Artişti vizuali români pe simezele din străinătate

O provocare: Expoziţia Câmpan & Câmpani – Arta în familie, la Veneţia

Miercuri, 28 februarie 2018, de la orele 18.00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc vernisajul expoziţiei Câmpan & Câmpani – Arta în familie, o expoziţie îngrijită de Mihai Pop şi Cristian A. Damian.

“Atunci când vor să înțeleagă cultura unei comunități, mulți se raportează la conceptul de zeitgeist (spirit al timpului) și eventual și la cel de spirit al locului (genius loci), ca la niște factori esențiali în fenomenul creației. Mai rar avem, însă, ocazia să surprindem un genius familiae (spirit al familiei) și influența sa în opera unui artist. Expoziția de față este o invitație și o provocare în a identifica acest genius familiae în operele a 5 artiști Cluj-Napocaeni, tată și fii: Sorin Câmpan (pictor) și fiii Matei (sculptor), Andrei (pictor), Ana (graficiană) și Nicolae (ceramist), care expun pentru prima dată împreună.

În ciuda diversității disciplinelor abordate, a tehnicilor plastice explorate și a personalităților proprii, Câmpanii par să împărtășească un set subtil de modele interioare, niște direcții estetice și un bagaj tematic coerent.

Un prim punct comun ar fi o căutare ce se detașează clar de presiunea tendințelor curente. În vreme ce mare parte a artei actuale celebrează un soi de subiectivitate implozivă și dezvrăjirea lumii (Entzauberung), artiștii din familia Câmpan își “permit” să proiecteze cu măiestrie o dimensiune a genuinității, o încântare copilărească și uimirea în fața realității cuceritoare.

O altă trăsătură a Câmpanilor este interesul pentru relația dintre conștiință și timp. Elementele formale sunt doar punctul de plecare, lucrările s-ar putea descrie foarte bine ca “peisaje și portrete de timp”. În mod intuitiv, operele lor testează limitele temporalității, fie că transpun o ipostază a memoriei (peisajele lui Sorin și ale lui Andrei, grafica Anei), a imaginației (himerele spațiale ale lui Matei), sau a oniricului (Andrei). Ceasurile de ceramică ale lui Nicolae – obiecte funcționale cu un concept și design originale – manifestă fără echivoc această preocupare comună.

Chiar și în cazul unor opere care dezvăluie un act al memoriei cu o puternică amprentă de nostalgie, senzația persistentă e cea de timp prezent, de clipă vie. La fel ca lumina care are simultan proprietatea de undă și de particulă, timpul din lucrările artiștilor Câmpan se percepe atât ca flux liniar, cât și ca picături, momente ideale de prezent continuu, sau poate niște breșe în eternitate, Cronos se suprapune cu Kairos.

Din familie mai fac parte Victoria (mama), graficiană care a renunțat la producția artistică în favoarea familiei și apoi a predării istoriei artei, și mezinii Alexie și Letiția, muzicieni”, scrie Letiţia Câmpan.

Sorin Câmpan (1940, Humoreni) trăiește la Cluj-Napoca. În 1968 a obținut diploma de licență în Pictură la Institutul de Arte Plastice“Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Din 1990 până în 2001 a predat Studiul desenului și al culorii la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca – Departamentul de Artă Fotografică și Video. Din 1968 până în 2017 ia parte la Salonul Anual Județean al Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) Cluj-Napoca. În 1969 participă la expoziția colectivă organizată de UAP – filiala națională – la Torino, apoi la Bienala de la București (1970), Comemorativa 1850 în Cluj-Napoca (1974) etc. Între expozițiile personale le amintim pe cele din Arad (1977), Cluj-Napoca (Galeria Mică în 1971 și în 1975, la Galeria“Filo” în 1976 și în 1979, Galeria IMF în 1978, Galeria Institutului Lingvistic în 1989, Sala de Design a Institutului Politehnic în 1990). Cea mai recentă expoziție solo este Ora și locul din 2010, la Galeria Plan B Cluj-Napoca.

