Barbu a înmuiat tonul la Bruxelles: „Putem să plecăm cu toții”

România îşi menţine poziţia conform căreia este obligatoriu ca derogarea de la standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu să fie prelungită, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), precizând că fermierii români au nevoie de un sprijin real, „nu de piedici suplimentare în obţinerea producţiei”.

El a adăugat că, în cazul în care nu se va obţine acest ajutor, „putem să plecăm cu toţii din funcţiile pe care le deţinem”, mesajul fiind adresat inclusiv comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

„Domnule comisar, vă atrag atenţia că au trecut 6 luni de când am solicitat un răspuns al Comisiei. Acest răspuns nu a venit, în pofida unui vot pozitiv exprimat de 15 state membre. Nemulţumirea fermierilor noştri este reală şi se manifestă deja în stradă, în toată Uniunea Europeană. Dacă nu înţelegem că fermierii noştri au nevoie de sprijin real, nu de piedici suplimentare în obţinerea producţiei, putem să plecăm cu toţii din funcţiile pe care le deţinem. Inclusiv dumneavoastră, domnule comisar! Acesta este mandatul pe care îl am de la fermierii mei şi pe care nu îl pot ignora!”, a transmis ministrul Agriculturii.

În urmă cu o zi, Florin Barbu declara la Târgu-Mureş, într-o discuţie cu fermierii, că va cere public demisia comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în cadrul reuniunii Consiliului de Miniştri, pentru nerespectarea votului dat de 15 state privind derogarea de la standardele de mediu ce vizează rotaţia culturilor (GAEC 7) şi condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată (GAEC 8).

De asemenea, în intervenţia sa de la Bruxelles, Florin Barbu a mai cerut crearea unei flexibilităţi sporite în adaptarea/modificarea planurilor strategice PAC, în funcţie de provocările cu care se confruntă fermierii la acest moment şi identificarea tuturor elementelor de sprijin care să stimuleze accelerarea dezvoltării economice a fermierilor, pentru a face faţă unei provocări fundamentale cu care se confruntă inclusiv zonele rurale din România.

„Competitivitatea sectorului agricol trebuie să fie integrată ca obiectiv prioritar în PAC, iar Comisia să propună măsuri concrete pentru îndeplinirea acestuia concomitent cu simplificarea cerinţelor de mediu şi climă”, a subliniat Barbu.

El a mai transmis în cadrul reuniunii că asigurarea furnizării de alimente şi materii prime de către fermierii din UE, într-un mod proporţional cu obţinerea unui venit decent, este dependentă de mai mulţi factori, respectiv eficientizarea cadrului legislativ, cu caracter predictibil, care să conţină măsuri de susţinere reale pentru fermieri şi pentru toţi actorii lanţului agroalimentar şi să faciliteze asigurarea rezilienţei sistemului în scopul garantării securităţii alimentare a UE şi nu numai.

„În luarea deciziilor să se ţină cont de solicitările statelor membre – reiterăm solicitarea des exprimată în cadrul întâlnirilor AGRIFISH, începând cu luna iunie şi până în decembrie, de acordare a derogării de la GAEC 7 şi 8. Vă reamintesc domnule comisar că a fost susţinută de 15 state membre ale UE. Acordarea de stimulente financiare corespunzătoare şi identificarea de pachete noi de sprijin, pentru a asigura şi menţine stabilitatea fermelor şi creşterea rezilienţei acestora, în contextul situaţiilor extreme din ultimii doi ani”, a adăugat şeful MADR.

Nu în ultimul rând, Barbu a punctat că trebuie găsite noi modalităţi de contracarare a efectelor crizelor, cum ar fi cea determinată de războiul din Ucraina, care să nu aibă impact negativ asupra fermierilor europeni şi identificarea de soluţii care să permită statelor membre atingerea ţintelor de mediu fără a impune reducerea suprafeţelor destinate producţiei agricole (respectiv, aplicarea GAEC 8) şi să nu pună astfel în pericol securitatea alimentară a UE şi securitatea economică a fermierilor”, a mai spus Florin Barbu.

România a expus problema derogărilor încă din vara anului trecut, iar ulterior alte 15 state membre UE (Polonia, Franţa, Slovacia, Letonia, Slovenia, Cipru, Bulgaria, Italia, Malta, Lituania, Luxemburg, Estonia, Suedia, Ungaria şi Cehia) au susţinut necesitatea aplicării acestora.

La finalul lunii august 2023, ministrul Agriculturii a transmis Directoratului General pentru Agricultură al Comisiei Europene (DG AGRI) o analiză de impact privind necesitatea prelungirii derogărilor şi pentru anul 2024, având în vedere nevoia de predictibilitate a fermierilor, în contextul dificil în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme şi a inflaţiei care a generat majorări greu de suportat ale preţurilor la inputuri.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) le-a solicitat duminică autorităţilor să facă toate demersurile posibile pentru a convinge Comisia Europeană şi statele membre să susţină măsurile de comerţ pentru produsele agricole din Ucraina şi acordarea derogării în 2024 de la standardele 7 şi 8 privind bunele condiţii agricole şi de mediu (Good agricultural and environmental conditions, GAEC).

