Articole scrise de: Gheorghe Piperea

RADET şi ELCEN sunt un grup contractual de tip cluster de mai mult de 10 ani, de când s-a decis că o parte din costul gigacaloriei se suportă de către Primăria Bucureşti, prin mecanismul subvenției.

În timp ce în presa noastră BNR își trâmbițează îngrijorarea pentru o eventuală depășire a deficitului bugetar maximal admis de UE, de 3% din PIB (bătând șaua să priceapă iapa că va fi nevoie, după caz, de o nouă tăiere a salariilor tocmai majorate de Guvern sau de un nou împrumut de la inevitabilul FMI), […]

S-ar putea spune că domeniul contractului este domeniul libertăţii, domeniul în care persoana îşi manifestă liber şi conştient voinţa, alegerea, opţiunea şi interesul. Cel puţin asta ar spune adepţii neoliberalismului şi promotorii curentului capitalismului de grotă şi al darwinismului economic, care pretind că societatea este o junglă în care cel mai puternic supravieţuieşte. Nimic mai […]

Discuția despre impozitul pe cifra de afaceri se duce pe o pantă greșită. Companiile, străine, multinaționale sau românesti, care funcționează pe „pierderi” timp de 5-7 ani, dar continuă să facă afaceri de anvergură, vizibile, „branduite”, nu numai că, în mod normal, ar trebui lichidate (eventual prin faliment), dar ar trebui sancționate cu amenzi pe cifra […]

Filosofia neoliberală pretinde preeminenţa puterii economice asupra puterii politice, preeminenţă care se poate uşor transforma în diktat, atunci când, în goana după profit nelimitat şi cu orice preţ, entităţile economice globale se simt ameninţate de puterea politică emitentă de legi şi regulamente menite a limita abuzul de putere economică şi a-i proteja contra acestuia pe […]

În sistemul legii noastre, creditorul are obligaţia unui bonus pater familias faţă de bunurile sale, inclusiv creanţele, fiind nu numai îndreptăţit, dar chiar obligat să îşi păzească în mod prudent proprietatea. Dacă nu o face şi ajunge să încerce un prejudiciu care putea fi evitat prin minimele sale diligenţe, atunci debitorul nu datorează despăgubiri. Diligenţa […]

Vă invit să faceți un exercițiu mental: dați la o parte coruptul, puneți în locul acestuia un om normal, un apropiat al vostru, și veți vedea că sub nicio formă nu puteți fi de acord cu metoda de tortură psihică aplicată suspectului arestat (prezumat nevinovat!) de un procuror (considerat magistrat), care are obligația să administreze […]

Binomul este o unitate a două elemente diferite, separate prin semnele + și -. Este o unitate a contrariilor. În povestea de mai jos nu este vorba de acel binom la care vă gândiți (instantaneu și, poate, pe deplin justificat). Este vorba despre cuplul Salvator-Dușman. Dialectica salvatorului și a dușmanului este jocul simplist, de doi […]

Ca şi distincţia dintre alb şi negru, distincţia dintre bine şi rău este naturală, intuitivă, simplu de făcut. Educaţia şi sofisticarea duc către nuanţe, către o lume în culori, normală şi (încă) naturală, în genere.

În timp ce miniştrii Guvernului Grindeanu se chinuiau (şi mai mult se bâlbâiau sau se contraziceau…

1. În teoria economiei neoclasice, a alege raţional înseamnă maximizarea recompensei proprii. Ceea ce este, în genere, de criticat la teoria economică neo-clasică este faptul că, bazându-se pe o falsă convingere că alegerile umane sunt libere (fiind limitate doar de „legităţile” pieţei libere), ea determină concluzia utopică şi greşită că deciziile umane sunt 100% raţionale. […]

O singură caracteristică pozitivă ne determină să atribuim în mod automat acelei persoane “atrăgătoare” toate trăsăturile pozitive.

Când se simt nesiguri, când domneşte incertitudinea, oamenii caută acţiunile altora pentru a şi le putea orienta pe ale lor proprii.

Balena albastră e o specie pe cale de dispariţie. Se pare că aceste magnifice animale, pe măsură ce numărul lor se împuţinează, ajung într-o stare care seamănă cu disperarea omului care suferă de singurătate. Deseori balenele albastre ajung intenţionat în apele ne-adânci ale litoralului, ca şi când ar vrea să se sinucidă. Unele au „norocul” […]

Există în societatea noastră o tendinţă neliniştitoare de a accepta pe negândite declaraţii şi directive venite din partea unor persoane care par a fi autorităţi în domeniu.

O scurtătură este un lux tentant, un fel de răsfăţ al gândirii: nu mai trebuie să ne concentrăm pe lucrurile sau acţiunile respective, nu mai trebuie să discernem chestiuni diferite.

De ce continuă oamenii, totuşi, să se conformeze, să lucreze cu acelaşi comerciant, să voteze acelaşi politician, deşi au fost păcăliţi (aşteptările le-au fost înşelate) de mai multe ori în trecut?

Reciprocitatea poate fi o armă tăcută. O capcană. Nu acceptaţi daruri sau favoruri de la comercianţi, politicieni sau sectanţi. Vă veţi simţi obligaţi să dăruiţi ceva în schimb. Poate chiar libertatea…

De ce ne conformăm unei cereri sau unei oferte de a contracta sau, mai larg, de ce luăm decizia de a acţiona sau, după caz, de a ne abţine de la a acţiona?

Intenţia publicării acestui extras este aceea de a atrage atenţia asupra bombardamentului informaţional şi a asaltului manipulatoriu la care suntem expuşi cu toţii în ultimele două luni de proteste.

(Acesta este motoul cărții jurnalistei Naomi Klein „Doctrina șocului. Nașterea capitalismului dezastrelor“, fiind un citat din cartea „1984“, de George Orwell.) În urmă cu două săptămâni am vrut să promovez o acțiune de notificare pentru reechilibrarea contractelor de credit, inclusiv prin intermediul opțiunii „boost“, care presupune o plată către entitatea care gestionează acest mediu de […]

Simț enorm și văz monstruos1. Pe stadioanele de fotbal se cântă We are the champions, no time for losers2… Tăriceanu își arată mulțumirea că nu a plătit el pentru acei debitori care „au jucat pe franc și au pierdut“.Isărescu și megaechipa sa de consilieri, precum și cântăreții săi în strună din presa amicală cu banksterii […]

Într-o conversaţie cu fiica mea pe care am purtat-o acum cca 2 ani, am reuşit să înţeleg un termen din argoul internetului pe care îl tot auzeam pronunţat de ea sau de amicii şi de aliaţii ei în jocurile pe calculator. Era vorba de lag.

Cât de libere şi raţionale sunt alegerile pe care le facem? Cât de atent sunt procesate mental, pentru a putea fi considerate responsabile şi ne-hazardate? În secolul internetului, al vitezelor de tranzacţionare de calculate în nanosecunde, mai acţionează eficient legea cererii şi ofertei?