Matei Câmpan (1970, Cluj-Napoca) trăieşte şi lucrează la Sibiu şi Cluj-Napoca. Este absolvent al Liceului de Arte Vizuale “Romulus Ladea” (1988) și al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, secția Sculptură (1994), instituție unde a obținut și masteratul în Sculptură în 1996. Participă la expoziții de grup (de exemplu “Trialog”, Cluj-Napoca, 1994) și la expozițiile colective anuale ale filalei județene UAP Cluj-Napoca. Se specializează în feronerie, bijuterie, orfevrărie și cutlery. În 1993 participă la Simpozionul de Bijuterie de la Gratz (Austria), în 2017 la Simpozionul Internațional de Sculptură ArtForest din Sângeorz-Băi, Întâlnirea internațională a fierarilor din Budapesta și la Întâlnirea internațională a fierarilor de la Sfântu-Gheorghe. Lucrările sale fac parte din colecții private din țară și din străinătate.

Andrei Câmpan (1974, Cluj-Napoca), trăiește în orașul de pe Someș, unde a absolvit Universitatea de Artă și Design, secția Pictură (1998). În 2001 a încheiat și un masterat în Arheologie creștină la Universitatea“Babeș-Bolyai”. Pe lângă expozițiile anuale organizate de UAP Cluj-Napoca, din 1996 activitatea sa este legată de așa-numitul Grup al celor 5, transformat ulterior în Grupul celor 6 (Câmpan/ Kudor/ Pattantyus/ Piroșcă/ Pop/ Vartic) și 6+1 (când li s-a alăturat Ioan Sbârciu). Cele mai cunoscute expoziții ale acestui grup sunt Fin de siècle (1999) la Sala Dalles, București, și Grupul de 6+1la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca (2017). Alte participări semnificative la expoziții de grup sunt cele din 2005, Îngeri, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, din 2008,15 Hungarian and Romanian Painters (15 Pictori din Ungaria și România) la Galeria Plan B Cluj-Napoca. În 2009 expune cu un grup al Galeriei Plan B la Bienala de Artă Contemporană din Praga. În 2017 semnează expoziția de Dincolo de singurătate la Galeria Centrului de Cultură şi Artă al Județului Sălaj.

Ana Câmpan (1975, Cluj-Napoca) trăiește la Cluj-Napoca și Paris. Este absolventă a Liceului de Arte Vizuale “Romulus Ladea” (1994) și a Universității de Arte și Design, secția Grafică (1999). După activitatea în grafica de carte (la Editura “Casa Cărții de Stiință”), se specializează în web designer și grafică publicitară (Aevum, Cluj-Napoca).

Nicolae Câmpan (1977, Cluj-Napoca) trăiește și lucrează la Cluj-Napoca. În 1996 își încheie studiile liceale la “Romulus Ladea”, secția Ceramică. În 2001 devine absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, departamentul Ceramică–Sticlă–Metal. În 2001 urma un stagiu la secția de design a Fabricii de cristal din Ajka (Ungaria). În 2003 expune la galeria Espace Contemporain din Vézelay (Franța) alături de alți artiști. Între 2003 și 2009 participă la expozițiile județene organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Cluj-Napoca, la expozițiile de grup din cadrul Zilelor Matei Corvin (2003 și 2004), la târgurile de artă tradițională de la Muzeul Satului, de la Muzeul Țăranului Român, de la Craii de Curtea Veche din București și la Festivalul Proetnica din Sighișoara. Din 2014 este invitat constant al Festivalului Internațional de Ceramică Contemporană Caolin.

Expoziţia este organizată de Galeria Plan B Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

„Veranda cu flori de zăpadă“ a artistului Constantin Flondor la Viena

Muzică şi pictură, armonie, acord cromatic sunt termenii ce caracterizează această expoziţie.

De altfel, artistul declara: ”Toată viaţa mea a fost o lecţie de pictură. Iubirea pentru matematicp trece prin mirare, printr-o aplecare a căutării armoniei în această lume. Dialogul cu natura, comunicarea cu plantele este o legătură a mea cu însăşi natura. Există ceva ce circulă între noi şi lume… Când aflu o plantă, un mister, este o bucurie”, se destăinuia Constantin Flondor.

