Nicușor Constantinescu, urmarit într-un nou dosar

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu, care execută din iunie 2016 o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, este urmărit penal de procurorii DNA într-un nou dosar, în care este acuzat că a acordat, prin intermediul unei hotărâri de CJ, subvenţii Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri, sub pretextul acoperirii deficitelor regiei, deşi aceasta avusese profit, fiind astfel înregistrată o pagubă la bugetul local de peste 21 milioane lei. Alături de Constantinescu mai sunt cercetaţi Cristian Darie, fostul vicepreşedinte al CJ Constanţa, Mariana Belu, secretar al judeţului, şi fostul director al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Adrian George Gâmbuţeanu.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Nicuşor Constantinescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, pentru abuz în serviciu şi complicitate la evaziune fiscală.

În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Cristian Darie, fost vicepreşedinte al CJ Constanţa, Mariana Belu, secretar al judeţului Constanţa, ambii pentru pentru complicitate la abuz în serviciu, şi Adrian George Gâmbuţeanu, fostul director al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa (RAJDP) Constanţa, pentru evaziune fiscală. De asemenea, este urmărită penal şi persoana juridică Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, pentru evaziune fiscală.

“În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în anul 2013, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu cu încălcarea Legea nr.15/1990, în legătură cu adoptarea şi punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Judeţean nr.313/2013. Hotărârea respectivă a stat la baza acordării unor subvenţii către Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, sub pretextul acoperirii deficitelor regiei, deşi aceasta înregistrase profit”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii susţin că în acest mod a fost provocată o pagubă de 21.977.096 lei la bugetul judeţului Constanţa şi s-au obţinut foloase necuvenite pentru RAJDP Constanţa.

Nicuşor Constantinescu a fost condamnat, în 29 iunie 2016, la o pedeapsă de cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu, după ce, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, ar fi iniţiat două proiecte de hotărâre, adoptate apoi de plen, prin care era evacuat Centrul Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, ambele fiind anulate de instanţă. De asemenea, instanţa a considerat că el nu a asigurat o finanţare corespunzătoare pentru Centrul Militar Zonal în perioada 2009 – 2013. Constantinescu a formulat şi o cerere de casare a acestei condamnări, dispuse de Curtea de Apel Constanţa, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât respingerea acesteia ca nefondată.

Într-un alt dosar, Nicuşor Constantinescu a fost condamnat, în 29 iulie, de Curtea de Apel Bucureşti, la 15 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pentru că ar fi plătit 30 de milioane de lei din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa pentru plantarea de perdele forestiere şi pentru alte proiecte care nu s-au realizat. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi a fost contestată la instanţa supremă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.