Uite cine sunt cei care îi apără cu înverșunare pe primarii corupți

Nici nu s-a stins bine ecoul scandalului legat de cohorta primarilor condamnaţi definitiv, trimişi în judecată, cercetaţi sau urmăriţi penal care au fost aleşi pe 5 iunie, că parlamentarii s-au şi grăbit să ”rezolve” problema. Dar nu pentru a împiedica personaje certate cu legea să ajungă sau să rămână în administraţia locală, ci pentru a-i proteja mai bine pe certaţii cu legea.

În contextul unui tsunami de iniţiative legislative şi de legi votate pe ultima sută de metri de cel mai numeros Parlament pe care l-a avut România vreodată, s-a strecurat aproape neobservată ştirea că Senatul a decis, pe 8 iunie, să respingă prin vot cererea de reexaminare a preşedintelui ţării privind Statutul aleşilor locali cu 82 de voturi „pentru”, 2 abţineri şi 27 de voturi „împotrivă”, menţinând astfel varianta iniţiatorilor potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare nu îşi vor pierde mandatul.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin. 2, art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost iniţiată exact în urmă cu un an, pe 17 iunie 2015, într-o frăţie desăvârşită formată din 16 deputaţi: 6 de la PSD, 5 UDMR, 1 UNPR, 1 minorităţi, 1 independent (migrat la ALDE), acestora adăugându-li-se şi doi deputaţi PNL.

Ar mai fi existat o şansă pentru neintrarea în vigoare a aberaţiei dacă, până pe data de 14 iunie 2016, după trântirea cererii de reexaminare de către Senat, s-ar fi depus o sesizare, din partea contestatarilor din Parlament, la Curtea Constituţională. Nu s-a depus. Iar noua Lege a fost transmisă pe data de 14.06.2016 spre promulgare.

Noutatea absolută este că încetarea de drept a mandatului de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al CJ se va produce, ţineţi-vă bine, doar în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare. În plus, printr-un amendament nou, senatorii au propus ca numai pentru infracţiunile de dare şi luare de mită încetarea de drept a mandatului să se producă în cazurile de hotărâre judecătorească rămasă definitivă (deci indiferent de executare sau suspendare). Au rămas astfel protejaţi aleşii locali care au fost sau vor fi condamnaţi cu suspendare pentru multe alte genuri de infracţiuni. Cum ar fi evaziunea fiscală, spălarea de bani, conflict de interese, efectuare de operaţiuni economice incompatibile cu funcţia, folosirea influenţei pentru obţinerea de foloase necuvenite, abuz în serviciu, falsificare de documente, etc, după cum a constatat Cotidianul analizând rezultatul și calitatea unor câştigători ai scrutinului din 5 iunie.

Astăzi Cotidianul vă prezintă STENOGRAMA RUŞINII, ca să vedeţi cine sunt cei care au cerut în plenul Senatului ca viitorii primari, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri să-şi păstreze funcţiile în cazul condamnărilor cu suspendare, modificând o lege în vigoare foarte clară prin care, îndată după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, fie ea cu suspendare sau executare, penalii erau invitaţi să părăsească funcţiile publice, nemaiavând dreptul să le ocupe. Potrivit însă noii legi, încetarea mandatului nu se mai aplică în cazul condamnărilor cu suspendare.

Apărătorii aleşilor locali condamnaţi pentru corupţie

Înainte de a citi stenograma, vă spunem şi cine sunt unii dintre cei care s-au perindat pe la microfon în apărarea aleşilor locali care au probleme cu legea.

Augustin-Constantin Mitu, cel care a condus şedinţa de plen a Senatului, este vicepreşedinte din partea PSD al acestei Camere.

Ioan Deneş, senator PSD, este iniţiatorul amendamentului cu privire la mărirea spectaculoasă a salariilor funcţionarilor de la Preşedinţie şi Guvern, aşa cum a apărut în forma finală a Legii 174/2015, după cum Cotidianul a scris aici.

