Finanţele încetează să mai fie funcţia regaliană a statelor membre UE, după ce, ieri, Comisia Europeană şi miniştrii de Finanţe au căzut de acord asupra guvernanţei economice. Un prim aspect al acesteia este dreptul Bruxelles-ului de a amenda cu 0,2% din PIB statele membre care nu-şi menţin datoria publică la sub 60% din PIB şi deficitul bugetar la 3% din PIB. Totul a început în martie, pe fondul crizei din Grecia şi a efectelor sale asupra monedei euro, însă măsura se poate aplica şi statelor din afara zonei euro. Statele UE vor avea dreptul să-şi analizeze reciproc proiectele de buget, înainte ca acestea să fie adoptate.
Pe fondul negocierilor dintre guvernanţi, Bruxelles-ul şi întreaga Europă au fost scena unor ample mişcări de protest ale sindicaliştilor, deşi participarea a fost sub aşteptările organizatorilor din Confederaţia Europeană a Sindicatelor. Sindcaliştii au denunţat „capitalismul de cazinou” şi au cerut măsuri de încurajare a întreprinzătorilor şi a consumului, în locul austerităţii care cuprinde toate statele membre.
Guvernul de la Paris a decis să majoreze vârsta de pensionare de la 60 la 62 de ani şi să majoreze taxa pentru câştigurile de capital cu 1%. Guvernul doreşte să mai obţină circa 400 de milioane de euro din vânzarea unor proprietăţi, iar alte 8,2 miliarde de euro vor fi economisite prin excluderea lor din pachetul de stimuli pentru creşterea economică.
În Marea Britanie, impozitul pentru societăţile comerciale va deveni 28%, faţă de 24%. Creşterea va fi de 1% pe an, timp de patru ani. TVA-ul va fi majorat de la 17,5%, la 20%, începând de pe 4 ianuarie. Cheltuielile ministerelor vor fi reduse cu 25%, salariile funcţionarilor publici îngheţate pentru doi ani, iar majorarea vârstei de pensionare la 66 de ani va fi grăbită.
Guvernul socialist spaniol a decis să reducă cu 16% cheltuielile ministrelor şi să majoreze impozitul pentru veniturile mai mari de 120.000 de euro pe an de la 21,5% la 22,5%. Cei care câştigă peste 175.000 de euro vor fi impozitaţi cu 23,5%. S-au redus şi fondurile alocate regiunilor autonome cu 7,9%. Statul va înceta plata a 2.500 de euro pentru familiile în care se naşte un copil. Măsurile se vor aplica din 2011.
În Germania, ţara care a înregistrat cea mai importantă creştere economică din UE, efectele crizei nu sunt la fel de dure. Guvernul doreşte disponibilizarea a 15.000 de funcţionari publici până în 2014 şi reducerea unor beneficii sociale. Berlinul prevede chiar o reducere a TVA-ului, pentru încurajarea consumului. Economiile se vor face prin reducerea achiziţiilor de armanent şi printr-o controversată taxă pentru energia nucleară.
În Portugalia, guvernul a planificat majorarea TVA-ului de la 21% la 23%, reducerea cu 5% a salariilor funcţionarilor publici care câştigă peste 1.500 de euro pe lună şi îngheţarea salariilor şi a pensiilor. Măsurile urmează să se aplice începând din ianuarie 2011. Totodată, se va înceta plata orelor suplimentare şi s-a anunţat scumpirea medicamentelor. În Portugalia, TVA-ul a fost majorat, în mai, de la 20% la 21%.
În Polonia, guvernul liberal a decis încă din iulie majorarea TVA-ului cu 1%, până la 23%. Guvernul a refuzat să majoreze vârsta de pensionare, însă ia în calcul reducerea cheltuielilor militare, care se situează acum la 1,95% din PIB.
Guvernul de coaliţie rezultat în urma alegerilor din Slovacia a decis majorarea TVA-ului de la 19 la 20%, prevede majorarea accizelor la ţigări şi bere, precum si neacceptarea derogarilor de la plata contribuţiilor sociale şi a taxelor.
În Ungaria, noul guvern de dreapta a promis o reducere cu 15% a cheltuielilor publice, îngheţarea pensiilor pentru doi ani, o creştere temporară a TVA-ului până la 25% (a doua majorare de la începutul crizei, când taxa era de 20%), reducerea indemnizaţiilor pentru concediile de boala cu 10%. Foarte controversată a fost decizia Budapestei de a taxa suplimentar băncile straine, în 2010 şi 2011.
În Lituiania, una dintre primele ţări UE lovite de criză, TVA-ul a fost majorat de la 18% la 21%, iar îngheţarea salariilor se va prelungi şi în 2011. A fost îngheţat orice transfer din fondul de pensii al statului în cele private.
Începând din 2011, noul guvern de la Praga va reduce salariile funcţionarilor publici cu 10%, însă cu excepţia celor care lucrează în Educaţie. Ajutoarele de stat pentru achiziţionarea de locuinţe vor fi reduse cu 50%. Ajutoarele sociale şi concediile de maternitate vor fi reduse.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.