Atentatul de la Râul Alb (XXVI)- Ultimul colac de salvare aruncat infractorului

Împinşi de la spate de judecătorii de Drepturi şi Libertăţi prin două somaţii, procurorii au fost obligaţi să emită actul de inculpare a infractorului la finalul anului 2018. Dar tergiversările au continuat până în 2021, când presa centrală avertiza că se pune de o muşamalizare. După o dramoletă jucată în tandem cu infractorul, procurorul Mihai Eduard Ilie a întocmit un rechizitoriu prin care îi acordă inculpatului circumstanţe atenuante privind depăşirea limitelor la legitima apărare (simularea fricii). A fost ultimul colac de salvare aruncat de procurori celui care a comis cu „sânge rece” tentativa de omor asupra mea (video 26.1).

Cel de al treilea procuror de caz, Mihai Eduard Ilie, a preluat dosarul în mai 2018, după pensionarea procuroarei Gavadia Emiliea Elena, chiar înainte de termenul fixat de judecător pentru trimiterea dosarului la judecată (26.05.2018). Sub pretextul că este nou în dosar, Ilie a mai ţinut un an dosarul „la naftalină”. Rechizitoriul a fost întocmit abia când cazul a ajuns în presa centrală: ,,Bogdan Licu fii pe fază!- Un dosar de tentativă de omor în care este vizat un activist de mediu și în care a fost audiat senatorul USR Mihai Goțiu stă ,,în lucru” de mai bine de de 4 ani” – LUJU (art.1).

Pentru a treia oară „punct şi de la capăt”

Văzând că Parchetul nu a respectat primul termen de trimitere în judecată a dosarului, în data de 09.07.2018, am făcut o nouă contestaţie privind durata excesiv de lungă a urmăririi penale la Tribunalul Hunedoara. Judecătorul Corega Adrian Dumitru admite contestaţia noastră şi reţine că Parchetul nu are nicio justificare acceptabilă pentru tergiversări, motiv pentru care stabileşte un nou termen de finalizare a cercetării la data de 30.11.2018​ (doc.1). Era al doilea ultimatum dat procurorilor de judecătorii de drepturi şi libertăţi. Devenise evident că dosarul va ajunge cândva la judecată, iar scenariul cu „Mortul e de vină” nu putea fi susţinut în instanţă. În toţi aceşti ani, am făcut tot ce era omenşte posibil pentru ca procurorii să înțeleagă ceea ce s-a întâmplat cu adevărat pe Râul Alb. Le-am prezentat în scris succesiunea cronologică a evenimentelor, la fel cum am făcut-o în acest serial din Cotidianul. La dosar nu exista o prezentare a faptelor aşa cum s-au întâmplat în realitate. Deşi toate probele arată că mai întâi a fost comisă tentativa de omor şi abia pe urmă au existat acte de lovire, „organele” au inversat ordinea ca să pară cumva explicabil actul criminal al ecologiștilor. Procurorii au ştiut de la început despre linșajul mediatic la care am fost supus în publicaţiile controlate de propaganda eco”, dar au refuzat să consemneze aceste fapte. Despre faptul că mi-a fost invadată în mod repetat proprietatea anchetatorii reţin că acţiunea agenţilor „eco” a fost îndreptăţită, în timp ce eu mă aflam „intempestiv” pe terenurile mele. Cu astfel de teorii nu aveau cum să se prezinte în faţa unui judecător onest fără să se facă de râs. De fapt, procurorul Ilie a înţeles repede că nu mai poate clasa dosarul cu teoria că agenții eco” au fost victimele unei „atac sălbatic” inițiat de noi. Probele erau prea evidente şi nu puteau fi înlăturate. Avea nevoie de o pistă nouă pentru diminuarea la maximum a vinovăţiei autorului tentativei de omor. 

Tertipuri prost regizate

Începând cu vara anului 2018, procurorul Ilie Mihai Eduard a reconstruit dosarul cu elemente noi care să-i justifice decizia finală, încercând să demonstreze că el „a smuls” adevărul de la inculpat, iar adevărul ar fi că frica l-a determinat pe criminal să mă calce cu maşina. Odată cu primele reaudieri făcute de Ilie, suspectul Andrioni a mers pe varianta că frica i-ar fi întunecat minţile, declarând:  Întrebare procuror: Ați observat o persoană pe capota mașinii atunci? RăspunsEu atunci în acele momente nu am văzut nici o persoană pe capota mașinii… …Întrebare procuror: Cum explicați contradicțiile dintre declarația pe care o dați astăzi, pe de o parte, și declarațiile pe care le-ați dat anterior în calitate de martor în datele de 24 mai 2015, 18 iunie 2015 și în calitate de suspect în data de 30 mai 2017, pe de altă parte în sensul că în declarația de astăzi ați susținut că nu ați văzut vreo persoană pe capota mașinii în timp ce rulați, iar în toate celelalte declarații ați arătat că „am observat la un moment dat una dintre persoane/agresori cum a sărit din lateral pe capotă și a plonjat pe capotă în dreptul șoferului”? Răspuns: Este normal să existe mici diferențe între declarații pe care le-am dat în timp, datorită perioadei mari în care a fost efectuată ancheta. Întrebare procuror: Nu sunt diferențe mici, sunt esențiale în cauză, cum le explicați? Răspuns: …nu știu cum a ajuns pe capotă, nu înțeleg să-mi asum răspunderea pentru acțiunile lui Bocea Mihalache și pentru modul în care el a vrut să încheie cu viața;”(doc.2).
Scamatoriile juridice făcute de procuror pentru a-i acorda lui Andrioni circumstanţe atenuante sunt, de fapt, o practică ce se aplică cu precădere infractorilor care au servit cauza „sistemului”. Prin câteva tertipuri destul de cunoscute, răspunderea penală este diluată pe parcursul cercetării penale şi în rechizitoriu până când disproporţia dintre faptă şi pedeapsă devine monstruos de nedreaptă.