Constantin Tămagă, senator PSD, a fost prins şi filmat de jurnalişti în vreme ce vota ”la două mâini”. A fost prefect de Argeş, iar despre fiul sau, Traian Tămagă, care de câţiva ani ocupă funcţia de secretar executiv al PDL Argeş, presa a relatat că şi-a bătut crunt logodnica. Despre Trifon Belacurencu, senator PSD, ANI a constatat că s-a aflat în incompatibilitate întrucât a deţinut atât calitatea de Senator în Parlamentul României, cât şi funcţia de Administrator în cadrul unui SRL tulcean, încălcând, astfel, prevederile art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei cu modificările şi completările ulterioare şi prevederile art. 15, alin (1), lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată. ANI a anunţat public acuzaţiile: încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor şi indicii referitoare la posibila săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292 din Codul Penal al României.

Ionel Agrigoroaei, traseist, figurează în grupul independenţilor, dar a fost membru PPDD, UNPR, în prezent fiind membru al partidului lui Marian Vanghelie. Senatorul Agrigoroaei, a cărui intervenţie lacrimogenă o veţi citi mai jos, şi soţia acestuia au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi că au luat un credit de 335.000 de franci elveţieni, în baza unor acte false. Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis anul trecut să-l condamne pe senatorul Ionel Agrigoroaei la un an închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, opt luni de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, şase luni pentru uz de fals, un an şi şase luni pentru înşelăciune şi un an de închisoare pentru complicitate la înşelăciune. Instanţa a decis ca parlamentarul să execute pedeapsa cea mai grea de un an şi şase luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte condamnări, rezultând o pedeapsă finală de doi ani, şase luni şi 20 de zile închisoare. Decizia nefiind definitivă, procesul este pe rol.

Attila Verestóy, senator UDMR, unul din cei mai longevivi parlamentari, susţine propunerea comisiei care a fost în favoarea adoptării propunerilor de modificare. Este şi unul dintre cei mai bogaţi politicieni, fiind supranumit “regele cherestelei”. Are afaceri în industria prelucrării lemnului, agricultură, produse chimice, alcool, comunicaţii, transporturi, mass-media, investiţii financiare etc. Este şi un activ investitor la Bursa din Bucureşti. Derulează prin firmele sale profitabile afaceri cu statul. Cercetat penal de catre DNA, senatorul Attila Verestoy, a fost acuzat ca ar fi câştigat la bursă, în numai 19 minute, 10 milioane de euro, în urma unor speculaţii financiare.

STENOGRAMĂ

Şedinţa a fost condusă de Augustin-Constantin Mitu, vicepreşedinte al Senatului din partea PSD.

Cezar-Radu Soare: secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, propune ca încetarea de drept a mandatului de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliului judeţean să se producă doar în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare. Pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, încetarea de drept a mandatului de primar, preşedintele de consiliu judeţean să se producă în cazurile de condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Faţă de acestea, Guvernul semnalează faptul că la nivelul instanţelor de judecată nu există practică judiciară neunitară, soluţiile instanţelor fiind în sensul că textul legal determină încetarea mandatului indiferent dacă pedeapsa închisorii a fost cu executare ori nu, alte soluţii având caracter de excepţie şi nefiind relevante în ansamblul practicii judiciare. De asemenea, Ministerul Justiţiei spune că mandatul primarului încetează de drept la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, independent de modalitatea în care a fost individualizată executarea pedepsei, întrucât dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 nu fac nici o distincţie între pedepsele privative de libertate în privinţa cărora s-au dispus mijloace de individualizare a pedepsei închisorii, care nu presupune executarea efectivă a acesteia. şi modalitatea de executare a pedepsei nu are efect asupra dispoziţiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004. Având în vedere considerentele de mai sus, Guvernul nu susţine promovarea acestei legi.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, care ne va prezenta un raport comun întocmit împreună cu Comisia juridică. Domnul senator Deneş Ioan, microfonul 6.

