Temeri pentru bombele atomice americane de la Incirlik

Printre numeroasele mari probleme pe care şi le-a pus presa internaţională – şi în primul rând cea americană după tentativa de lovitură militară de stat eşuată din Turcia, una a fost semnalată cu prioritate: cea a securităţii internaţionle. Fapt firesc dat fiind că Turcia este membru istoric al NATO şi, totodată, o ţară ce s-a angajat în lupta împotriva grupării teroriste Statul Islamic. Ca urmare, atât politicieni din Vest, cât şi militari ori analişti şi-au pus întrebări referitoare la noul risc pentru armele stocate pe teritoriul ei şi îndeosebi la felul în care pot fi securizate bombele cu hidrogen americane din baza Incirlik. S-a spus pe drept că acestea ar putea ajunge în mâinile teroriştilor sau altor forţe ostile”, după cum arăta un raport publicat recent de grupul american de reflecţie Stimson Center. „Este imposibil de ştiut dacă SUA ar fi putut menţine controlul asupra acestor arme în cazul unui război civil prelungit în Turcia”, arată documentul citat.

Cele 12 de bombe atomice au fost plasate la Incirlik după adeziunea Turciei la NATO, în 1952. Construită la 110 km de frontiera cu Siria, de ingineri ai armatei americane, baza Incirlik din oraşul Adana a fost un obiectiv militar crucial în timpul Războiului Rece, ea aflându-se în „coasta” URSS. Acest simbol strategic adăposteşte, cum spuneam, bombe cu hidrogen de tipul B-61. „Simbolistica acestora este mai importantă decât utilitatea lor militară (…) întrucât bombele B-61 demonstrează angajamentul clar al SUA în Alianţă, intimidează Rusia şi descurajează membrii NATO să-şi dezvolte propria bombă H”, scria New Yorker, la 22 iulie a.c. Problema cea mare este aceea că, aşa cum s-a precizat după puciul eşuat din Turcia, aceste bombe sunt păzite de ţara pe teritoriul căreia se află. În atare condiţii, dacă efectivele militare turceşti sunt reduse ori slăbite, baza militară de la Incirlik este în mare pericol. „Din punctul de vedere al securităţii, a stoca aproximativ 12 arme nucleare americane la baza Incirlik înseamnă a juca la ruleta rusească”, spunea Laicie Heeley, coautoare a raportului amintit. Există forţe de pază importante (…) dar nu este vorba decât de dispozitive de protecţie, aceasta neeliminând riscul. În cazul unei lovituri de stat nu se poate spune cu certitudine că am fi capabili să păstrăm controlul”, arăta aceeaşi Laicie Heeley.

Deşi la Incirlik sunt, probabil, mai multe arme nucleare decât la cele mai multe dintre bazele NATO, ea nu are avioane adecvate care să permită scoatere lor de acolo. Bombele sunt, deci, depozitate în bază la subsol, aşteptând să fie folosite sau mutate. (…) În câteva ore, având ceea ce trebuie şi un bun antrenament, puteţi deschide unul dintre punctele în care sunt stocate armele nucleare şi puteţi lua o armă (…). În câteva secunde, puteţi plasa o încărcătură explozivă deasupra incintei, distrugând arma şi declanşând un nor nuclear”, spunea tot New Yorker. Este evident, deci, că, deşi, baza nu are echipamente necesare pentru transportarea bombelor, riscul este enorm.

Aşa se şi explică dezbaterea foarte aprinsă asupra statutului acestor arme declanşată îndeosebi în SUA după puciul ratat din Turcia. „Deşi, până acum, am evitat catastrofa, avem numeroase dovezi că securitatea armelor americane stocate în Turcia se poate schimba literalmente de azi pe mâine”, scria, în Los Angeles Times, Steve Andreasen, fost director al Apărării şi Controlului Armelor în Consiliul Securităţii Naţionale de pe lângă Casa Albă. În schimb, doamna Kori Schake, de la Institutul Hoover, arăta în New York Times că „aceste arme nu pot fi folosite fără coduri, ceea ce le face imposibil de activat fără autorizaţie”. „Faptul că armele nucleare staţionează în Turcia nu le face vulnerabile, chiar dacă ţara (Turcia-n.n.) a devenit ostilă SUA”, spunea ea.

Întrebat despre concluziile raportului elaborat de Stimson Center, Pentagonul a evitat subiectul. „Nu evocăm relocarea bunurilor strategice”, s-a mărginit să răspundă Ministerul american al Apărării, precizând că a luat „măsurile necesare” pentru a asigura securitatea personalului său, care a fost redus substanţial acum câtva timp, şi „a instalaţiilor sale”. Este vorba despre salba de atentate comise de kurzi şi Statul Islamic în ultimul an, atentate ce au determinat SUA să-şi recheme mai mulţi militari aflaţi în Turcia, reducând contingentul aflat la faţa locului.

Asemenea preocupărilor presei imediat după recenta tentativă militară de stat, şi raportul evocat mai înainte alocă un capitol special neliniştilor provocate de baza Incirlik, el insistând pe programul de modernizare nucleară adoptat de Pentagon, căruia Washingtonul i-a destinat mai multe miliarde de dolari spre a-l aduce la zi. În acest sens, autorii documentului apreciază că bombele atomice B-61 trebuie retrase imediat din Europa. De altfel, Incirlik nu este singura bază care adăposteşte arsenal militar al SUA şi NATO în regiune, echipamente militare de acest fel fiind răspândite în toată Europa, îndeosebi în Germania şi Belgia. Pe urmă, baza din Turcia, devenită o placă turnantă pentru raidurile coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic din Siria şi Irak, era comandată de generalul turc Bekir Ercan Van, care împreună cu alţi 11 ofiţeri superiori şi un altul de poliţie ce lucrau la Incirilik au fost arestaţi imediat după puciul eşuat, fiind acuzaţi de implicare în acesta. De asemenea, din motive de securitate, încă din martie, Pentagonul a ordonat evacuarea familiilor militarilor şi personalului civil din sudul Turciei.

Pe scurt, în noile condiţii, odată cu destituirea, arestarea şi judecarea atâtor căpetenii militare de marcă – unii dintre ei perfecţionaţi în SUA -, mulţi analişti de seamă şi-au pus întrebarea ce rol militar va mai avea Turcia pe eşichierul internaţional. Va mai fi această ţară un aliat militar fiabil? Din atare perspectivă, Sonor Cagaptay, directorul unui think-tank american specializat în Orientul Mijlociu, declara ziarului Wall Street Journal: „Încarcerarea, demisia a zeci – dacă nu sute – de generali vor slăbi eficacitatea militară (a Turciei-n.n.)”. În fine, celebra revistă Foreign Policy preciza: „Urmare a unei lovituri de stat ratate, aparatul militar va fi minat de polemici interne, de anchete fără sfârşit (…). El va trebui să supravieţuiască drept instituţie. Acesta va avea un efect paralizant asupra pregătirii şi capacităţilor militare”. Cu alte cuvinte, soarta bombelor atomice americane de la Incirlik este tot mai incertă, iar implicaţiile sunt uriaşe.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.