Palme d’Or a revenit britanicului Ken Loach

După zilele pline de staruri şi de proiecţii aplaudate sau criticate, Juriul prezidat de australianul George Miller, autorul celebrului Mad Max, şi format din Kirsten Dunst, Arnaud Desplechin, Katayoon Shahabi, Mads Mikkelsen, Valeria Golino, Laszlo Nemes, Vanessa Paradis, Donald Sutherland, şi-a anunţat aseară deciziile.

În cadrul ceremoniei deschise de actorul de comedie Laurent Laffite, cel care a provocat primul scandal al ediţiei din acest an referindu-se la Woody Allen, care a susţinut, de această, dată un scheci care parodia filme ca Nosferatu sau West Side Story, după ce Mads Mikkelsen a declarat pentru presă că au fost “discuţii pasionate, dificile, dar şi multă dragoste”, a început decernarea premiilor.

Xavier Dolan, câştigătorul Marelui Premiu al Juriului

Ca de obicei, deciziile juriului n-au coincis cu previziunile jurnaliştilor şi ale criticii, palmaresul rezervând o serie de surprize.

Atât de dorita Palme d’Or a fost înmânată de către Mel Gibson cineastului britanic Ken Loach, pentru filmul I, Daniel Blake, lungmetrajul care povesteşte istoria unui tâmplar de 59 de ani, prins în plasa aberaţiilor administrative din ţara sa, fiind obligat să apeleze la asigurările sociale din motive de sănătate. Deşi medicul îi interzice să lucreze, este constrâns de administraţie să-şi găsească o slujbă. În timpul unei întâlniri la agenţia de forţă de muncă, o întâlneşte pe Rachel, o mamă celibatară cu doi copii, obligată să accepte o locuinţă la 450 de kilometri de oraşul natal ca să nu ajungă la azil. Cei doi încearcă să se ajute unul pe celălalt.

Îndelung ovaţionat, regizorul britanic, în vârstă de 79 de ani, a primit pentru a doua oară trofeul, după cel din 2006 pentru The Wind That Shakes the Barley, alăturându-se astfel celor 8 realizatori premiaţi de două ori, printre care, Francis Coppola, fraţii Dardenne, Haneke şi Kusturica.

Cristian Mungiu şi Olivier Assayas la decernarea Premiului pentru Regie

“Este uşor curios să primeşti Palme d’Or pentru că personajele care au inspirat acest film sunt săracii celei de a cincea cea mai puternică naţiune din lume care este Anglia. Cinema-ul aprinde imaginaţia, dar ne prezintă lumea în care trăim. Această lume se află într-o situaţie periculoasă. Este ghidată de idei neo-liberale care riscă s-o ducă la catastrofă. Ele au dus în mizerie milioane de persoane în Grecia sau Portugalia. Cinema-ul are o tradiţie protestatară şi sper că aceasta se va păstra. Ne apropiem de o perioadă de deznădejde. O altă lume este posibilă. Este posibilă şi necesară”.

Ken Loach a mulţumit Festivalului de la Cannes care “este foarte important pentru viitorul cinema-ului. Rămâneţi puternici, vă rog”.

Marele Premiu al Juriului i-a fost acordat tânărului regizor canadian Xavier Dolan, recompensat şi el pentru a doua oară cu această distincţie, pentru Juste la fin du monde, avându-i în distribuţie pe Gaspard Ulliel, Vincent Cassel şi Marion Cotillard. Pelicula lui Xavier Dolan primise deja, sâmbătă, Premiul Juriului Ecumenic.

Shahab Hosseinni, Premiul de interpretare masculină

Juste la fin du monde prezintă o zi din viaţa lui Louis (Gaspard Ulliel), homosexual şi autor de piese de teatru de succes, care îşi revede familia după 12 ani de absenţă pentru a-şi anunţa moartea apropiată.

Primid distincţia de la Valeria Golino şi Donald Sutherland, Dolan s-a lansat într-un lung discurs de mulţumire, întretăiat de efortul, nu în totalitate reuşit, de a-şi reţine lacrimile, mărturisind: “Tot ce facem în viaţă este menit să ne facă iubiţi, acceptaţi. Nu este întotdeauna uşor să împărtăşeşti emoţia celorlalţi. Sper că nu l-am dezamăgit pe autorul piesei, Jean Luc Lagarce (mort de SIDA în 1995)” . În finalul intervenţiei sale, Dolan l-a citat pe Anatole France, ca un fel de profesiune de credinţă: “Prefer nebunia pasiunilor în locul înţelepciunii indiferenţei”.

