Banii europeni vor ajunge în bugetul Moldovei doar atunci când se va forma un nou Guvern, capabil să negocieze un acord de finanţare cu FMI, dar şi să soluţioneze criza din sectorul bancar.
La jumătatea lunii iunie, Banca Mondială a anunţat că nu va mai oferi Republicii Moldova suma prevăzută pentru anul 2015, circa 45 de milioane de dolari. La scurt timp, reprezentanţii FMI şi-au amânat vizita la Chişinău şi astfel a fost pusă sub semnul întrebării şi finanţarea din partea Fondului. Luni, 6 iulie, a venit rândul UE să anunţe că a îngheţat finanţarea Republicii Moldova, peste 40 de milioane de euro.
Potrivit şefului Delegaţiei UE la Chişinău, finlandezul Pirkka Tapiola, banii europeni vor ajunge în bugetul Moldovei atunci când autorităţile de la Chişinău vor forma un nou Guvern, capabil să negocieze un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, dar şi să soluţioneze criza din sectorul bancar.
Guvernul interimar condus de Natalia Gherman a anunţat că a interzis orice cheltuieli şi achiziţii, astfel încât statul să poată plăti salariile şi pensiile şi să asigure funcţionarea la cote de avarie a instituţiilor. Pe lângă problema economică vine şi cea de securitate. Rămase fără drept de traznit prin Ucrina, trupele ruse din Transnistria au ajuns la mâna Chişinăului, aprovizionarea şi rotaţia putându-se face doar prin aeroportul din Chişinău. După ce vicepremierul Victor Osipov a discutat la Moscova cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, oficialul moldovean a declarat pentru Kommersant că „roblema legată de asigurarea trupelor ruse poate fi rezolvată şi pe plan intern. Produsele pot fi cumpărate şi pe pieţele interne din regiune, iar pentru aceasta este nevoie de bani. Piese de schimb noi vom pune la dispoziţie”.
Problemele de securitate figurează pe agenda întâlnirii de marţi, 7 iulie, dintre preşedinţii Klaus Iohannis şi Nicolae Timofti, care va avea loc la Suceava.
Cum poate face faţă presiunilor Rusiei un stat cu finanţele la pământ şi cu un sistem bancar penetrat de instituţiile financiare şi oligarhii ruşi, unde mita deschide aproape orice uşă?
Nu doar criza politică este cea care a dus la tăierea surselor de finanţare. Jaful de un miliard de euro din sistemul bancar al ţării i-a şocat pe reprezentanţii instituţiilor europene şi internaţionale de la Chişinău. ”Cum se poate fura atât de mult dintr-o ţară atât de săracă?”, se întreba cu câteva luni în urmă Pirkka Tapiola. FMI şi UE au cerut autorităţilor să lichideze cele trei bănci care au făcut obiectul devalizării, însă reacţia liderilor politici a fost alta – aceştia preferă să pompeze în continuare fonduri în aceste bănci, prin intermediul băncii centrale.
Cea mai gravă problemă este însă corupţia. Se pare că începând din 2009, de când la putere au venit partidele pro-occidentale, acest flagel a luat amploare. Este un lucru constatat atât în rapoartele Transparency International, cât şi Freedom House. Directorul de ţară al Băncii Mondiale arată că, în perioada 2008-2013, procentul firmelor care precizează că au dat mită a crescut de la 12% la 56%! Mită se dă şi în justiţie, şi în sistemul de sănătate, şi în cel de învăţământ. Pretutindeni procentele au crescut alarmant.
Presa din Republica Moldova este şi ea prezentată în culori sumbre. Moda înregistrării afacerilor în presă prin off-shore-uri face ca proprietatea asupra instituţiilor de presă să fie greu de stabilit, dacă nu imposibil, mai cu seamă că autorităţile sunt uşor de corupt. Piaţa publicităţii s-a transformat într-un monopol deţinut de una dintre companiile influentului oligarh şi politician Vladimir Plahotniuc.
La nici doi ani de când ţara era prezentată ca o poveste de succes a Parteneriatului Estic al UE, raportul Transparency International arată că Republica Moldova alături de Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Ucraina sunt ţările est-europene cu cel mai înalt nivel de corupţie. Elitele politice şi din mediul de afaceri exercită o influenţă necuvenită asupra justiţiei şi legislativului, ceea ce permite continuarea fenomenului corupţiei. „Inculpările motivate politic şi intervenţia autorităţilor pentru a împiedica procesele juridice sunt deosebit de problematice în Ucraina şi Republica Moldova”, subliniază raportul.
Acestea sunt cauzele pentru care Republica Moldova şi-a văzut tăiate finanţările. Pentru UE, soluţia nu poate fi decât una – aşezarea rapidă la masa negocierilor a partidelor pro-occidentale (care deţin împreună majoritatea în parlament) şi formarea grabnică a unui guvern credibil, cu susţinere parlamentară, astfel încât să fie evitată repetarea scenariului precedentului executiv – condus de omul de paie Chiril Gaburici şi susţinut de o coaliţie minoritară uşor de influenţat de comunişti, în schimbul voturilor din legislativ.
Negocierile se anunţă grele (a luat mai bine de trei luni pentru formarea precedentului guvern). Dacă Partidul Liberal, revigorat după câştigarea alegerilor la Primăria Chişinăului de către prim-vicepreşedintele Dorin Chirtoacă, a acceptat să participe la negocieri cu Partidul Liberal Democrat şi cu Partidul Democrat, liderul PLDM vine cu noi condiţii. Fostul premier Vlad Filat nu vrea să audă de participarea la guvernare a ”dezertorului” Iurie Leancă. Fostul premier Leancă a părăsit PLDM şi a creat Partidul Popular European din Moldova.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.