În urmă cu două luni Grecia, troica BCE-FMI-CE, criza euro, Alexis Tsipras erau pe buzele tuturor. Presa europeană i-a uitat și pe ei, și criza din Ucraina și și-a îndreptat privirea exclusiv către criza imigranților. Criza din Grecia nu apare pe prima pagină a presei internaționale nici acum, cu 48 de ore înainte de alegerile anticipate. Acum Grecia se reduce la o poartă de intrare a imigranților, criza euro nu mai contează, iar presa europeană se miră că imigranții nu sunt o temă de campanie. De fapt temele de campanie sunt inexistente – partidele joacă un teatru absurd, electoratul este dezamăgit, dezgustat și resemnat.
Duminică vor avea loc alegeri în Grecia, iar dezinteresul este cuvântul de ordine, fie că vorbim despre presă sau despre electorat. Așa cum pare a fi cazul si in Ucraina, meciul Greciei s-a jucat. Guvernul de stânga de la Atena a pierdut la masa verde în fața ”instituțiilor”, iar acum încearcă să țină cu dinții de câteva zecimi de procent încercând să-și convingă electoratul că nu a fost un blat și nici măcar o greșeală de strategie.
Din cinci sondaje de opinie citate de presa franceză, trei dau câștigătoare SYRIZA, coaliția de stânga condusă de premierul Alexis Tsipras, iar două arată că va câștiga partidul conservator Noua Democrație. Ecartul dintre cele două partide variază între 0.3% și cel mult 2%, cu un mic avans pentru Syriza.
Sondajele nu pot oferi acum decât o singura certitudine – niciun partid nu va putea obține o majoritate absolută în parlement. Pentru aceasta ar fi necesar votul a circa 36% dintre alegătorii prezenți la urne (adăugându-se o primă electorală de 50 de mande din totalul de 300 pentru partidul care se clasează primul). Partidele fruntașe nu sunt creditate cu mai mult de 27% în niciun sondaj.
”Majoritatea prietenilor spun că nu se vor prezenta la vot. Dezgust, epuizare morală si sentiment de neputință, aceasta este ambianța momentului. Și are și de ce să fie așa…”, scrie pe blogul său jurnalistul grec Panagiotis Grigoriou.
Sloganurile recente de pe zidurile Atenei sunt un amestec de furie și vulgaritate, mult mai răspândită decât pana acum, o caracteristică a noilor vremuri: ”Tsiprandreou trădător, poti sa te joci cu …sexul tău, nu cu clasa muncitoare”. Este o revoluție semnatică, dar în ce privește conținutul mesajelor, el este unul foarte redus.
Pe 9 septembrie toată presa anunța o mare dezbatere televizată între cei șapte lideri politici principali (mai puțin liderul partidului neonazist Zori Aurii). În realitate a fost un non-eveniment și în același timp un teatru de umbre mediocru. A doua zi, aceeași presă scria despre un eșec lamentabil și despre un spectacol absurd.
În timpul acestei campanii, spoturile partidelor sunt niște mici filmulețe, multe comice, în care liderii politici își joacă propriul rol, uneori ironizându-și stereotipurile prin care sunt prezentați. Zi după zi, jurnaliștii își dau cu părerea despre care lider politic are un talent actoricesc mai bun. Până la urmă, metademocrația încarnează propria sa parodie, în special prin intermediul imaginilor, scrie Grigoriou.
”Nu lipsesc nici vorbele bine meșteșugite. Sloganul principal al SYRIZA, inventat de o agenție publicitara special pentru situația actuală, nu face nicio referire la doctrina politică de stânga. ”Ne descotorism de tot ce e vechi, câștigăm ziua de mâine. SYRIZA, drept înainte”. Desigur, dept înainte… în zid sau mai bine spus spre prăpastia celui de al treilea memorandum” Cuvantul ”stânga” a fost desigur scos din vocabularul SYRIZA. Negustorii de sloganuri au studiat bine și au ajuns la concluzia că grecii ironizează cu amăraciune precedentul slogan al SYRIZA, din ianuarie 2015 – Pentru prima data Stanga”, scrie Grigoriou.
Grecii își dau seama că partidele lor politice joacă anumite roluri, mai bine sau cu mai puțin succes…Aceste alegeri sunt percepute ca o etapă a uzurpării suveranității populare, sau mai bine spus a uzurpării ultimelor simulacre de suveranitate populară. Unitatea Populară (creditată cu doar 3% din voturi, sub pragul electoral), desprinsă din SYRIZA de catre fostul ministru Panagiotis Lafazanis, face parte și ea din acest spectacol trist, pentru că nu se decretează un front popular în ultimul minut, înaintea semnării memorandumului cu creditorii, este de părere Panagiotis Grigoriou.