Premiul pentru Regie a revenit, ex-aequo, lui Cristian Mungiu pentru Bacalaureat şi lui Olivier Assayas pentru Personal Shopper.

Jaclyn Jose, Premiul pentru interpretare feminină

Cristian Mungiu, care a fost atât de lăudat de presa franceză care l-a considerat unul dintre cei trei mari favoriţi la Palme d’Or, a mulţumit juriului în limba engleză şi apoi, trecând la limba franceză, a declarat: “Cinema-ul de autor nu se simte prea bine. Am impresia că a fost limitat la o creaţie de nişă şi continuă să existe graţie Festivalului de la Cannes. Dar acest lucru înseamnă şi foarte mari responsabilităţi, aşa că este nevoie de multă atenţie”.

La rândul lui, regizorul francez a mărturisit că este mândru că împarte acest premiu cu Cristian Mungiu, adăugând: “Regia se inventează colectiv”.

Shahab Hosseini, protagonistul peliculei Clientul, regizate de Asghar Farhadi, a obţinut Premiul de interpretare masculină, ce i-a fost remis de Kirsten Dunst şi Katayoon Shahabi, în aplauzele furtunoase ale sălii.

Andrea Arnold, Premiul Juriului pentru American Honey

În acest lungmetraj, o dramă casnică şi socială petrecută în middle-class-ul din Teheran, actorul de 42 de ani interpretează, alături de Taraneh Alidousti, rolul lui Emad, într-un cuplu de actori confruntaţi cu evenimente şi alegeri răvăşitoare, în timp ce joacă piesa Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller. Partenera sa este agresată în apartamentul în care tocmai s-au mutat, un apartament a cărei locatară precedentă fusese o prostituată. Emad începe o anchetă pentru a-l descoperi pe agresor, motiv pentru regizor de a releva puritanismul şi frustrarea sexuală a societăţii iraniene.

În discursul său, Shahab Hosseini le-a mulţumit lui Dumnezeu şi tatălui său “aflat acum în Paradis”, dar şi regizorului, dedicând premiul poporului său.

Născut la Teheran în 1974, Shahab Hosseini a mai colaborat cu Asghar Farhadi în Une Séparation, pelicula care l-a consacrat pe regizor, şi A propos d’Elly. Prima i-a adus un Urs de Argint la Berlinală, împreună cu întreaga echipă de actori, în 2011.

Iranianul Asghar Farhadi, fericit pentru Premiul pentru Scenariu

Katayoon Shahabi şi Mads Mikkelsen au înmânat Premiul pentru interpretare feminină actriţei Jaclyn Jose pentru rolul din Ma’Rosa deBrillante Mendoza (Premiul pentru Regie la Cannes, în 2009, cu Kinatay), pe care laureata l-a invitat pe scenă, ca şi pe fiica ei. Extrem de emoţionată, Jaclyn Jose s-a declarat “extrem de surprinsă” şi a mulţumit regizorului, “un adevărat geniu”, întregii ei ţări. “Sunt încântată că acest film v-a plăcut. Eu n-am făcut altceva decât să urmez instrucţiunile lui Brillante”. Mulţumirile ei au părut să-l emoţioneze pe George Miller.

În acest film inspirat de un fapt divers, Jaclyn Jose joacă rolul unei vânzătoare de droguri, de 52de ani, dintr-un cartier popular din Manilla, arestată împreună cu soţul ei de către nişte poliţişti veroşi. De fapt, o mamă şi o soţie dintr-o familie modestă, obligată să găsească o sumă mare de bani pentru a evita intrarea în închisoare a ei şi a soţului ei.

Jean-Pierre Leaud

Producţia American Honey de Andrea Arnold a câştigat Premiul Juriului, oferit regizoarei de Vanessa Paradis şi Kirsten Dunst. “Acest film a cerut multe eforturi, a fost o adevărată aventură”, a mărturisit în mulţumirile ei Andrea Arnold. A fost remarcată şi piesa Choices, cântată de rapper-ul E-40 în scena în care un grup de tineri punk-işti, conduşi de Riley Keough şi Shia LaBeouf îl cântă fumând iarbă, cântec ce a devenit aproape un imn al ediţiei din acest an al Festivalului.

