Alegeri în Rusia: o fraudă și o victorie a Vestului

„Duminică, Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, a câștigat al cincilea mandat de președinte, obținând 87% din voturi, la o prezență la urne de peste 74%”, scrie publicația Meduză. ”Putin este la putere în Rusia de un sfert de secol și următorul său mandat va ține până în 2030, dată la care va putea să candideze pentru încă un mandat de șase ani, grație amendamentelor constituționale adoptate în 2021”, mai precizează publicația rusă în exil.

Buletinele de vot au respectat standardul de zeci de ani al alegerilor prezidențiale: favoritul a avut drept contracandidați un reprezentant al Partidului Comunist (Nikolai Haritonov – ), un urmaș al naționalistului Vladimir Jirinovski, din Partidul Liberal Democrat (Leonid Sluțki) și un candidat nou, o supapă de siguranță, un personaj care sa critice cu o măsură bine stabilită politica regimului – în 2024, acest candidat a fost Vladislav Davankov, care a criticat războiul din Ucraina și s-a pronunțat pentru negocieri. Ecaterina Dunțova (o jurnalistă care a dorit să candideze pe o platformă anti-război, pentru reforme democratice și liberale și pentru eliberarea deținuților politici) a fost refuzată de Comisa Electorală Centrală, iar navetistul politic Boris Nadejdin (susținut de Mihail Hodorkosvski), care critică dependența Rusiei de China și războiul din Ucraina, a fost și el eliminat.

”În cei 24 de ani de regim Putin nu s-a mai înregistrat un asemenea rezultat la alegeri”, scrie cotidianul Italian La Repubblica, arătând că, dacă Putin își va duce la capăt mandatul câștigat acum, ”îl va depăși pe Iosif Stalin” în ce privește longevitatea la putere. ”Occidentul va trebui să se descurce încă mult timp cu fostul agent KGB”.

”Putin a vrut un plebiscit și a avut un plebiscit”, scrie Le Temps. ”La finalul a trei zile de vot, de pe 15 până pe 17 martie, scorul său a atins cote record, la fel ca și participarea la vot, o dovadă a ralierii poporului rus în jurul președintelui sau”, mai scrie cotidianul din Geneva.

„Nu este nicio îndoială” că Putin va folosi aceste rezultate – ”care depășesc până și estimările celor mai optimiști analiști pro-Kremlin” – ca o ”dovadă a susținerii masive de care se bucură”. ”Însă niște alegeri atât de fraudate – în cadrul cărora toți adversarii săi au fost zdrobiți și chiar uciși – riscă să submineze stabilitatea politică la care Putin aspira”, scrie ediția europeană a Politico.

Însă în cele trei zile de vot, cu 113 milioane de alegători și o prezență de 74%, incidentele au fost relativ puține. Atoritățile au operat circa 90 de arestări pentru proteste în apropierea secțiilor de vot sau tulburări produse în interiorul lor. Niște alegeri relativ liniștite, după cum au fost și recentele funeralii ale lui Alexei Navalnîi, netulburate în vreun fel de poliția rusă, operând ceva mai târziu câteva arestări. A fost o dovadă de respect din partea regimului Putin sau teama că protestele ar putea escalada și ar putea strica plebiscitul pentru relegitimarea regimului?

El Pais și Washington Post vorbesc despre ”o farsă electorală”. Cotidianul american spune că ”grupurile de observatori în exil au semnalat umplerea urmelor cu buletine false, „intimidări ale alegătorilor în anumite secții de vot”, precum și multe alte ”tentative de manipulare”.

După anunțarea rezultatelor oficiale, Putin a făcut ”un tur de onoare televizat” și a ținut o ”conferință de presă după miezul nopții, în cursul căreia a comentat pentru prima dată moartea în închisoare a liderului opoziției, Alexei Navalnîi”, scrie The New York Times.  El Pais scrie că președintele Putin „nu a dat niciun detaliu despre moartea subită a opozantului său” și a precizat că a vrut să facă un ”schimb” cu occidentalii, să-l elibereze pe Navalnîi cu puțin timp înaintea decesului său. Schimbul nu s-a mai produs, iar moartea, spune Putin, a fost ”un accident nefericit”. ”Asta-i viața”, a spus președintele reales.