Ioan Deneş (senator PSD, secretarul comisiei pentru administraţie publică): În şedinţa plenului Senatului de la data de 11 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost retrimis la comisii pentru reexaminare şi întocmire de raport suplimentar comun. În şedinţa comună din data de 15 decembrie 2015, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului împreună cu membrii Comisiei juridice au dezbătut şi au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport suplimentar comun de admitere, cu amendamente admise. La solicitarea Preşedintelui României, legea a fost retrimisă către Parlament pentru reexaminare. Privind cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României, membrii celor două comisii au analizat şi au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport comun de respingere a cererii de reexaminare şi să dea un raport de admitere a legii trimise la promulgare. Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului împreună cu Comisia juridică supun spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a cererii de reexaminare.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim, domnule senator. Sunt intervenţii? (Discuţii în sală.) Vă rog, domnule senator Dincă Mărinică… Domnule Oprea, doriţi microfonul? (Replică neinteligibilă a domnului senator Dumitru Oprea.) Mă scuzaţi, domnule senator. Domnul senator Oprea, microfonul central.

Dumitru Oprea (senator PDL): Aş vrea să nu prezentăm selectiv. În raportul ce l-am primit acum scrie mai departe altceva. Nu aburiţi Senatul. Este raport de respingere a reexaminării şi propunerea de admitere a formei iniţiale. Citiţi corect.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumesc. Domnule Deneş, doriţi să mai interveniţi? Vă rog, microfonul central.

Ioan Deneş: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Eu cred că am fost suficient de explicit, domnule senator antevorbitor, când am spus foarte clar: raportul comun e un raport de respingere a cererii de reexaminare şi se dă un raport… adică se menţine raportul de admitere pe care… (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Păi, altă formulare. Dacă nu s-a înţeles, atunci…

Augustin-Constantin Mitu: Vă rog, nu dialogaţi.

Ioan Deneş: Dacă nu s-a înţeles, atunci fac precizarea foarte clar: se respinge cererea de reexaminare, se menţine raportul de admitere, cu amendamente admise, pe care le-au dat cele două comisii anterior. Mulţumesc.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim. Domnule senator Dincă Mărinică, mai doriţi să interveniţi? Microfonul central, vă rog.

Mărinică Dincă (senator PNL): Mulţumesc frumos. Dacă ne-am fi uitat mai atent în cererea de reexaminare, vedeam că acest proiect de lege are o serie de probleme de natură tehnico-juridice şi probleme într-o eventuală aplicare, pentru că noi modificăm un text de lege şi venim cu o propunere concretă, iar, pe de altă parte, rămân în vigoare alte texte de lege, care contrazic aceste modificări. Drept urmare, suntem în situaţia în care, chiar dacă acest proiect de lege trece – ceea ce… eu cred în înţelepciunea colegilor şi sper să nu treacă –, vor rămâne, prin alte acte normative speciale, sancţiuni de încetare a mandatului, chiar sancţiuni aplicate prin hotărâre judecătorească. Drept urmare – eu acelaşi lucru l-am spus şi colegilor la Comisia juridică –, suntem în situaţia în care ni se propune să adoptăm o maculatură. Nu va avea niciun efect concret, pentru că avem în continuare texte de lege care prevăd altceva. De asemenea, în cererea de reexaminare s-a arătat că între preşedintele consiliului judeţean şi primar, pe de o parte, şi consilierii locali şi consilierii judeţeni, pe de altă parte, prin acest proiect de lege se face discriminare, ceea ce şi la acest capitol este incorect şi va trezi şi discuţii, şi suspiciuni de neconstituţionalitate. Pentru că aleşii locali sunt întru totul şi consilierii locali şi judeţeni, şi preşedintele consiliului judeţean, care de data aceasta se alege din rândul consilierilor judeţeni şi nu este ales în mod direct, şi primar. Eu personal cred că cel mai eficient este să o respingem, iar în măsura în care credeţi că mai poate fi îmbunătăţită – deşi în poziţia în care este pusă acum, cred că nu –, s-o retrimitem la cele două – 31 – comisii, s-o rediscutăm. Pentru că, repet, ni s-a dat cu subiect şi predicat în cererea de reexaminare ce acte normative sunt în conflict cu acesta de faţă. Vă mulţumesc frumos.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim. Domnule senator Paşcan Emil-Marius, microfonul 1, vă rog.