În noiembrie 2018, martorii lui Andrioni s-au sucit la comandă, susţinând că nu au văzut sau nu îşi mai amintesc ce s-a întâmplat. Cireaşa de pe tort au pus-o cei din familia Coman (martorii noştri) care şi-au modificat depoziţiile la indigo, de parcă ar fi scris după dictare, susținând că nu au văzut cum am fost lovit de mașină.
Această schimbare cu 180 grade a declarațiilor martorilor demonstrează încă o dată că protejarea infractorului a fost orchestrată. 

Procurorul Ilie Mihai Eduard a emis ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de Andrioni Alin Constantin abia la data de 14.11.2028, după trei ani şi jumătate de la comiterea faptei (doc.3)La data de 30 noiembrie, dosarul ar fi trebuit să ajungă pe masa judecătorilor, dar procurorul de caz a tergiversat finalizarea cercetării cu încă aproape un an. ​

Teatru ieftin între procuror şi inculpat

După audierile teatrale din 19 iulie 2019, când s-a jucat o adevărată dramoletă între procuror şi inculpat, procurorul Ilie i-a acordat inculpatului, în mod incorect, circumstanţe atenuante pentru fapta săvârşită cu intenţie,. Până la acea dată, Andrioni declarase (atât în dosar, cât şi public) că este nevinovat, că nu regretă fapta şi că nu înţelege să-şi asume „răspunderea pentru acţiunile lui Bocea Mihalache și pentru modul în care el a vrut să încheie cu viața”. Mai multla audierile din 19 iulie, Andrioni declara încă de la început: „Eu sper că după finalizarea cercetărilor și audierea tuturor martorilor încadrarea să fie schimbată pentru că eu chiar sunt nevinovat”. Procurorul Ilie i-a îndeplinit dorinţa, după ce şi-a jucat cu succes partitura. În dialogul pe care îl redăm mai jos, Ilie pare indignat de atitudinea sfidătoare a lui Andrioni, dar văzând decizia, luată în acea zi, de favorizare a infractorului, ne dăm seama că disputa dintre procuror şi acuzat a fost doar de ochii lumii:
Întrebare (procuror Ilie): Vă prezint declaraţia dată de dvs. în calitate de suspect în data de 30 mai 2017 și vă citesc din declaraţia dvs., dată în prezența apărătorului dvs. ales, doamna av. Cepeliuc, prezentându-vă cele consemnate și pe care le citiți: ”Am observat la un moment dat una dintre persoane venind din partea dreaptă a mașinii, trecând prin față, prin partea stângă, după care a plonjat pe capotă în dreptul șoferului. La un moment dat persoana respectivă nu am mai văzut-o. Mi-am continuat deplasarea (…)”. Domnule Andrioni, când spuneți adevărul, atunci ați spus adevărul în 30 mai 2017 sau astăzi? 
Răspuns: Adevăr este și atunci și acum; adică am fost înconjurat de mai mulți oameni care s-au aruncat pe mașina mea din mai multe direcții, și din stânga și din dreapta și din față; şi acest lucru l-am mai afirmat de vreo două-trei ori până acum. 
Întrebare: Vă prezint declaraţia dată de dvs. în calitate de suspect în data de 30 mai 2017 și vă citesc din declaraţia dvs.: „Am văzut că persoanele respective, după ce au coborât din ATV au început să se comporte agresiv, remarcând că l-au împins pe Păun Gabriel”. Domnule Andrioni, când spuneți adevărul, atunci ați spus adevărul în 30 mai 2017 sau astăzi? 
Răspuns: Nu era vorba despre Păun Gabriel, am văzut când a fost împins Leordean Vasile, din câte îmi amintesc; de fapt am văzut când ei au venit cu un ATV și s-au oprit brusc ca și când ar fi vrut să intre în Leordean Vasile, era și Păun acolo. Pe imaginile vizualizate ulterior am văzut când Leordean Vasile a întins mâna către ATV să se apere. În acest moment îmi amintesc faptele în mod generic și consider că sunt întrebat despre detalii care nu sunt relevante. Consider că anchetatorul din fața mea este un procuror de Parchet General care mă acuză, cu care șterge Bocea pe jos, aspecte rezultate din filmulețele și articolele de presă. Consider că acest dosar este de ”Cascadorii Râsului”. Pentru că este un lucru extrem de grav ca un domn de teapa domnului Bocea să dicteze justiția în cadrul Parchetului General de pe poziția de agresor (Se atrage atenția inculpatului că are o atitudine ireverențioasă și că poate fi sancționat cu amenda judiciară)” (doc.4).
Obrăznicia infractorului nu a fost sanţionată după schimbul de aparente ostilităţi, dar procurorul Mihai Eduard Ilie i-a acordat circumstanţe atenuante(?!!). În aceeaşi zi, după doar câteva ore, procurorul de caz a schimbat încadrarea faptei, 
reţinând că tentativa de omor a fost comisă prin depăşirea limitelor la legitima apărare (doc.5). Trei zile mai târziu, procurorul a depus o declaraţie de abţinere, pretinzând (chipurile!) că presa pune la îndoială capacitatea sa de a dispune o soluţie justă în cauză (vezi articolul citat la începutul acestui capitol). Cererea i-a fost respinsă de Romulus – Dan Varga, şeful Secţiei de urmăriri penale de la PÎCCJ (doc.6).

