Zona euro se află din nou în fața unui moment crucial. Până la finalul acestei zile, parlamentul Greciei ar trebui să aprobe condițiile pentru un al treilea acord de împrumut, condiții stabilite la summitul Eurozonei de duminică.
Germanii propun o ”monedă” paralelă pentru Grecia
Pentru premierul Alexis Tsipras este foarte greu să strângă o majoritate pentru aceste măsuri. Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a decis ca acordul cu Grecia să fie supus votului Parlamentului Spaniei. Momentul decisiv va fi însă votul în Bundestagul german. Cum aprobarea acordului pare să ia tot mai mult timp, Berlinul a venit cu o soluție propusă nu demult de chiar fostul ministru elen Yannis Varoufakis – Grecia ar putea emite titluri IOU (instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar care nu pot garanta plata acesteia). Aceste titluri vor putea fi emise doar pentru necesitățile interne ale Greciei. ”Am luat în calcul acest element” pentru a menține Grecia pe linia de plutire în timp ce se mai negociază detaliile acordului, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanțe.
Tsipras, părăsit de jumătate din partid: ”Nu cred în acord, dar sunt obligat să-l aplic”
”Prioritatea mea este să mă asigur că alegerea pe care am făcut-o cu cuțitul la gât va fi finalizată”, a spus Tsipras la televiziunea publică din Grecia. „Îmi asum integral responsabilitatea, pentru greşeli şi pentru treceri cu vederea, precum şi pentru semnarea un text în care nu cred, dar pe care sunt obligat să îl implementez”, a declarat Tsipras.
Șansele ca acest acord să treacă de Parlamentul Greciei cu susținerea partidelor aflate la guvernare sunt practic zero. Majoritatea membrilor Comitetului central al Syriza (109 din 221), partidul condus de Premierul Tsipras, se opun susținerii măsurilor de austeritate în parlament. ”Pe 12 iulie a avut loc o lovitură de stat la Bruxelles, care a dovedit că scopul conducerii UE este anihilarea unui popor care a ales o altă cale în afară de modelul neoliberal al austerității extreme. O lovitură dată noțiunii de democrație și suveranitate a poporului”, se arată într-un comunicat al Syriza. ”Fronda” este condusă de ministrul Energiei, Panagiotis Lfazanis.
Ministrul adjunct al Finanțelor, Nadia Valavani, a luat decizia să demisioneze din funcție înaintea votului din Parlament, în semn de protest față de cele prevăzute în acord. Secretarul general al aceluiași minister, Manos Manousakis, și-a anunțat demisia.
Nici ministrul de Finanţe, Euclides Tsakalotos, nu crede în acest acord, la negocierea căruia a participat. ”Este un acord dificil, un acord despre care doar timpul va putea spune dacă este sau nu viabil din punct de vedere economic”.
Partenerii de coaliție ai celor din Syriza, Partidul Grecilor Independenți, vor vota pentru acele prevederi din acord pe care le-au acceptat și până acum, însă se vor opune măsurilor care trec dincolo de proiectul de acord pe care Tsipras a reușit să-l treacă prin parlament în urmă cu o săptămână.
Singura șansă a lui Tsipras sunt partidele de dreapta – conservatorii din Noua Democrație, socialiștii din PASOK şi partidul To Potami.
Premierul Tsipras nu a reușit să ridice moralul grecilor nici în privința deschiderii băncilor și a ridicării măsurilor restrictive privind extragerile de numerar. ”Deschiderea băncilor depinde de acordul final, care nu va fi atins decât peste o lună”, a spus premierul.
FMI: UE trebuie să încalce tratatele pentru a salva Grecia
Măsurile pe care Grecia ar trebuie să le adopte sunt considerate umilitoare de tot mai multe state, dar în special de FMI, care arată într-un raport ”secret” că Grecia nu va avea nicio șansă de supraviețuire economică în zona euro dacă datoriile sale nu vor fi reduse și dacă statele euro nu vor încălca tratatele UE, oferind bani pentru bugetul Greciei.