Institutul Cultural Român de la Viena, în colaborare cu Galeria : B A R I L din Cluj-Napoca, prezintă până în 16 martie, la Galeria ICR Viena, expoziţia Veranda cu flori de zăpadă a artistului Constantin Flondor. La vernisaj, a fost lansat şi albumul bilingv Veranda cu flori de zăpadă / The Snow Flower Veranda (concept grafic: Sorin Neamţu, care este de altfel şi curatorul expoziţiei, traducere din limba română în limba engleză: Rareş Moldovan), publicat la Editura Institutului Cultural Român (2017).

Constantin Flondor, descendentul uneia dintre cele mai însemnate familii boiereşti din Bucovina, a cărei vechime poate fi urmărită până la începutul secolului al XVIII-lea, familie înnobilată de Francisc al II-lea, cu titlul nobiliar de Cavaler de Flondor, este şi profesor universitar la Facultatea de Artă din Timişoara. Cercetarea lui Flondor în domeniul artelor plastice a continuat în cadrul Grupului Sigma. Proiectele sale urmăresc relaţia dintre artele vizuale, matematică, cibernetică, bionică şi arhitectură. A fost, de asemenea, membru fondator al Grupului Prolog, împreună cu Paul Gherasim, Horea Paştina, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu, o mişcare ce a pus în centrul preocupărilor artistice natura şi sacrul.

Lucrările din seria Veranda, prezentate în actuala expoziţie, transcriu poetic frunzele copacilor şi florile, unduirea arborilor alături de geometria clădirilor, aerul care înconjoară ca un balon de săpun lumea abia ghicită de forme ale realităţii obiective, devenite însă realitatea interioară a pictorului.

Gestul aparent aleatoriu cu care sunt puse pe pânză petele de culoare este ghidat întotdeauna, chiar dacă mai greu detectabil de către privitor, de o logică a limbajului plastic, menit să transcrie emoţia creatorului.

Dan Hăulică scria încă din anii 80: „Resursele sale, desenul, oricât de palid schiţat, zvâcnind ca un lasou în stare de implacabile salturi gestuale, tensiunea de arc întins, sub liniştea aparentă, toate conduceau la o priză directă asupra unui real ce le cuprinde”.

„Pentru Constantin Flondor pictura este un poem transpus cu măiestrie, recuperată printr-o experienţă profundă, prin cunoaştere, prin capacitatea aristului de a traversa şi de a atinge esenţe”, scrie în catalogul expoziţiei.

Expoziția Veranda cu flori de zăpadă a fost prezentată în perioada 31 martie – 24 aprilie 2016 la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

„[…] dincolo de plăcerea sesizării unor subtilităţile picturale şi expresive, expoziţia oferă ocazia unor meditaţii asupra raporturilor ce ţin de aparenţă şi esenţă, pentru descoperirea cărora pictura nu este doar instrumentul cu care operează, ci şi mediul predilect de etalare.“

Constantin Flondor (n. 1936, Cernăuți) este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani români; trăieşte şi lucrează în Timişoara. Începând cu anul 1967 a expus atât în ţară cât şi în străinătate (Berlin, Düsseldorf, Nürnberg, Oslo, Bologna, Bethonvilliers, Maastricht, Eindhoven, Budapesta, Szeged, Odessa, Vatican, Bruxelles, Viena).

A fost distins cu Premiul „Ion Andreescu“ al Academiei Române în anul 2006, Ordinul „Meritul Cultural“ în anul 2004 şi Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici pentru întreaga activitate în anul 2003. Lucrările sale fac parte din prestigioase colecţii muzeale şi particulare din ţară şi străinătate. Recent, lucrările artistului Constantin Flondor au fost expuse la standul JECZA Gallery (Timişoara) în cadrul celei de-a treia ediţii viennacontemporary, târgul internaţional de artă contemporană din Viena, cu un focus pronunţat asupra artei central şi est-europene (21-24 septembrie 2017). De asemenea, Constantin Flondor a expus alături de grupul Sigma în cadrul proiectului expoziţional Naturgeschichten. Spuren des Politischen organizat la Muzeul Mumok din Viena în perioada 23 septembrie 2017 – 14 ianuarie 2018. Recent lucrări ale lui Constantin Flondor şi ale grupului Sigma sunt expuse la Muzeul de Artă Modernă din Varşovia într-o expoziţie de grup intitulată Celălalt Transatlantic. Arta cinetică şi Op-art din Europa de Est şi America Latină din anii ’50-’70 (17 noiembrie 2017 – 11 februarie 2018).