AAC a venit şi cu o serie de propuneri, respectiv crearea şi implementarea, până la 30 aprilie 2024, a unui sistem european care să asigure că toate transporturile de produse agricole ucrainene sunt identificate înainte de intrarea în UE (prin tranzit, import normal şi/sau special/temporar), cântărite la intrare şi ieşire, introduse în sistem, unde să fie disponibile în mod transparent oricând, pentru orice persoană interesată, pentru a garanta că produsele ucrainene ajung la respectivele destinaţii şi nu rămân pe traseu sau sunt deturnate faţă de traseul/destinaţia iniţială, chiar şi parţial ca şi cantitate.

Nu în ultimul rând, fermierii români cer alertarea autorităţilor europene şi activarea automată a clauzei de salvgardare la nivel naţional în cazul constatării de încălcări ale legislaţiei aplicabile de către proprietarii şi transportatorii de produse agricole de pe teritoriul oricărui stat membru.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

14 Comentarii

  1. Grăsanul asta nebărbierit numai agricultor nu e! Ajuns boss la ANIF cu cei mai mari hoți din agricultură(decolmatarea canalelor de irigații pe hârtie și distrugerea sistemelor de irigații date la fier vechi) a fost înălțat în grad peste întreaga agricultura. Jigodia nu a dat cu sapa in pământ!

  2. …s-a in…muiat ati vrut sa spuneti!…cum au facut, de zeci de ani presedintii, ministrii, parlamentarii…vedeti pe cine puneyi degetul in acest an, daca aveti copii, de voi depinde soarta acestora!…

  3. Iesim afara din Uniunea Europeana. Construim o Romanie independenta cu o agricultura independenta. Vom avea relatii commerciale cu toate tarile si vom cladi o industrie romaneasca , de stat si care v-a finanta sanatatea si educatia romanilor. ASTA INSEAMNA O TARA INDEPENDENTA.

  4. …pt01364…va finanta…concept corect, exprimat gresit… va face, vadrege…v-a dat, v-a zis…intelegi ce zic?…

  5. Îl doare la basca pe Comisar. Ăștia nu s-au prins că toate ordinele vin de peste ocean. UE e numai cu numele! Barbu face valuri doar va mai lua niste voturi 🤓

  6. din UE, intram intr-un glob de sticla si stam independenti.
    Unii vor munci dar voi veti trandavi si ne veti aburi.

  7. O fi văzut PISICA acest nimeni Florin Barbu ?
    Bănuiesc că i s-a adus aminte în ce dulap a ascuns „cadavrele”… deci, a luat poziția ghiocel si ciocu mic, mic…

  8. Asta seamănă cu primarul din Limpezis care a vrut să sparga protestul micilor agricultori muritori de foame. Grăsanul de primar după ce și-a tras în ultimii ani vreo 100 de ha in extravilan și intravilan cumpărănd de la țăranii fără dinți în gura pe 2 lei/ ha, a sărit la gâtul protestatarilor. Ciocoii vechi și noi s-au descoperit în fata țării. Ăștia ne sunt „fermierii” care au ajuns primari și viceprimari și-și lucrează moșiile cu cei de la ajutor social si DNA-ul nu-i vede. Nimeni nu-i cercetează cum și-au făcut averile in ultimii 34 de ani. Fondurile APIA merg la acești ciocoi nu la sclavii lor!

  9. Romania,ca si celelalte state membre este victima butaforiei UE,victima acelei agende intitulata „Redresarea economică – Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi Instrumentul European de redresare/ Next Generation EU”,aplicatie a globalismului mondial prin aceasta UE,care vor „Marea resetare”: asaltul final în lungul război al Elitei împotriva umanității și a naturii însăși.
    Negocierile cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) au avut ca punct de plecare Pachetul prezentat de către Comisia Europeană la 2 mai 2018,fiind reiterată necesitatea alinierii acestor priorități cu obiectivele fixate prin Declarația de la Roma și prin Agenda Liderilor.”În contextul generat de pandemia de COVID-19, precum și pentru a facilita derularea în continuare a negocierilor, Comisia Europeană a publicat, la 27 mai 2020, propunerile privind arhitectura generală a măsurilor de redresare economică a Uniunii Europene ca urmare a crizei, concretizate sub forma a două Comunicări complementare: o Comunicare referitoare la Planul de Redresare Economică Europeană (NextGenerationEU) și o Comunicare pentru revizuirea propunerilor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027,deci schimbarea celui vchi in unul nou! Dar la 2 mai 2018,nici gind de „plandemie”,insa profitind de ea s-au repliat din mers si au continuat „negocierile”inexistente,au ajuns concluzia ca „un acord este esențial. Acum este momentul oportun.” – (Scrisoare de invitație adresată de președintele Charles Michel membrilor Consiliului European înaintea reuniunii lor din 17-18 iulie 2020.)În completare,anterior reuniunii la 28 mai 2020, Comisia a lansat și pachetul de propuneri legislative sectoriale aferente instrumentelor noi precum și revizuirea instrumentelor existente. În urma reuniunii Consiliului European din perioada 17-21 iulie 2020, au fost agreate elementele generale ale bugetului multianual 2021-2027, precum și ale Planului de redresare.