Un nou prilej de ovaţii entuziaste pentru Asghar Farhadi a fost Premiul pentru scenariu, acordat cineastului pentru Clientul, care a primit astfel cea de a doua distincţie. “Trebuie să spun că nu mă aşteptam deloc, mai ales că primisem deja un premiu. Filmele mele nu sunt vesele, aşa că sunt mulţumit că ele pot aduce o bucurie poporului meu. Când lucram la acest film, m-am dus în sala de cinema pentru calibrare. A trebuit să aştept şi mi s-a propus să privesc Mad Max, ceea ce mi s-a părut de bun augur”, a povestit el, făcând aluzie la preşedintele Juriului, George Miller.

Juanjo Gimenez, Premiul penru Scurtmetraj

Nu putem omite, desigur, Palme d’honneur, conferitlui Jean-Pierre Léaud, actorul-fetiş al lui François Truffaut şi Jean-Luc Godard, pentru întreaga carieră. În Laudatio, Arnaud Desplechin a amintit: “Léaud şi-a dedicat toată viaţa cinema-ului. Nu cunosc actor mai fragil. Masculin/feminin, adevăr/ fals, le jucaţi ca pe sârmă. Fantezia dumneavoastră mi-a bulversat viaţa, dar tot dumneavoastră aţi reaşezat-o. Fără dumneavoastră aş fi fost atât de singur!”.

Actorul a ţinut un discurs emoţionant, revenind asupra celor mai frumoase roluri ale sale. “Ce este cinema-ul? N-am reuşit niciodată să răspund acestei întrebări. M-am născut la Cannes, în 1959, odată cu proiecţia filmului Patru sute de lovituri. Anul acesta sunt din nou aici cu Moartea lui Ludovic al XIV-lea. N-am vrut niciodată să-mi construiesc o carieră, dar am lucrat cu regizori pe care i-am stimat, ca Olivier Assayas, Jacques Rivette…”

Jean-Pierre Léaud este unul dintre pionierii din istoria Festivalului de la Cannes. În sala Palatului Festivalului, invitaţii au asistat la o retrospectivă a filmelor sale.

Echipa peliculei Divines, câştigătoare a Camera d’Or

A mai fost acordată aseară La Palme d’Or pentru Scurtmetraj, care i-a revenit spaniolului Juanjo Gimenez pentru Timecode. Au fost amintiţi, cu acest prilej, laureaţii prestigioşi ai acestui premiu, cum ar fi Jane Campion sau Emmanuelle Bercot. Regizorul a dedicat premiul singurului său compatriot care a primit Palme d’Or, Luis Bunuel.

O Menţiune Specială a Juriului a fost acordată brazilianului Joao Paulo Miranda Maria, pentru La Jeune Fille qui dansait avec le diable.

În sfârşit, Premiul Caméra d’or, care recompensează un debut, a fost câştigat de Divines, al cineastei franco-marocane Houda Benyamina, care a urcat pe scenă într-un ropot de aplauze. “Nu încetam să-i spun producătorului meu că nu am ce să caut la Cannes. Dar acum sunt fericită. Suntem la Cannes, Cannes-ul este al nostru!”, a exclamat regizoarea. Discursul ei, excesiv de lung, s-a referit la feminism şi la munca grea din cinema care n-ar trebui însă să obosească pe nimeni.

Moment din scurtul recital al lui Amin Maalouf

Invitaţii la Gala de decernare a premiilor de la Cannes s-au bucurat şi de un interludiu muzical. Celebrul trompetist Amin Maalouf, împreună cu un grup muzical, a oferit un omagiu filmelor premiate la Cannes.

A fost o seară glamour, cu o Kirsten Dunst minunată, cu Valeria Golino senzuală, pentru a aminti numai două apariţii de mare eleganţă, cu un moment amuzat văzându-l pe Mel Gibson, adevăratul Mad Max al lui George Miller oferind La Palme d’Or.

Dar şi cu surprize, cea mai mare provocată de Olivier Assayas, care a avut parte de articole dure din partea criticilor, pentru Personal shopper, dar care a primit Premiul pentru regie, ex aequo cu Cristian Mungiu, în timp ce marea favorită, germanca Maren Ade, şi filmul ei atât de lăudat Toni Erdmann n-au obţinut nicio distincţie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.