Sculptura Middle Way a artistului român Bogdan Rața, itinerată la Porto

Institutul Cultural Român de la Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză prezintă la Porto, cu sprijinul Primăriei Porto, Nasui Collection & Gallery și Casa da Música, sculptura monumentală Middle Way a artistului român Bogdan Rața. Lucrarea va fi expusă în fața Casei da Música, unul dintre cei mai puternici poli culturali ai orașului, iar momentul inaugural va avea loc sâmbătă, 3 martie 2018, ora 17.00.

Opera sculptorului român, parte a proiectului Moving Monuments desfăşurat de Nasui Collection & Gallery, înfățișează o mână uriaşă de un roşu intens, care prezintă o particularitate anatomică surprinzătoare, ce se lasă descoperită treptat. Abordată din față cu o privire superficială, pare să fie o mână cu cele cinci degete îndreptate spre înalt, ca un salut de bun-venit. Verso-ul ei este, printr-o îndrăzneaţă deformare, nu podul firesc al palmei, ci oglindirea identică a imaginii din față, deci acelaşi spate al mâinii. De oriunde te uiţi, mâna lui Bogdan Raţa cheamă, îndeamnă la apropiere şi comunicare.

Nasui Collection & Gallery, organizație independentă care promovează artiști români moderni și contemporani, a lansat programul Moving Monuments în 2014. Programul are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații contemporane prestigioase din întreaga lume. Middle Way a făcut parte din Independents Liverpool Biennial 2014 și a fost amplasată până în 2016 în faţa St. George’s Hall, o clădire din insula muzeelor a centrului orașului Liverpool, ridicată în 1864 şi parte a patrimoniului mondial UNESCO. În 2016, cu ocazia sărbătoririi a 120 ani de artă la Baia Mare și în contextul intrării orașului pe lista scurtă a candidaților la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, sculptura monumentală a fost plasată în perimetrul centrului istoric al municipiului Baia Mare, în Piaţa Cetăţii și Ansamblul „Turnul Ştefan“ (sec. XIV), monument istoric, cel mai însemnat obiectiv din oraşul medieval. În perioada martie 2017 – februarie 2018 lucrarea a fost amplasată pe faleza din fața primăriei Municipiului Cascais, în cadrul programului 12 capitole ale creativităţii româneşti, desfăşurat pe întreaga durată a anului aniversar 2017 (100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice luso-române) și organizat de Ambasada României și ICR Lisabona.

Lucrările lui Bogdan Rața au fost expuse în proiecte curatoriale din centre culturale (Artists’ House Tel Aviv, American Center of Arts Paris, La Maison Rouge Paris, Farmleigh Gallery Dublin, Artplay Design Centre Moscova), bienale (Moscow Biennale, Liverpool Biennial, Venice Biennale, Manifesta St. Petersburg) și muzee (Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Timișoara sau Muzeul Național de Artă Contemporană București).

Istoricul şi criticul de artă Ileana Pintilie Teleagă scrie despre Bogdan Rața: „Pentru artist, corpul este o temă esenţială, un reper general, pur, provocator, dar care corespunde şi interesului publicului pentru acest subiect. Proiectele lui sculpturale sunt adesea precedate de desene-studii de mari dimensiuni, reprezentând fragmente de corp, pe care le analizează, observându-le posturile sau gesturile. Decupând doar braţe, picioare sau torsuri, el operează o selecţie expresivă, pe care o va utiliza ulterior în construcţii «scenice». Bogdan obişnuieşte să creeze o sinteză a reprezentării anatomice, concentrând mesajul şi modul în care acesta poate fi perceput pe suprafaţa sculpturii, redusă la maximum“.

