Se observă cu ochiul liber și în cazul țării noastre unde duce nepregătirea decidenților și mimetismul. Printre efecte sunt imposibilitatea țării de a-și valorifica resursele, de a avea bugete viabile, precaritatea instituțională,

Nu se poate câștiga războiul din Ucraina actuală. Iar dacă cineva l-ar câștiga, nu se înlătură fondul conflictului. De altfel, discuția despre „victorie”, cum se observă, se întreține astăzi mai degrabă propagandistic, de cei cu premise mai slabe, pentru procurarea de resurse.

Alegerile din 9 iunie 2024 ar putea fi ocazia unei reasumări responsabile de sine, într-un moment în care, dificultățile fiind semnificative, se pun în joc chestiuni de principiu.

Cu decidenți nepregătiți, avari, obsedați de carieră și de propaganda lor depășită nu se ajunge decât la perpetuarea conflictelor.

În ultimele decenii s-a trăit într-o lume cu competiții, dar deschisă la cooperare. Ea se destramă acum, sub ochii noștri.

La începutul lunii martie, președinții social-democraților și liberalilor din România au anunțat comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare

Prostocrația se referă la decidenți. Sincer, nu credeam că diagnoza „regimului prostocratic” se va confirma atât de direct.

Mulți oameni au impresia că evenimentele care se petrec în jur nu se mai înțeleg, fiind doar fructe ale abuzurilor și falsificărilor

Autorități executive iau decizii majore pentru societăți întregi, dar nu mai consultă cetățenii, pretinzând abuziv că la alegeri au primit mandat pentru orice hotărăsc.

Ceea ce se petrece acum este consecința multor evoluții. Pe fondul scindării lumii, un „nou feudalism” ocupă sferele vieții publice. Tot mai mulți inși de format minor și precar pregătiți ajung la decizii și agită deviza „războiului civilizațional”

Cornel Nistorescu a vituperat „înțelegerea românească a democrației”, în virtutea căreia nu doar că nu se recrutează oameni capabili, ci „se rade totul”, a acuzat căderea frecventă în „neputință” ce „gripează” mecanismele,

În România, protestele continuă. După cei din sectoare publice, al educației și al sănătății, funcționari publici și polițiști, oameni din domenii vitale, fermieri și transportatori (…)

Sinceritatea ar trebui să fie prima însușire a unui istoric. Citindu-l pe exigentul Florin Constantiniu se pune întrebarea: Cât este istorie sinceră și cât istorie nesinceră în ceea ce se trimite pe piață?

Cursul acestei evoluții s-a curmat însă. Așa cum diplomați germani au spus, în ultimii doi ani Germania a fost adusă în (…)

Cum bine știm, „demnitate” vine din latinescul dignitas, care la romani se referea la persoane cu rang în societate. Cicero a folosit în acest înțeles cuvântul luând în seamă prestigiul legat de rang.

Cel care reflectează asupra lumii moderne – care ne

Fiecare piesă a albumului ANDO. In memoriam îți atrage privirea și-ți pune în mișcare mintea fiindcă spune ceva dincolo de aparențe și convenții despre realitate

Rezultatele testelor PISA (2022) nu sunt surprinzătoare. Alături de alți indicatori, ele infirmă hotărât direcția actuală

Pe de altă parte, războiul actual readuce în actualitate datele istoriei reale a regiunii. Treptat, devine tot mai clar că se ajunge în fond la soluția pe care, la rândul meu, am dat-o.

Nicio țară nu s-a lansat fără angajarea minților și brațelor ei. Soluțiile sunt acasă, chiar și când înveți de la alții

China s-a schimbat cel mai mult și a schimbat cel mai mult lumea în timpul nostru, încât acțiunile ei au repercusiuni oriunde.

Conflictele sunt alimentate în plus de relansarea terorismului și de resuscitarea nazismului. Terorismul a înregistrat de asemenea schimbări. Pe de o parte, la el recurg tot mai mult descendenți de imigranți în Europa. Dar chiar și indigeni.

În posteritatea imediată a lui Constantin Brâncuși, era clar pentru foarte mulți pragul pe care omul plecat din Hobița Gorjului l-a creat în sculptura universală.

Nu putem trece sub tăcere agresivitatea umană când, din nefericire, ea ne întâmpină la tot pasul, zi de zi.