Emil-Marius Paşcan (senator PNL): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, eu cred că, dincolo de proiectele de legi în sine, noi suntem datori să pledăm, să susţinem şi principii. Or, în cazul de faţă, am spus-o şi atunci când s-a adoptat prin vot majoritar proiectul iniţial al legii, noi vorbim de ce? De o condamnare a unui demnitar. Or, condamnarea în sine atrage pierderea integrităţii, nu modalitatea de executare a pedepsei. Dacă tot dorim să reformăm principial, moral, etic societatea românească, nu putem lăsa în funcţii publice demnitari condamnaţi, nu putem să ne prevalăm de pretexte că pedeapsa în sine este controlul judiciar sau suspendarea. Condamnarea în sine există şi ea trebuie să opereze, şi moral, repet, stimaţi colegi. Prin urmare, acele asumări din cererea de reexaminare, acele argumente trebuie tratate ca atare, şi nu să le judecăm politicianist, din nevoia de a-i proteja pe unii dintre colegii care sunt demnitari şi sunt condamnaţi. Ar trebuie să primeze, cum spuneam, condamnarea în sine, şi nu judecarea a ceea ce generează şi modalitatea de executare a pedepsei. Vă mulţumesc.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumesc. Domnule senator Bumbu Octavian, microfonul 3, vă rog.

Octavian-Liviu Bumbu (independent): Mulţumesc, domnule preşedinte. Iau cuvântul cu o reţinere, deoarece nu sunt de specialitate, dar principii există în societate şi trebuie să primeze principiile. Eu înţeleg de aici că ni se propune să menţinem pe funcţii publice nişte infractori; de spus simplu şi clar. Dacă credeţi că ăsta este rolul nostru, eu unul mă detaşez complet, inclusiv în momentul votului; mă retrag din sală. Deci consider, principial, inadmisibil să dai posibilitatea unor infractori, deci cu condamnare definitivă, indiferent de forma sub care primesc pedeapsa, să exercite nişte drepturi publice. Îmi pare foarte rău şi aş fi cumplit de dezamăgit şi chiar mi-ar părea rău, la sfârşit de mandat, să-mi dau demisia dintr-un grup de colegi care vor admite aşa ceva. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim, domnule senator. Dacă nu mai sunt intervenţii…

Ion-Simeon Purec (de la prezidiu): Nicolae-Vlad Popa.

Augustin-Constantin Mitu: Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, microfonul 2.

Nicolae-Vlad Popa (senator PNL): Stimaţi colegi, Dacă vă pasă – şi eu ştiu că vă pasă – de ţara noastră, vă rog să nu admiteţi o asemenea formulă, pentru că, dacă citiţi – şi cu siguranţă aţi citit – care au fost comentariile în presa internaţională despre alegerile din România, veţi vedea că singurele menţiuni sunt despre candidaţii penali: încarceraţi, în control, în alte… cu situaţia de la Vâlcea, cu executarea… (Discuţii în sală.)

Augustin-Constantin Mitu: Stimaţi colegi, vă rog să păstrăm liniştea, să-l ascultăm… Domnul Nicolae-Vlad Popa: Eu ştiu că-l deranjează pe domnul coleg…

Augustin-Constantin Mitu: Vă rog, domnule senator, nu intraţi…

Nicolae-Vlad Popa: …dar ăsta e adevărul. Citiţi şi o să vedeţi că asta este imaginea României: oameni care pot, datorită lacunelor legislative, să profite şi să intre în asemenea funcţii. Or, dacă noi dăm acum girul unei asemenea situaţii, evident, nu putem face decât rău.

