La New York, o fascinantă expoziţie este dedicată, până în 24 februarie 2019, rolului podoabelor preţioase de-a lungul timpului, de la 2600 î.Ch. până astăzi, din Egiptul antic la populaţiile africane şi la casele celebre ale secolului al XX-lea. Obiecte şi piese sacre alături de simboluri destinate exclusiv eleganţei.
„Deşi ne putem gândi la giuvaergerie ca la o plăcere superficială, a ne împodobi este, fără îndoială, una dintre acţiunile profunde în care ne implicăm ca fiinţe umane”, afirma Melanie Holcomb, curatoarea principală a expoziţiei de la Metropolitan Museum, intitulată Corpul transformat. Focalizată pe influenţa pe care bijuteriile o exercită asupra corpului celor care le poartă, selecţia cuprinde 230 de obiecte provenind din colecţiile muzeului, a căror factură specială şi conţinut cu care le-au învestit proprietarii lor transmit un mesaj care face din ele una dintre cele mai interesante forme de artă.
Pot fi admirate centuri, colane şi cercei, broşe, inele şi tiare, create de-a lungul timpului sau prezente în sculpturi, picturi, stampe şi fotografii, care le conferă un anumit context. Întrebarea în jurul căreia se structurează expoziţia se referă la felul în care bijuteria operează o adevătrată transformare asupra corpului omenesc.
„Dacă ne gânduim la corp ca la o scenă, explică Melanie Holcomb, devine clar în ce măsură, de-a lungul istoriei şi în culturi diverse bijuteria a fost un fel de amplificator, subliniind caracterul proprietarului, punându-l în valoare sau distorsionându-l, şi devenind elementul care reliefează imaginea pe care acesta doreşte s-o lase despre sine. În plus, adesea, bijuteriile marchează evenimentele majore. Exisă piese anume pentru ritualurile căsătoriei sau ale morţii, pentru a celebra sau a aminti ceva. În acest sens, ele devin vehicole puternice ale memoriei culturale a poporului care le-a produs.
Interesul principal al expoziţiei constă în confruntarea unor bijuterii îndepărtate în timp şi spaţiu. O serie de broşe din secolele XIII-XX scoate în evidenţă universalitatea cercului. Peruca unei prinţele antice este alăturată unei bonete chinezeşti din dinastia Ming şi unei diademe indiene, relevând diferitele funcţionalităţi ale ornamentelor pentru cap.
Evident, MET nu este un muzeu al bijuteriilor şi parcursul expoziţiei nu este exhaustiv, lipsind unele perioade, cum ar fi Evul Mediu şi Renaşterea, sau unele nume de bijutieri importanţi, ca Van Cleef & Arpels. Cele mai multe piese aparţin Africii şi Oceaniei: Papua Noua Guinee, insulele Solomon, Costa de Fildeş… Frapează la ele modernitatea formelor. Pandantivele perfect rotunde din scoici, cu motive totemice din carapace de broască ţestoasă, o pereche de manşete din Benin din secolul al XVII-lea, formate dintr-o interminabilă spirală terminată cu un cap de crocodil sunt printre cele mai interesante. Iar materialele din care sunt făcute au o amprentă poetică specială: pene, lemn, fildeş de morsă, baga…
Spiritualitate şi mitologie. Parcursul expoziţional este organizat tematic pentru a permite confruntarea diferitelor culturi. Prima secţiune, intitulată Corpul divin, examinează una dintre cele mai vechi şi mai arzătoare aspiraţii ale creatorilor lor: transformarea bijuteriilor în simbol al imortalităţii. Printre piesele cele mai importante se află o rară pălărie din Egiptul antic, realizată pentru a-l însoţi pe personajul căruia îi era destinată în călătoria în cealaltă lume, dar şi artefacte preţioase provenind din Mormintele Regale de la Ur, unde se oficia unul dintre cele mai neliniştitoare ritualuri ale Mesopotamiei: sacrificiul uman al membrilor Curţii după moartea regelui.
Se mai află în expoziţie însemnele suveranilor din Calima, din Columbia de astăzi, acoperite cu foiţă de aur.
A doua secţiune, Corpul regal, se apleacă asupra rolului bijuteriilor în afirmarea rangului şi statutului social. Printre exemplele destinate curţii regale şi demnitarilor, se remarcă brăţările bizantine cu safire şi perle, cele nigeriene cu cap de crocodil, lucrate în aramă aurită. Li se alătură obiectele din aur lucrate în Grecia elenistică, cum ar fi o pereche de cercei care îl reprezintă pe Ganimede răpit de Zeus transformat în acvilă.
Folosirea ornamentelor pentru a depăşi dimensiunea temporală şi a ajunge la regatul spiritelor este subiectul celei de a treia părţi a expoziţiei, Corpul transcendent. Acest capitol celebrează puterea bijuteriilor de a evoca străbunii sau de a îmbuna zeii. Aici se întâlnesc bijuterii indiene de factură rafinată, care relevă rolul activ al orfevreriei în cultul hindus, şi ornamentele cu pene şi scoici provenind din Noua Guinee, considerate capabile să aducă fericirea spirituală. Un exemplu special este un colier din Peru, din secolele XII-XIV, din cochilie de stridie, cu perluţe din piatră neagră.
Bijuteriile sunt însă, mai ales, obiecte ale seducţiei şi dorinţei. În cea de a patra parte a expoziţiei newyorkeze, Corpul atrăgător, sunt etalate xilogravuri japoneze din perioada Edo, care ilustrează felul în care ornamentele coafurii pot indica, de exemplu, disponibiltatea unei curtezane. Să amintim şi o acuarelă indiană de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, atribuită artistului Ramji, care reprezintă o doamnă de la curte îmbrăcată şi împodobită ca preafrumoasa Radha, divinitatea hindusă.
Fotografii şi podoabe subliniază şi conţinutul puternic erotic al perlelor în epoca victoriană, în timp ce creaţii semnate de Elsa Schiaparelli, Art Smith, Elsa Peretti şi Shaun Leane oglindesc interpretarea strălucirii şi a erosului în secolul al XX-lea.
Ultima secţiune, il Corpo risplendente, abordează cercetarea în domeniul tehnicilor şi materialelor pentru a obţine un efect maxim. Se află în expoziţie ornamente Moghul, embleme ale opulenţei. Se poate urmări gustul pentru excese ale popoarelor din Africa de vest, oglindit în creaţiile din aur şi argint, dar şi eleganţa căutată a unor case legendare, cum ar fi Cartier, Tiffany, Castellani şi Lalique.
Printre obiectele cele mai apropiate de gustul occidental, să cităm o broşă Cartier cu un smarald, din secolul al XVII-lea, şi un colier Lalique cu opale şi ametiste.
Expoziţia se termină cu piese semnate de creatori contemporani ca Peter Chang, Joyce J. Scott şi Daniel Brush care reprezintă luxul Mileniului Trei.
Parcurgând expoziţia descoperi în ce măsură împodobirea propriului corp este una dintre activităţile cele mai complexe şi mai semnificative ale omului. De-a lungul timpului, bijuteriile l-au ajutat să-şi reprime temerile, să-şi afirme dorinţele şi să provoace admiraţie. Ele i-au permis, de fapt, să-şi exprime unele dintre aspiraţiile cele mai profunde.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.