  10. -un acord „politic”nu a avut loc,Romania nu a dat mandat pt.asa ceva,lui Iohannis membru in Cons.Europei,pt.a aproba „Cadrul Fianciar Multianual 2021-2027!
    -„pachetul cu propuneri legislative”ale ursulei nu au fost cunoscute de Romania,stat membru si suveran,nu au fost discutate in Parlam.Romaniei!
    Ce a facut Iohannis ?Si-a pus servitorii ,pe Ilie-Dan BARNA Viceprim ministru care a avizat un Meorandum De la: Cristian GHINEA,ambii avizati de Florin Catu premier!
    Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
    Tema: Mecanismul pentru elaborarea poziției Guvernului României cu privire la Planul Național
    de Redresare și Reziliență
    I. Justificarea aprobării memorandumului și contextMecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument propus de Comisia Europeană la 28
    mai 2020, prin Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire aMecanismului de redresare și reziliență nr. 408/2020.În prezent, propunerea de regulament menționată se află în proces decizional, urmând să fieaprobată în procedura legislativă ordinară de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European,astfel încât elementele de conținut sunt prezentate sub rezerva unor eventuale modificări ulterioare.De asemenea, o serie de elemente esențiale ale Mecanismului au fost stabilite în cadrul negocierilorprivind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 cu ocazia Consiliului European”…De ce merge acum Barbu la UE si el si Wincler se cearta cu UE si comisarul polonez,cind tradatorii Romaniei au semnat si vindut Tara ?
    Cine ne-a inhamat la „tranzitia verde”la „tranzitia digitala”,indatorindu-ne si distrugind agricultura ?

  11. Cu 230 de milioane euro alocaţi pentru agricultură în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România se află pe ultimul loc între ţările din regiune, membre ale Uniunii Europene, într-o analiză efectuată de euractiv.com referitoare la finanţarea acestui domeniu în 13 state prin mecanismul instituit anul trecut de Comisia de la Bruxelles.
    „Din cele 8 miliarde euro solicitate iniţial pentru agricultură, doar 230 milioane euro şi câteva proiecte au rămas în varianta finală a PNRR. Acestea includ implementarea unui sistem de drenare, un program privind educaţia agricolă în liceele de profil şi o serie de platforme ce urmează a fi realizate împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor”, arată sursa citată.Cele 6,5 miliarde euro solicitate pentru sistemele de irigaţii şi pentru managementul surselor de apă nu s-au mai regăsit în varianta finală a PNRR, deoarece Comisia Europeană a considerat că investiţiile respectiv nu contribuie în mod suficient pentru atingerea conceptului de economie verde. Noua Politică Agricolă Comună prevede un management sustenabil al resurselor naturale printre care se numără şi apa, susţin cei de la euractiv.com.

  12. @01364,
    Da’ ‘Comunitatea InterNationala” CE zice ?
    STATI Dreacuu’ BLAND, Acolo UNDE v-am FIXat NOI, The Zmeckers, ca VA ia IA Dreacuu’ si NOI,Transilvania!
    CUM ajungen IAR in Situatia de ANTE Bellum, Razboi DISTRUGATOR de 34 de Ani,
    de DARE indarat a Romaniei SI Poporului ROMAN?
    CUM?
    TOOOAAAATE Felurile de TchockoFlenderi, TrouolliiFricks NE dau Ipocrit DRECESC Imbecilitatea cu „Pe CINE VOTATI”, adica un MitStock InDracit …:)
    https://www.youtube.com/watch?v=QyhhebbL6iw&list=RDp6YqCE0_GAg&index=5
    1. CONTESTATARUL spune:
    24 IAN. 2024 LA 8:45
    Comentariul tău așteaptă moderare. Aceasta este o previzualizare; comentariul va fi vizibil după ce este aprobat.
    CE Fel de LUME nr cnduce?
    Lume PROASTA
    (per Ansamblu, Ala_CARE NU este congruent Exemplar RAR ZBOARA sau MOARE!
    CE ? NU se vede de 34 de Ani?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.