Augustin-Constantin Mitu: Domnul senator Oprea Dumitru, microfonul central. Domnul Dumitru Oprea: Cer, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, verificarea cvorumului de şedinţă.

Augustin-Constantin Mitu: Vă rog să fiţi de acord să terminăm dezbaterile, pentru că sunt câţiva colegi înscrişi la cuvânt, şi apoi vom face verificarea cvorumului. Urmează domnul senator Şerban Nicolae. Microfonul 3, vă rog.

Şerban Nicolae (senator PSD): Stimaţi colegi, Aş vrea să fac câteva precizări. Eu nu sunt deţinătorul adevărului, deci nu am cum să pretind că spun adevărul absolut. Îmi pare însă rău că cineva cu profesie de avocat, mult mai veche ca a mea, cu experienţă mai multă ca a mea, foloseşte termenul de „penali” când e vorba de persoane cercetate. Şi vine declaraţia asta de la o persoană care l-a votat pe un cercetat penal, trimis în judecată pentru un dosar de corupţie, cu prejudiciu de 300 de milioane de dolari, numit Băsescu Traian, la funcţia de Preşedinte al României. Atunci, dacă era să vorbim de candidaţi penali, primul penal, ajuns preşedinte, ar fi fost Băsescu Traian, inclusiv cu votul unora dintre antevorbitori. Dar revenind la chestiunile serioase şi lăsând politica deoparte, în drept, în materie penală există un principiu: nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege – „nu există infracţiune dacă nu e prevăzută de lege, nu există pedeapsă dacă nu e prevăzută de lege”. Ca noi să spunem că pentru o faptă penală pentru care judecătorul se pronunţă adăugăm o pedeapsă suplimentară pe care judecătorul, la pronunţarea sancţiunii, nu a avut-o în vedere, mi se pare că intrăm într-o altă zonă, nespecifică atribuţiilor noastre şi neconstituţională. Judecătorul, atunci când pronunţă sentinţa pentru o persoană pe care o găseşte vinovată de săvârşirea unei infracţiuni, o condamnare, realizează individualizarea pedepsei, ia în calcul circumstanţele personale, şi cele favorabile, şi cele agravante, şi decide dacă cel în cauză, în legătură cu fapta pentru care primeşte sancţiunea penală, poate sau nu să aibă o interdicţie de exercitare a unor anumite atribuţii, a unor anumite activităţi sau a unor funcţii. Eu personal, crezând serios şi nedemagogic în statul de drept, consider că judecătorul este cel care, pronunţând o sentinţă de condamnare, stabileşte şi modul de executare, şi limitele de restricţionare a unor anumite activităţi. Restul este politicianism găunos, demagogic şi ineficient în raport de consolidarea statului de drept. Vă mulţumesc.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim, domnule senator. Urmează domnul senator Severin Georgică. Microfonul 4, vă rog.

Georgică Severin (senator PSD): Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. – 34 – În bună parte, ceea ce doream să spun a afirmat domnul senator Şerban Nicolae. Atâta vreme cât în jurisprudenţa românească există posibilitatea ca o sentinţă să conţină inclusiv retragerea unor drepturi pe o anumită perioadă, deci în cazul în care instanţa consideră că un demnitar, o persoană care deţine o funcţie publică a greşit şi nu mai poate să continue, în mod normal, în mod firesc, va introduce respectiva măsură de restrângere a drepturilor pe o anumită perioadă. Pe mine ce mă îngrozeşte este acest stil care îmi aminteşte de vremea asesorilor populari. Nu de alta, dar dacă am înţeles că pe lângă instanţă apar un fel de băieţi care se ocupă de câmpul tactic din justiţie, aşa-numiţii consilieri de etică, nu m-aş mira ca cei care acum sunt atât de violenţi şi de duri, în stil anii ’50, să propună reînvierea asesorilor populari şi, evident, dispariţia avocaţilor, care să devină în acelaşi timp asistenţi ai procurorilor, cum se cam încearcă în ultima vreme. Dincolo de toate aceste aspecte, îmi place să cred că prezumţia de nevinovăţie, care există într-o directivă europeană şi pe care doamna Prună se pare că nu o consideră prioritară pentru implementare, ar trebui să fie, măcar pentru cei care trăiesc din profesia de avocat şi din această activitate, o necesitate. Iertaţi-mă, eu nu aş angaja un avocat care nu crede în prezumţia de nevinovăţie. Pur şi simplu nu i-aş da un leu, l-aş lăsa să moară de foame. Vă mulţumesc.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumesc. Urmează la cuvânt domnul senator Motoc, microfonul central.