Cosmin Nasui este unul dintre inițiatorii PostModernism Museum, platformă muzeală privată care produce proiecte expoziționale și de cercetare de istoria artei, în spațiul propriu și pentru spații culturale diverse din lume. În 2009 a fondat cea mai largă platformă online pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. În 2010, împreună cu Oana Ioniță Nasui, a fondat Nasui Collection & Gallery, care susține artiști moderni și contemporani români în contexte naționale și internaționale favorabile și crește stabil un fond de lucrări de artă din secolul XX până în prezent. Nasui Collection este una dintre colecțiile fondatoare ale PostModernism Museum.

Regizorul Daniel Djamo, la New York

La cea de-a șasea ediție a Conferinței Internaționale a TransCultural Exchange, desfășurată sub titlul Opportunities in the Arts: Exploring New Horizons, Institutul Cultural Român de la New York a prezentat: NOMADAPTARE. Considerații asupra integrării subiectelor legate de migrație în practicile artistice contemporane.

Un artist talk susținut de artistul vizual și regizorul român Daniel Djamo, incluzând proiecția unor extrase din filmele sale documentare.

Daniel Djamo (n.1987, București) este un tânăr artist vizual și regizor român, interesat de istorii personale și comunitare și de teme legate de identitatea națională. Practica sa combină filmul cu arta video și instalația cu fotografia, pentru a evoca trecutul și a sublinia prezentul.

A primit numeroase premii și disctincții, între care: 2014 Très Courts International Film Festival, Marele Premiu pentru film românesc, Institutul Francez – Cluj-Napoca, România; Winner of the 2013 ESSL award CEE (acordat de ESSL Museum, Klosterneuburg – Viena, Austria); 2013 Henkel Art Award. Young Artist Prize CEE (oferit de Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig Wien și KulturKontakt – Viena, Austria); 2011 Startpoint Prize Romania (acordat de Fundația Arbor Vitae și Ministerul Ceh al Culturii); 2011 Marele Premiu al Universității Naționale de Arte București.

Anul 2015 i-a adus cel mai recente premii și nominalizări. A câștigat Premio Combat – Video Art Award – Museo Giovanni Fattori din Livorno, Italia, precum și Premiul Special pentru fim documentar din partea Uniunii Cineaștilor din România. De asemenea, a fost nominalizat la premiul Opera Prima, acordat de Uniunea Cineaștilor din România pentru cel mai bun debut în filmul de lung-metraj, și la Arte Laguna Prize, la secțiunea artă video.

Daniel Djamo a avut mai multe expoziții personale, la: Dortmund (Künstlerhaus, 2017), Maribor, (Galerija K18, 2017), Glasgow (Briggait, 2014), Leipzig (KKW / KunstKraftWerk, 2015), Kassel (Tokonoma, 2012), Torino (Artissima Art Fair, cu Anca Poterasu Gallery, 2014), Viena (Schleifmuhlgasse 12-14 Gallery, 2014), București (Anca Poterasu Gallery, 2014 și 2015; Victoria Art Gallery, 2013 și 2015), Timișoara (Calina Gallery, 2012) și Kuala Lumpur (WOLO și Wei-Ling Gallery, 2015) ș.a. A participat la numeroase expoziții de grup, bienale și târguri de artă, între care cele de la: Muzeul de Artă Modernă din Moscova (MMOMA), Muzeul Național de Artă Contemporană din București (MNAC), L’Arsenale di Venezia, Museum of Moscow, Paris – La Gaîté Lirique (Les Rencontres Internationales 2014), Kunsthaus Dresden, ESSL Museum din Viena, OSTRALE Centre for Contemporary Art Dresden, Jinling Art Museum (Nanjing, China), Museum of Aveiro, Muzeul de Artă Constanța, Museo Civico Giovanni Fattori ș.a.
Filmele sale au fost proiectate la numeroase festivaluri de fim și artă video și i-au adus premii la competițiile de gen.

În prezent, este doctorand la Facultatea de Istoria și Teoria Artei, din cadrul Universității Naționale de Arte, din București (UNArte), unde a absolvit studiile de licență și pe cele de masterat, la Departamentul foto-video.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.