Urmare a expoziției Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare, ce a readus în atenția noastră grija pe care suntem datori să o avem față de lucrurile ce păstrează memoria a ceea ce suntem ori dorim să devenim, expoziția Clavecinul Reginei Elisabeta coincide cu momentul pe cât de trist pe atât de firesc al despărțirii de Majestatea Sa Regele.
Fundația Ștefan Câlția sprijină în continuare proiectul Asociației Antiqva de restaurare a clavecinului istoric Taskin, prin donarea lucrării Clavecinul Reginei Elisabeta. Cu acest scop, pictorul Ștefan Câlția a deschis expoziția Clavecinul Reginei Elisabeta găzduită de Galeria Posibilă.
Clavecinul Taskin este un martor al Regalității și al României, iar prin proiectul de restaurare el poate redeveni un glas al valorilor în care credem. Sunteţi invitaţi așadar la Galeria Posibilă până în 19 decembrie, iar pe 20 decembrie, la Galeria Annart, să fiți oaspeți unui mic concert de clavecin și parte din licitația ce va readuce pe scenă acest minunat instrument.
Lucrarea Clavecinul Reginei Elisabeta invită la descoperirea unei noi povești despre valori culturale moștenite: clavecinul regal de la Muzeul Național Peleș a fost creat în Antwerp, 1621, de către Andreas Ruckers, dar capătă nume și aspect parizian cu ajutorul lui Pascal Taskin, care îl restaurează un secol și jumătate mai târziu. Pentru o perioadă aparține familiei regale franceze, apoi căminul său devine Castelul Peleș, prin locul de suflet pe care i-l acordă Regina Elisabeta. Astăzi, instrumentul face parte din Patrimoniul Național fiind clasat în categoria „Tezaur”.
De asemenea, pe lângă povestea obiectului, acțiunea de restaurare inițiată de Asociația Antiqva pune în lumină modalități actuale de conservare a culturii moștenite, prin implicarea unei echipe de experți internaționali și români. Clavecinul Taskin, care a fost „mut” din perioada comunismului până în prezent, va putea fi astfel admirat și ascultat din nou. Pe lângă efortul de restaurare, proiectul mai cuprinde întocmirea unui album și a unui film documentar, realizarea unor înregistrări de muzică barocă, precum și prezentări publice ale instrumentului și organizarea unei stagiuni cu concerte de clavecin susținute de importanți claveciniști europeni.
Vestiți maeștri ai clavecinelor, membrii familiei Ruckers s-au remarcat în mod absolut în acest domeniu în Europa, în secolele XVI – XVII.
După mai bine de un secol și jumătate de muzică, pentru valoarea sa inestimabilă, clavecinul a ajuns în atelierul vestitului constructor parizian Pascal Taskin. El a readus instrumentul la viață transformându-l într-un clavecin francez cu două manuale și patru registre.
La fel ca vestiții săi colegi de breaslă, Nicolas Blanchet sau Henri Hemsch, Taskin aplica procedeul numit ravalement, caracteristic școlii franceze de constructive de clavecine. Procedeul consta în cumpărarea unor valoroase instrumente aparținând școlii flamande, semnate Ruckers sau Couchet și transformarea lor în clavecine franceze.
Instrumentele orginar flamande erau valoroase nu doar prin potențialul lor sonor ci și prin pictura atribuită vestiților maeștri ai artelor frumoase de secol XVII. Iar dacă „un Blanchet” sau „un Taskin” de secol XVIII, ravalé, purtase inițial semnătura Ruckers și a lui Johannes Vermeer, Jan Steen sau Gerard ter Borch, atunci oricare dintre membrii familiei regale francize și-ar fi dorit acel instrument și ar fi fost dispus să plătească un preț oricât de mare.
Inițial, instrumentul s-a aflat în proprietatea familiei regale a Franței, aparținând Doamnei Élisabeth (1764-1794), sora Regelui Ludovic al XVI-lea. Clavecinul a fost cumpărat pentru colecția Regelui Carol I, de către Felix Bamberg, în anul 1879, ajungând astfel la Castelul Peleș din Sinaia.
Momentan, starea instrumentului este precară. Acțiunea în timp a insectelor și mucegaiului ar putea distruge total anumite părți. În cazul în care instrumentul va fi lăsat în continuare în aceeași stare, orice încercare de restaurare ar putea fi compromisă, mai târziu.
De asemenea, pe lângă povestea obiectului, acțiunea de restaurare inițiată de Asociația Antiqva pune în lumină modalități actuale de conservare a culturii moștenite, prin implicarea unei echipe de experți internaționali și români.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.