Octavian Motoc (senator PNL): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, cred că trebuie să trecem peste aceste interese politicianiste, care privesc interesele imediate ale unui partid sau ale altuia în raport cu numărul de oameni care se află într-o situaţie sau alta. Asistăm, de fapt, acum la o răsturnare a sistemului de valori, dacă observaţi. După nişte alegeri locale în care o parte importantă a electoratului – şi în special tinerii – refuză să vină la vot şi arată asta în mod explicit, pentru că ei consideră că această clasă politică este una coruptă – poate nu în esenţa ei, dar într-un mod important –, venim cu o astfel de propunere în a încerca să salvăm o parte dintre oamenii care au fost condamnaţi; au fost condamnaţi şi nu execută pedeapsa privativă de libertate, ci li s-a dat o condamnare cu suspendare. Faptele lor poate nu sunt mai puţin grave, însă, pentru faptul că nu sunt recidivişti, pentru faptul că au avut un comportament bun în societate până în momentul acela, justiţia le dă o şansă, dar nu şansa de a reprezenta comunitatea la nivelul consiliilor judeţene, la nivelul consiliilor locale. Lucrul ăsta nu este normal într-o societate democratică civilizată. Noi nu facem altceva decât să spunem că nu este normal ca nişte oameni condamnaţi… aici nu vorbim de cei care beneficiază încă de prezumţia de nevinovăţie, vorbim despre nişte oameni în cazul cărora justiţia s-a pronunţat. Deci să facem o bună delimitare în legătură cu unii şi cu ceilalţi, pentru că altfel nu o să ne mai mirăm de aici înainte, peste patru ani, peste opt ani sau poate mai devreme de atât, când nişte oameni care se află reţinuţi câştigă alegerile locale într-un oraş sau altul. Domnilor, vi se pare că este normal să se întâmple aşa ceva într-o societate democratică civilizată?! Însă, dacă mergem pe această linie, pe cea pe care dumneavoastră o propuneţi acum, o să ajungem ca România să nu mai fie considerată un stat democratic, civilizat, aparţinând Uniunii Europene. Vă mulţumesc.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumesc. Domnul senator Nicolae Vlad-Popa, microfonul 2. Aţi dorit un drept la replică.

Nicolae-Vlad Popa: Da. Aici, în Senatul României, nu sunt avocat. În Senatul României sunt senator de Braşov. Politicianişti ipocriţi sunt cei care nu recunosc, susţin şi nu recunosc că au făcut o lege pentru preşedintele partidului, Liviu Dragnea.

Augustin-Constantin Mitu: Domnul senator Tămagă. Microfonul 4, vă rog. Şi vă propun să încheiem dezbaterile. Au vorbit reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare, de mai multe ori chiar.

Constantin Tămagă (senator PSD): Mulţumesc, domnule preşedinte. Am intervenit pentru că m-a determinat colegul – nu domnul Popa, celălalt, antevorbitorul –, legat de ce face sau ce nu face instanţa judecătorească. Şi dumnealui a spus aşa: că instanţa i-a dat o şansă cuiva, dar nu şansa de a reprezenta publicul sau de a fi într-o anumită demnitate. Dacă nu-i dădea şi această şansă sau dacă această şansă, socială sau cum este ea, stabilită de justiţie… instanţa respectivă o specifica şi scria în hotărâre: se interzic drepturi de natură civilă, de – 36 – natură de reprezentare, de natură, eu ştiu, financiară şi aşa mai departe. Din moment ce nu le-a specificat şi nu există în dispozitivul instanţei, de ce trebuie să o facem noi? Cu ce drept? Vă mulţumesc foarte mult.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim, domnule senator. Domnul senator Belacurencu, microfonul 4.