Presiunea timpului istoric și politic sub ocupația europeană nu le-a lăsat partidelor și grecilor
altă șansă. Pe stradă se aud insulte la adresa lui Tsipras și ironii la adresa stângii, iar sondajele nu pot spune cine va câștiga.
Anna, o tânără din Atena care este șomeră de trei ani și depinde de pensiile reduse succesiv ale părinților a început o noua activitate. Este taximetrist pirat. „Voi vota cu Antarsya, extrema stângă, pentru că până și Unitatea Populara a lui Lafazanis nu este prea limpede în ce privește ieșirea din UE. Pseudo-stânga trebuie să dispară. Experiența SYRIZA a fost atât de grăitoare…”, spune grecoaica. Și totuși unii greci, printre care și Anna, cred că o mică categorie foarte tăcută a electoratului poate să ofere un oarecare avantaj pentru SYRIZA, prin forța disperării. Anna crede că pensionarii se vor speria de conservatorii din Noua Democrație și de socialistii din PASOK și vor vota cu Tsipras și astfel pentru memorandumul încheiat de el cu creditorii, în luna iulie.
La Bruxelles, Berlin și Frankfurt, ceea ce se întâmplă în Grecia este urmărit cu atenție mai mare decât o face presa preocupată acum de valurile de imigranți. Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a fost cu siguranță informat despre rolul pensionarilor la votul de duminică. Și astfel Draghi a ajuns să le dea speranțe tocmai celor pe care masurile impuse de troica i-au ruinat. Spune Mario Draghi: ”Implementarea deplină a acestor reforme vor îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung. Sustenabilitatea sistemului de pensii este crucială din perspectiva echității sociale și nu în ultimul rând deoarece este necesar ca statul elen să se asigure că poate plăti pensiile pe termen lung”. Cul ate cuvinte, pesnionarii confuzi si dezamagiti ar trebui sa creada in austeritate. Si ei si copiii lor trecuti de 30 de ani pe care ii intretin ar trebui sa voteze cu conservatorii sau cu Tsipras, deja oamenii de increde ai BCE.
Coincidență sau nu, la teatru în Atena se joacă ”Marea himeră” a scriitorului Mihalis Karagatsis, scrie Panagiotis Grigoriou. Eroina, Marina, era o franțuzoaică căsătorită cu un marinar grec din Syros. Nu s-a putut … aclimatiza și de aici a urmat catastrofa. Tot așa și evenimentele politice ale acestor zile relevă anumite adevaruri. O dezbatere a universitarilor de stânga, organizată pe 9 septembrie, a avut tema ”Criza din zona euro și Stânga”. Presa a acordat o atenție minimă evenimentului.
La dezbaterea aceasta a participat și Heiner Flassbeck, fost secretar de stat în Ministerul Economiei de la Berlin. ”Politica germană este total greșită și nimeni nu îndrăznește să o spună public în cadrul Eurogrupului. Cum de această eroare de construcție a zonei euro beneficiază tocmai Germania, ea vrea să-și impună ordoliberalismul în alte țări, iar aceasta cu rezultate pe care cu tristețe le constatăm.
L-am întâlnit pe AlexisTsipras în Texas, în 2013. Am discutat puțin cu el. L-am întrebat: După ce te vor alege, dacă tu vei spune la Berlin că esti noul lider al stângii din Europa, germanii vor râde de tine. Mi-a spus cu naivitate ”le voi spune că sunt noul premier al Greciei și că reprezint zece milioane de greci”. I-am spus: ”Fii atent, Schauble îți va spune sec că este ministrul de Finanțe al Germaniei, am un cuvânt în zona euro și reprezint 80 de milioane de germani”. Evenimentele ce au urmat mi-au dat din păcate dreptate.
Germania nu-și va schimba politica decât constrânsă de o mare putere. De exemplu Franța și Italia ar putea să amenințe Germania că vor părăsi zona euro simultan. Trebuie să poți da o lovitură decisivă intereselor industriei germane pentru a fi în măsură să negociezi serios cu elitele din Germania. Grecia este slabă. Pentru a ieși din impas, zona euro va ajunge la două scenarii. Franța și Italia vor părăsi zona euro, iar dacă nu o fac, atunci viitoarele guverne naționaliste vor pune capăt monedei unice”, a spus Flassbeck.
Marea himeră a grecilor, nu cea a lui Karagatis, a fost stânga politică. Însă stânga nu s-a putut aclimatiza în Grecia actuală. Primele exit poll-uri sunt asteptate duminica, 20 septembrie, la ora 21.00.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.