Numărul de refugiați în România crește constant

Chiar dacă de la sosirea în ţara noastră, la începutul lunii martie, a primilor 15 refugiaţi, în frunte cu bucătarul Mohamed şi soţia Khaieria, care s-au stabilit în Galaţi, nu a mai spus nimeni absolut nimic, aceasta nu înseamnă că preluarea de refugiaţi de către România a fost stopată. Dimpotrivă. În perioada martie – iulie, lunar, au sosit grupuri, grupuri. Acum sunt 128 de refugiaţi preluaţi prin procedura de relocare intra-UE. Persoanele relocate sunt originare din Siria, Irak, Yemen şi Eritreea, dar în grupuri există şi persoane apatride.

Distribuiţi în patru centre regionale

În România sunt acum 20 de familii, 71 bărbaţi, 22 femei şi 35 copii. Media de vârstă a bărbaţilor este de 30 de ani. Refugiaţii au fost distribuiţi în Centrele Regionale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din Bucureşti, Galaţi, Şomcuta Mare şi Rădăuţi, în responsabilitatea cărora intră şi procesarea cererii de azil.

De ce au fugit cei 128 din ţara lor

Refugiaţii spun că au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara de origine ca urmare a persecuţiilor pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social. Şi adaugă că au motive întemeiate să creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi aveau reşedinţa obişnuită, vor fi expuse unui risc serios. Oamenii au declarat că riscă să fie condamnaţi la moarte ori există deja astfel de condamnări care ar putea fi aplicate în cazul în care s-ar întoarce acasă. Unii dintre ei au invocat tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau ameninţări serioase, individuale, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

Rămân sau nu în România?

I-am întrebat pe reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) ce au anunţat aceste persoane că doresc să facă: să se stabilească în România sau să meargă mai departe, în altă ţară a Uniunii Europene. Ni s-a răspuns că încă nu se dispune de o astfel de statistică. Este cert însă că, după obţinerea formei de protecţie, aceste persoane pot solicita IGI documente de călătorie şi pot circula liber în condiţiile stabilite de lege pentru străini. De altfel, străinii care au obţinut statutul de refugiat pot circula în statele semnatare ale Acordului european privind suprimarea vizelor pentru refugiaţi încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 (ratificat de România prin Legea nr.75/2001), şi au drept de şedere pe teritoriul acestor ţări, cu condiţia ca şederea lor să nu depăşească 3 luni, în caz contrar fiind nevoiţi să obţină viză.

Străinii beneficiari ai protecţiei subsidiare au nevoie de viză de intrare în statele în care doresc să călătorească, exceptând situaţiile în care, prin voinţa a două sau a mai multor state (reglementată prin decizie, acord etc.), această categorie de străini este scutită de la obligaţia obţinerii vizei, cu îndeplinirea anumitor condiţii. Până în acest moment, 68 de persoane sosite în România au primit o formă de protecţie, restul aflându-se în procedură de analizare a cererilor de azil.

Care sunt instituţiile care i-au preluat pe refugiaţi

După transferul persoanelor pe teritoriul României, Inspectoratul General pentru Imigrări este cel ce se ocupă de preluarea grupurilor, analizarea cererilor de azil şi derularea programelor de integrare. Preocuparea este aceea de integrare în societatea românească. Deci este nevoie şi de alte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul integrării (Inspectoratele Şcolare, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, autorităţile locale) precum şi ONG-urile care au în implementare proiecte finanţate prin Fondul pentru Azil Migraţie şi Integrare. Iar în cele patru centre există deja grupe de lucru comune și organizaţii nonguvernamentale care au început, de pildă, cursurile de limbă română cu refugiaţii.

Câţi refugiaţi va primi totuși România

Conform celor două Decizii (UE), 2015/1523 şi 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi al Greciei, României îi revine obligaţia acceptării unui număr de 4.180 persoane care să fie relocate intra-UE din Italia şi Grecia în perioada 2015-2017. Referitor la responsabilitatea realizării transferului acestor persoane prin mecanismul de relocare intra-UE, această sarcină revine autorităţilor din Italia şi din Grecia. Conform unor surse oficiale, în funcţie de situaţie, din octombrie 2016, cota României ar putea fi suplimentată cu 2.025 de persoane care să fie transferate tot din Grecia şi Italia. În privinţa relocării extra UE, România şi-a asumat primirea a 80 de persoane în nevoie de protecţie internaţională într-o perioadă de doi ani, 2016 – 2017.

Drepturi şi ajutoare pentru integrare

Asistenţa guvernamentală acordată persoanelor care au obţinut o formă de protecţie are scopul integrării acestor persoane în societatea românească. Refugiaţii sunt ajutaţi să se autosusţină, să devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile neguvernamentale şi să participe activ în societatea românească din punct de vedere economic, social şi cultural. Persoanele care au obţinut o formă de protecţie beneficiază de aceleaşi drepturi economice şi sociale ca şi cetăţenii români: dreptul la un loc de muncă, dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi asistenţă socială şi dreptul la educaţie.

Programele de integrare ale IGI sunt susţinute pe o perioadă de 6 luni cu posibilitatea de prelungire pentru alte 6 luni, timp în care refugiaţii beneficiază de următoarele măsuri de asistenţă:

– cazare într-unul din centrele administrate de IGI;

– acordarea pe o perioadă de 2 luni, a unui ajutor material în cuantum egal cu cel al solicitanţilor de azil;

– cursuri de orientare culturală;

– consiliere socială şi suport psihologic;

– cursuri de limba română organizate cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin colaborarea cu inspectoratele şcolare;

– ajutor material nerambursabil în valoare de 540 lei/persoană, acordat pe o perioadă de maxim 12 luni, cu condiţia înscrierii şi participării la activităţile programului de integrare.

Programul de integrare cu durata de maxim un 1 an se realizează după un plan individual de integrare întocmit pentru fiecare persoană adultă de către personalul specializat din cadrul centrelor regionale IGI. Ofiţerii de integrare urmăresc implementarea activităţilor prevăzute în plan, beneficiind şi de suportul acordat de ONG-urile care desfăşoară proiecte finanţate prin Fondul European pentru Refugiaţi. Cazurile speciale (minorii neînsoţiţi, persoanele cu dizabilităţi, persoanele care au atins vârsta pensionării şi nu beneficiază de pensie, femeile însărcinate, familiile monoparentale cu copii minori, victimele traficului de persoane şi victime ale torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, psihică sau sexuală) pot beneficia de prelungirea programului de integrare, şi cazare gratuită în centrele IGI, pe o perioadă nedeterminată, până la încetarea situaţiei de vulnerabilitate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.