Trifon Belacurencu (senator PSD): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, N-aş vrea să mă hazardez, nefiind de specialitate, şi respect în mod sincer părerile colegilor care sunt în branşă, şi de o parte, şi de alta. Dar, ca unul care am asistat la dezbaterea şi altor acte normative cu importanţă foarte mare, constat şi de data aceasta, cum am constatat şi la vremea respectivă, că demagogia şi invocarea articolelor din ziarele externe pot duce la situaţia în care foarte mulţi dintre noi regretăm acum ceea ce am făcut la momentul dezbaterii, repet, în trecut, a unor acte normative la fel de importante. Şi mă opresc aici. Mulţumesc.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim, domnule senator. Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 3. Şi vă rog să închidem dezbaterile.

Ionel Agrigoroaei (senator independent, fost PPDD, fost UNPR, în prezent în partidul lui Marian Vanghelie): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mă uitam cu mult drag la domnul senator Motoc şi îmi imaginam cum aş fi prezentat eu lucrurile, cât de filosof şi mai înţelept mă credeam că aş fi fost, adică mă priveam în viitor, dacă nu aş fi trecut prin problemele prin care am trecut. Haideţi să exemplific. Cel mai bun profesor sau cel mai bun medic sau cel mai bun manager sau primar, din întâmplare, din eroare sau îl duce un angajat într-o situaţie conjuncturală în care dă o semnătură… şi acolo sunt şi prejudicii şi îl şi condamnă. Cum preferaţi? Să-l lăsăm… şi în acel moment acolo nu mai este un doctor mai bun, un profesor mai bun, un primar mai bun, că nu este, că nu se formează… un om competent nu se formează peste noapte. Şi ce facem? Luăm şi îi interzicem acelui om, căruia i s-a întâmplat, printr-o eroare sau printr-un denunţ, un denunţ de care nu suntem atât de siguri că este real, dar totuşi obţine o condamnare… şi noi punem problema aici total fals. Cei care nu au trecut prin aşa ceva… şi vă spun sincer că şi eu, acum doi ani, aş fi susţinut exact ca domnul Motoc, aş fi susţinut la tribună: domnule, eşti pătat, asta este! După ce am văzut prin ce poate să treacă un om total nevinovat, personal, m-am convins şi am văzut pe pielea mea. Eu aş ruga colegii, pentru că suntem forul superior al Parlamentului României: mai mult discernământ, mai mult raţionament. Şi vă cere cineva care este mai tânăr ca unii dintre dumneavoastră, care aţi văzut mult mai multe decât mine în viaţă.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim. Domnul senator Verestóy. Microfonul 2, vă rog.

Attila Verestóy (senator UDMR): Mulţumesc. Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Am ascultat cu atenţie pledoariile dintr-o parte şi din alta. Constat cu stupoare că un domn senator cu o vechime în activitatea avocăţească, chiar dacă acum e în calitate de senator, nu are încredere în justiţie. Uitaţi, UDMR-ul are încredere în justiţie şi are încredere în judecata dată de judecător; are încredere că judecătorul îşi cunoaşte legea, ştie care sunt măsurile care trebuie luate după caz şi ia măsura cea mai justă, pe care eu nu vreau nici să o înăspresc, nici să o fac mai uşoară. Eu cred că noi trebuie să avem încredere în justiţie şi trebuie să dăm crez judecătorului care se pronunţă într-un caz, adăugând sau neadăugând anumite pedepse suplimentare. De aceea, vă rog, ca să fim concişi, să mergem pe această idee, care rezultă şi din propunerea comisiei, de a vota în consecinţă. Mulţumesc.

