În ultimele zile am fost rugat insistent să iau poziție în legătură cu un Comunicat al Secției Pachetelor Militare referitor la “Dosarul Revoluției”.

Zoe Petre și-a format impresionanta erudiție într-un context politic și cultural care a obligat-o să trăiască cele două componente ale realității românești postmoderne ca pe două lumi separate: lumea culturală a savanților specialiști în Istoria Antichității – și aici includem, ca referință valorică, participarea la săpăturile făcute de marele arheolog grec Spiridon N. Marinatos în […]

Citarea este o reproducere a ideii, opiniei, descoperirii unei alte persoane, cu scopul de a indica o referință generală sau particulară.

Prima Constituţie post-totalitară democratică (după cea din 1923-1937) a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991.

Ceea ce presa franceză numea „o istorie convenabilă a acestei tulburări eroice şi teatrale”¹ părea la Bucureşti o revoluţie autentică, încărcată de legendă istorică.

Studiul documentului cu gradul cel mai mare de veridicitate, autobiografia dată partidului în februarie 1945 (Arhivele Statului, Fd 95/D. 14323/832, Fila 12) răspunde direct la întrebarea: cum a fost implicarea lui Nicolae Ceaușescu, prin calitățile și defectele sale, în activitatea comunistă ilegală?

Mai mult decât orice estimare a unui politolog sau istoric, faptul că în anul 1990 România ar fi cunoscut oricum o explozie socială nu poate fi negat.

Mai mult decât orice estimare a unui politolog sau istoric, faptul că în anul 1990 România ar fi cunoscut oricum o explozie socială nu poate fi negat.

Istoricul Cristina Diac observă, din autobiografia dată de Ceaușescu în 1945 partidului, că „o perioadă de patru ani, foarte însemnați, ai devenirii sale“¹ este menționată în doar trei rânduri.

Istoricul Cristina Diac observă, din autobiografia dată de Ceaușescu în 1945 partidului, că „o perioadă de patru ani, foarte însemnați, ai devenirii sale“¹ este menționată în doar trei rânduri.

Publicistica română și străină pe tema Istoriografiei în timpul regimului Ceaușescu amestecă în mod frecvent două tipuri de Istorie scrisă în acea perioadă.

Publicistica română și străină pe tema Istoriografiei în timpul regimului Ceaușescu amestecă în mod frecvent două tipuri de Istorie scrisă în acea perioadă.

În ziua de 15 noiembrie 1987, duminică, zi în care se desfăşurau alegerile pentru consiliile populare, dar şi zi în care se lucra pentru îndeplinirea planului, muncitorii de la Uzinele „Steagul Roşu“, plecaţi încolonaţi spre secţiile de votare, au transformat această deplasare într-un marş de protest.

În ziua de 15 noiembrie 1987, duminică, zi în care se desfăşurau alegerile pentru consiliile populare, dar şi zi în care se lucra pentru îndeplinirea planului, muncitorii de la Uzinele „Steagul Roşu“, plecaţi încolonaţi spre secţiile de votare, au transformat această deplasare într-un marş de protest.

În memorialistica evenimentelor din decembrie 1989, există o secvenţă extrem de controversată.