În seara zilei de marți, 14 iulie, FMI a publicat ultima analiza ”secretă”privind sustenabilitatea datoriei Greciei. A făcut asta pentru că raportul cu pricina fusese deja oferit agenției Reuters. Este limpede că FMI pune în acest fel o presiune din ce în ce mai mare pe UE.
Concluzia FMI este clară: europenii trebui să încalce tratatele UE dacă vor să rezolve criza datoriilor elene.
Raportul FMI arată ca datoria Greciei va ajunge la 200% din PIB în următorii doi ani, după ce rapoartele anterioare ale Fondului estimau o valoare maximă a datoriei de 177% din PIB. Apoi FMI mai subliniază că Grecia nu va putea atinge țintele stabilite pentru surplusul primar, pentru că ”puține țări au reușit să facă asta”. FMI mai arată că cele două săptămâni în care s-a aplicat controlul capitalurilor au dăunat mult economiei elene și că acum bancile au nevoie de 25 de miliarde de euro pentru recapitalizare. Fără un sprijin suplimentar, ”riscurile privind stabilitatea financiară nu vor fi gestionabile și sectorul bancar se va prăbuși în mod inevitabil”.
Punctul cheie al raportului este cel în care FMI sugerează că alternativa la o prabusire totală a Greciei este ca țările creditoare din UE să facă transferuri anuale masive către bugetul Greciei – o încălcare a legislației europene in vigoare.
Statele Unite pun presiuni mari pe Germania pentru restructurarea datoriei elene
FMI împărtășește aceeași viziune cu țara în capitala căreia își are sediul – Statele Unite. FMI și Washingtonul susțin ştergerea unei părți din datoria Greciei. Secretarul american al Trezoreriei, Jack Lew, a decis să facă un turneu în Europa, la Frankfurt, Berlin şi Paris, pentru a se asigura că marile state europene își vor sprijini aliatul din NATO. Pentru a fi și mai limpede viziunea SUA, șefa Federal Reserve, Janet Yellen, declară în fața Congresului că ”situația face să planeze anumite riscuri asupra economiei americane”, subliniind că situația din Grecia este dificilă. În contextul relațiilor încordate cu Federația Rusă, SUA nu vor să riște ca Grecia să devină un cap de pod al Moscovei în Europa, iar aceasta din cauza ”încăpățânării” germane de a nu renunța la principiile austerității, disciplinei bugetare și la menținerii inflației la cote minime.
Premierul britanic David Cameron a declarat și el că este pentru o restructurare a datoriei elene. Franța susține același punct de vedere: ”FMI spune exact ce spunem şi noi… nu putem ajuta Grecia dacă menţinem aceeaşi povară a rambursării datoriei asupra economiei Grecie”, declara ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin.
Cele două fețe ale lui David Cameron
Pe lângă complicațiile create la Bruxelles de poziţia FMI și a Statelor Unite, UE se confruntă și cu opoziția Marii Britanii de a accepta ca sume importante din Mecanismul European pentru Stabilitate Financiară (finanțat de la bugetul UE, nu numai de statele din zona euro) să fie folosite pentru un ajutor imediat pentru Grecia. După amenințările de marţi, 14 iulie, lansate de ministrul britanic de Finanțe, care a cerut ca Marea Britanie să fie despăgubită cu 7 miliarde de euro în acest caz, președintele Comisiei Europene i-a asigurat pe oficialii britanici că Londra nu va avea de plătit nimic pentru Grecia.
Pe de altă parte, premierul, care nu dorește ca o parte din contribuția britanică la bugetul UE să meargă către Grecia, se declara pregătit să ofere ajutor umanitar Atenei. ”Grecia este membră UE și este membră euro. Este un stat prieten și aliat al Marii Britanii. Dacă Grecia va părăsi euro și va dori ajutor umanitar, sunt sigur că britanicii vor privi cu generozitate această solicitare”, a spus Cameron.
Liderii Syriza l-au taxat imediat pe David Cameron și l-au acuzat că ”nu are inimă”. ”Aici nu este vorba despre politică, ci despre sufletul oamenilor. Poporul britanic a dus războaie și are o conștiință puternică. Aici este vorba de istorie, nu de aritmetică”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.