Sub protecţia necondiţionată a sistemului

Atitudinea duplicitară a procurorului Ilie se regăseşte şi în rechizitoriul pe care l-a întocmit, în 11 septembrie 2019, prin care a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Andrioni Alin-Constantin (doc.7). Procurorul Ilie avea să noteze în rechizitoriul său că tentativa de omor a fost comisă „cu sânge rece” şi „pe fondul temerii”, creionând în felul acesta  o nouă pistă pentru diminuarea la maximum a vinovăţiei infractorului. 
Ilie se contrazice grav atunci când e nevoit să explice intenţia făptuitorului. „Ca urmare, inculpatul a acţionat cu intenţie pentru că, ştiindu-se atacat şi văzând oportunitatea oferită de victimă printr-o atitudine dincolo de cutezanţă, a profitat de această situaţie şi a ripostat „cu sânge rece” din sentiment de indignare, de mânie, de revoltă în faţa unei violenţe, chiar minime, pe care a apreciat-o ca nejustificată”. Cum se poate găsi cineva în situaţia de legitimă apărare, când el de fapt ripostează „cu sânge rece din sentimentul de indignare, de mânie, de revoltă”?  Genul acesta de ripostă cu „mânie” şi „cu sânge rece” este specific „Justiţiarului” (de Haţeg), aşa cum este cunoscut Andrioni în zonă, nicidecum nu poate fi vorba de un om speriat, care tremură pentru viaţa lui. 
La data de 29.07.2020, Curtea de Apel Alba Iulia (Secţia Penală – Complet: C4 C) a confirmat decizia judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara, dată la 30 ianuarie 2020, prin care dosarul era retrimis la Parchet pentru a reface rechizitoriul. În esenţă, i se cerea procurorului Mihai Eduard Ilie să se decidă dacă fapta a fost comisă „cu sânge rece” sau „pe fondul temerii” prin depăşirea limitelor la legitima apărare. 

 Şi iarăşi s-a lăsat tăcerea peste dosar. De şapte luni procurorul Mihai Eduard Ilie lucrează la „îndepărtarea” unor probe din dosarul în care a adunat probe pe parcursul a 5 (cinci) ani şi 9 (nouă) luni. Iar cauza nu ajunge, pur şi simplu, pe masa unui judecător la instanţa de fond(art.2)Convingerea mea este că Ilie a vrut să pară profesionist, deşi era întru-totul aservit sistemului.​
Când dosarul a revenit la Parchetul General, Ilie a fost promovat şi a reuşit să se descotorosească de el, cauza fiind repartizată (DIN NOU!!!) altui procuror.  

Bucla” parcursă de dosar între instanţe şi Parchet a avut darul de a scoate „VIP-urile eco” din cauză, păstrând pentru Andrioni şansa unei judecări pe scurtătură.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

2 Comentarii

  1. tocmai de aceea trebuie introdusa raspunderea magistratilor. da, cam asa. mai mult decat atat, procurorul NU este magistrat. este „decat” un avocat in slujba statului. el trenuie sa stea la acelasi nivel cu avocatul ales si va raspunde pentru dosarele fara acoperire deduse judecatii. astfel, abuzurile de putere s-ar reduce masiv. dar asta se intampla intr-o tara LIBERA, care respecta CONSTITUTIA – ma refer la Constitutia SUA care vorbeste despre LIBERTATE SI NU DESPRE „DEMOCRATIE”.

  2. Și în parchetul militar Timișoara și Tribunalul militar Timișoara, Curtea militară de Apel București se practică aceleași fapte. M-au reprimat nedrept într-un dosar plămădit! L-au aservit până și pe apărătorul angajat, o avocată din baroul Timiș. Nu știu încotro să apuc. Asta nu este justiție!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.