Articole scrise de: Andrei Marga

În Romania, în clipa de față, nu există un proiect de ameliorare la propriu a educației.

În orice caz, China nu rămâne detașată în chestiunea militarizării Ucrainei. În fapt, și securitatea ei a început să fie în joc.

Probabil că supremația politică a Occidentului din epoca modernă se apropie de sfârșit – cum spun cei mai lucizi cugetători americani, de la Samuel Huntington încoace.

Cu ocazia apariției volumului Soarta democrației (Editura Creator, Brașov, 2022, 344 p.), am primit o serie de intrebări. Caut să răspund și pe această cale.

Timpul se scurge implacabil pentru oricine, dar se umple diferit de la om la om. De aceea, bifarea anilor nu spune totul

Legiferarea trebuie să împiedice astăzi multe alte situații. În fapt, se aleg lideri cu sub jumătate din voturile electoratului, dar aceștia își iau puteri peste cea de monarh.

Se discută adesea în România ce ar fi fost dacă țara ar fi revenit la monarhie. Sau ce ar fi dacă ar reveni. Monarhiștii susțin că revenirea ar fi soluția unică. Adepții republicii sunt categorici: nu ar însemna mare lucru.

Sub privirile noastre, se petrece azi „sfârșitul globalizării”. La orizont mijește însă deocamdată „scindarea lumii”. Viața devine nejustificat de grea

Cum faci economie performantă, justiție dreaptă și politică externă când amatorismul și incoerența la decizii covârșesc? Cum faci democrație când corupția înflorește? Cum rămâi cap limpede și vertical când oportunismul se extinde?

De ani buni, în lume se simte criza economică. S-au adăugat criza sanitară, mai nou criza internațională.

După un nărav al lașilor, care nu rezolvă ceva, dar mușamalizează, unii îi iau la rost pe cei care fac publice plagiate la doctorat.

Dincoace de istorie, ar fi naiv să nu se ia în seamă ponderea Rusiei în lume. Și să se creadă că ea se reazemă doar pe gaz și petrol – exporturi, firește, importante.

Din nefericire, și consumatorii știrilor consimt să înghită falsuri. Este mai comod. S-a creat un cerc vicios – se distribuie neadevăruri, iar unii se lasă în seama lor, încât falsificatorii au clienți.

Nu ar trebui să meargă haine, mâncare, pregătire în engleză etc. nu doar la refugiați (…) ci și la numeroșii copii oropsiți ai României?

Situația din Ucraina actuală este izbitoare și prin diferența frapantă dintre fondul problemelor și ceea ce se agită în public. Nu am fi însă maturi dacă nu am admite că „problema Rusiei” s-a redeschis.

Stările de lucruri se degradează în această regiune europeană pe zi ce trece. Un respectat manager scria deunăzi că, odată cu fiecare zi de conflict în vecinătate, România dă înapoi cu un an.

Teama răspândită este aceea că Rusia unită cu Ucraina pot fi o forță majoră în lume. Desigur că ar deveni o forță – demografic și ca resurse – încât competitorii internaționali au dreptate să fie preocupați.

Aristotel avea dreptate să considere că o politică fără morală nu mai este politică. Putem spune azi că este administrare, dictat, propagandă, manipulare și nu rezolvă ceea ce are de rezolvat.

Heidegger a fost, la un moment dat, incontestabil, unul dintre avocații național-socialismului lui Hitler. Triunghiul personalităților socotite extraordinare, dar „demonice” ale Europei acelui timp (…)

În România actuală, „păzitorii” regimului (birocrați, securiști, polițiști, trimiși în exterior, etc.) sunt mai numeroși decât în țări cu populație dublă sau triplă și răsplătiți disproporționat (salarii mari la rezultate mediocre, „pensii speciale” și privilegii de ev mediu, etc.),

Diletanți nimeriți la decizii, de pildă, apără demagogic „statul de drept”, după ce-l desfigurează și și-l subordonează, și cer unor puteri străine să-i susțină, fie și în pofida libertăților și drepturilor cetățenilor.

Cazul Novak Djokovici, deja de largă notorietate, ridică nu doar chestiuni de drept. Ca de obicei, în epoca „dependenței” adevărului de mediatizare, la nevoie se aruncă pe piață

Sociologi de azi constată însă înflorirea „mediocrației” – acea dominare a societății de inși cu merite mărunte și conformiști.

Așa cum nu este separabilă de meritocrație, democrația nu este separabilă nici de orizonturi deschise. Ea va avea zile grele dacă nu-și (…)