De ce trebuie să scăpăm de republica semiprezidențială?
La referendum au participat 10.948.468 de alegători, din care 8.464.624 s-au pronunţat în favoarea textului Constituţiei reprezentând 77,3% din voturile valabil exprimate […]
Dosar penal pentru lovitura de stat
Venită pe neașteptate, recent anunțata decizie de punere sub acuzare a lui Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu pare a fi un act istoric […]
Un succes al propagandei: Revoluție sau Lovitură de stat?
În ultimele zile am fost rugat insistent să iau poziție în legătură cu un Comunicat al Secției Pachetelor Militare referitor la “Dosarul Revoluției”. […]
Zoe Petre este în practica nemuririi
Zoe Petre și-a format impresionanta erudiție într-un context politic și cultural care a obligat-o să trăiască cele două componente ale realității românești postmoderne ca pe două lumi separate: lumea culturală a savanților specialiști în Istoria Antichității – și aici includem, […]
Citarea și infracțiunea de plagiat
Citarea este o reproducere a ideii, opiniei, descoperirii unei alte persoane, cu scopul de a indica o referință generală sau particulară.
De ce trebuie să scăpăm de republica semiprezidențială?
Prima Constituţie post-totalitară democratică (după cea din 1923-1937) a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991.
Trezirea la realitate: Ion Cristoiu și presa franceză
Ceea ce presa franceză numea „o istorie convenabilă a acestei tulburări eroice şi teatrale”1 părea la Bucureşti o revoluţie autentică, încărcată de legendă istorică.
Cum a ajuns Ceaușescu în conducerea PCR din ilegalitate
Studiul documentului cu gradul cel mai mare de veridicitate, autobiografia dată partidului în februarie 1945 (Arhivele Statului, Fd 95/D. 14323/832, Fila 12) răspunde direct la întrebarea: cum a fost implicarea lui Nicolae Ceaușescu, prin calitățile și defectele sale, în activitatea comunistă ilegală?
Preliminariile revoltei de la Timișoara
Mai mult decât orice estimare a unui politolog sau istoric, faptul că în anul 1990 România ar fi cunoscut oricum o explozie socială nu poate fi negat.
Preliminariile revoltei de la Timișoara
Mai mult decât orice estimare a unui politolog sau istoric, faptul că în anul 1990 România ar fi cunoscut oricum o explozie socială nu poate fi negat.
Racolarea lui Nicolae Ceaușescu în Partidul Comunist
Istoricul Cristina Diac observă, din autobiografia dată de Ceaușescu în 1945 partidului, că „o perioadă de patru ani, foarte însemnați, ai devenirii sale“1 este menționată în doar trei rânduri.
Racolarea lui Nicolae Ceaușescu în Partidul Comunist
Istoricul Cristina Diac observă, din autobiografia dată de Ceaușescu în 1945 partidului, că „o perioadă de patru ani, foarte însemnați, ai devenirii sale“1 este menționată în doar trei rânduri.
Istoria României, scrisă în jurul istoriei PCR
Publicistica română și străină pe tema Istoriografiei în timpul regimului Ceaușescu amestecă în mod frecvent două tipuri de Istorie scrisă în acea perioadă.
Istoria României, scrisă în jurul istoriei PCR
Publicistica română și străină pe tema Istoriografiei în timpul regimului Ceaușescu amestecă în mod frecvent două tipuri de Istorie scrisă în acea perioadă.
Revolta de la Brașov
În ziua de 15 noiembrie 1987, duminică, zi în care se desfăşurau alegerile pentru consiliile populare, dar şi zi în care se lucra pentru îndeplinirea planului, muncitorii de la Uzinele „Steagul Roşu“, plecaţi încolonaţi spre secţiile de votare, au transformat această deplasare într-un marş de protest.
Revolta de la Brașov
În ziua de 15 noiembrie 1987, duminică, zi în care se desfăşurau alegerile pentru consiliile populare, dar şi zi în care se lucra pentru îndeplinirea planului, muncitorii de la Uzinele „Steagul Roşu“, plecaţi încolonaţi spre secţiile de votare, au transformat această deplasare într-un marş de protest.
Cazul „Nicu Ceaușescu”
În memorialistica evenimentelor din decembrie 1989, există o secvenţă extrem de controversată.