The New York Times scrie că Putin a avut un discurs ”mai dur ca niciodată, întărindu-și confruntarea cu Occidentul și arătând că este gata să meargă pe calea escaladării tensiunilor”. Întrebat dacă ”crede că este posibil un conflict pe scară mare între Occident și Rusia”, Putin a răspuns: ”cred că în lumea de azi totul este posibil”.

”Singura umbră care s-a așezat pe tabloul dorit de Kremlin a fost succesul operațiunii ”Amiaza împotriva lui Putin”, cu mii de ruși care s-au mobilizat să voteze duminica la ora 12, în țară și în întreaga lume, la apelul Iuliei Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, aflată acum la Berlin, scrie Le Temps. Navalnaia a declarat că a scris numele soțului ei pe buletinul de vot și le-a mulțumit celor care s-au pronunțat în favoarea opoziției, scrie The Independent. Mulți dintre participanții la fostele proteste ale lui Navalnîi au primit mesaje de avertizare pe telefoanele mobile, spunându-li-se să nu formeze cozi lungi la secțiile de vot, iar unul dintre consilierii lui Navalnîi, Leonid Volkov, a fost atacat în Lituania, un incident interpretat tot ca un avertisment din partea regimului.

Guvernul de la Kiev a atras atenția asupra organizării ilegale a alegerilor in teritoriile ucrainene ocupate de armata rusa, acolo unde Moscova a anunțat o participare de 80%, deși milioane de oameni au fugit din aceste regiuni de la începutul invaziei. Kievul, unde în urmă cu zece ani conducerea guvernului era decisă de Departamentul de Stat la SUA,  a declarat că „pseudo-alegerile” sunt ilegale. Presa rusă a rulat imaginile cu o femeie care votează în regiunea Zaporojie și apoi spune emoționată: ”Mulțumesc lui Dumnezeu că am avut ocazia să votez pentru președintele Rusiei!”

”Singurul aspect important al rezultatului alegerilor este victoria Rusiei”, a scris jurnalistul rus Roman Golovanov, un mesaj Telegram care a fost apoi preluat de Vladimir Soloviov, unul dintre ideologii regimului, scrie revista britanică The Spectator. ”În Rusia, ritualul electoral este vital pentru afirmarea sprijinului public pentru militarism. Pentru Moscova, alegerile acestea au fost o ocazie de a prezenta o Rusie mai nouă, mai mare și mai îndrăzneață – o Rusie creată prin război”, mai scrie The Spectator.

”Putin ar fi câștigat aceste alegeri și dacă votul ar fi fost liber și corect, având în vedere dominația și longevitatea sa”, scrie Mary Dejevsky, cunoscatoare a Rusiei, fostă corespondentă The Times  la Moscova, la finalul Războiului Rece. De ce se mai organizează alegeri în Rusia, se întreabă Dejevsky, în paginile The Independent.

”Efortul lui Putin de a crea aparentele unei democrații electorale trebuie să fie văzute ca o mare victorie a Occidentului. Sistemul american cu limite de mandat, cu echilibrul puterilor, cu schimbări pașnice de putere, este privit ca un etalon. De aceea constituția rusa de dinaintea lui Putin impunea limita de două mandate și de aceea lui Putin i-a luat 20 de ani pentru a schimba constituția. În Rusia post-sovietică există elemente care trădează invidia și dorința de a copia politica americană – acoperirea mediatică a nopții alegerilor, discursul președintelui despre starea națiunii. În Rusia a fost importată, dacă nu esență, măcar forma standardelor unui stat „corect”. Oricât de incorecte ar părea aceste alegeri când le privim din exterior, Putin are mare nevoie de validarea prin vot. Și, oricât de atent ar fi aranjate alegerile și rezultatele, scrutinul are marje de risc la care lumea trebuie să fie atentă, indiferent cât de fraudulos este scrutinul”, scrie The Independent.