Augustin-Constantin Mitu: Mulţumim mult de tot. Declar încheiate dezbaterile generale. La solicitarea unui grup parlamentar de a verifica cvorumul de şedinţă, vă informez că am solicitat celor doi secretari să numere colegii senatori şi am confirmarea lor că sunt 82 de senatori în sală. Vă rog, domnule Oprea.

Oprea Dumitru: Domnule preşedinte de şedinţă, ăsta este un abuz al dumneavoastră, fiindcă, dacă priviţi Regulamentul Senatului, nu spune când veţi constata. Probabil că puteaţi constata asta luni după-amiază, lunea ce vine. Un lider de grup a cerut verificarea cvorumului de şedinţă nu peste o oră.

Augustin-Constantin Mitu: Nu aş vrea să intrăm în polemică, domnule Oprea, ştiţi că vă respect foarte mult, dar, în conformitate cu Regulamentul Senatului, art. 137 alin. (6), pe care îl invocaţi, „înainte de votare, preşedintele de şedinţă poate cere, din proprie iniţiativă sau la cererea unui grup parlamentar, verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărarea de către secretarii de şedinţă”. Am făcut în conformitate cu Regulamentul. Aşa că, dacă îmi spuneţi unde am încălcat sau care este abuzul, vă sunt recunoscător. Continuăm. Mulţumim, domnule senator. Continuăm ordinea de zi. Votul pe această iniţiativă va fi la 12.30, aşa cum am votat la început.

Rezultatul votului. Vezi cine şi cum a votat!

Augustin Mitu: ”Punctul 1 de pe ordinea de zi de astăzi, doamnelor şi domnilor senatori, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Este vorba de o reexaminare la solicitarea Preşedintelui României. Doamnelor şi domnilor senatori, legea a fost respinsă de Camera Deputaţilor. Raportul comun al comisiilor este de respingere a cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României şi de admitere a legii în forma transmisă spre promulgare. Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională. Vă supun votului atât raportul, cât şi legea. Vă rog să votăm, doamnelor şi domnilor senatori. 82 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 2 abţineri. Raportul şi legea au fost adoptate”.

Ca să vă edificaţi pe deplin asupra a cine şi cum a votat vă invităm să citiţi lista integrală.

De remarcat că au existat doi membri ai PNL care nu au ţinut cont de părerea liderilor propriului partid: Traian Igaş şi Marius Neguloiu s-au abţinut, deşi toţi ceilalţi colegi au votat contra propunerii legislative a celor 16 deputaţi iniţiatori. Pe partide, votul s-a acordat astfel: PSD – 52 pentru, PNL – 23 împotrivă şi 2 abţineri, UNPR – 11 pentru, 1 contra, 1 nu a votat, Independenţi – 4 pentru, 2 contra, LC – 9 pentru, 1 contra, UDMR – 6 pentru.

Traseul şi diferitele forme ale legii aici: https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=19273

Şi, iată cum, printr-un joc parlamentar extrem de perfid s-a obţinut protejarea aleşilor locali condamnaţi cu suspendare. Chiar şi PNL, care a dat semne că s-ar opune, în ciuda declaraţiilor pe care le-aţi citit consemnate în stenogramă, ştirea că grupul ar fi depus la Curtea Constituţională o contestaţie pentru a bloca aberaţia nu a existat. Ceea ce nu face decât să întărească ideea blatului parlamentar şi faptul că pentru partide, indiferent care ar fi ele, ideea combaterii corupţiei este fix o vorbă-n vânt şi nimic altceva. Le-a luat un an, dar au făcut-o şi pe asta. Mai lipseşte instituirea medaliei de mare merit pentru primarii şi preşedinţii de consilii judeţene ori consilieri condamnaţi penal… cu suspendare! Mai e un pic de timp până la finele actualei legislaturi, şanse să le reuşească există.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Simona Popescu 220 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.