Cum arată profilul alegătorului? La această întrebare sociologii nu spun prea multe, interesaţi fiind de promovarea unor centre de putere din ordinea corupţiei care asigură, cum altfel?, sponsorizările. Nici agenda publică majoră nu apare prioritară preocupărilor agenţilor presupusului interes public, pentru a fi pusă în discuţie concret capacitatea partidelor de a prelua treburile curente. Revolta politicienilor pare a ţine doar de frustrarea produsă de sistem, care, mai nou, îi situează în ipostaza conflictului de interese, dacă nu mai grav, în sfera penală. Un stat pe care să îl aibă total la dispoziţie este, încă, iluzia care aduce la rampă miile de candidaţi. Aşa cum Academia de finanţe era asaltată în anii ‘90, cota specialiştilor adevăraţi fiind constantă în ultima sută de ani, acum bătălia se duce pe Academia de poliţie, din motive ceva mai grave. Statul de drept a ajuns într-o confuzie absolută, după minime încercări nereuşite de constituire. Fără configurarea independenţei instituţionale şi a legilor care să supravegheze neiertătoare orice abatere de la statut, România se află drept pradă a furturilor legalizate.
Justiţie, administraţie, partide politice constituie un amestec în esenţa sa fără o reglementare adevărată. Judecătorii pot încălca legea pe care sunt chemaţi să o aplice, fără a suporta consecinţe, respectiv privarea de libertate sau plata unor daune morale. În administraţie, bunul-plac este o normă imposibil de cenzurat chiar de către lege, apatia publică, primitivismul organizatoric şi acelaşi sistem permisiv făcând ravagii. Partidele nu mai au nicio legătură cu interesul public pe care se constituie legitimitatea lor. Reconfiscarea statului în Decembrie 1989 de către aceste reţele legalizate drept partide politice, în fapt, nişte organisme majoritar infracţionale, menţine în actualitate, şi zădărnicie, subiectul reformei. Soluţionarea dosarului loviturii de stat şi a masacrului prin care s-a realizat va trebui suprapus reformei instituţionale şi a partidelor politice. Aceasta ar trebui să fie consecinţa imediată celei a judecării actelor de barbarie de atunci în care a fost implicat statul român.
Alegătorul român a rămas acolo unde a fost pus cândva, cu violenţă, de către alegerile din statul comunist. O campanie electorală precum aceasta tocmai terminată, din America, nu ne-ar putea fi de folos. Cei care cred în soluţia de peste Ocean, şi nu sunt puţini, probabil, nu au înţeles, probabil, că, la noi, poate şi la americani, agenda publică ar trebui să aibă aceeaşi importanţă cu viitorii aleşi. Chiar dacă la noi apologeţii violului, xenofobiei au şanse minime, sfinţii noştri politici s-ar putea dovedi, prin intermediul sistemului, mult mai răi decât cei din America.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.