BNR față cu „lăcomia” – explicații de ultimă oră

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a declarat, vineri, pentru Mediafax, că, impactul taxei pe „lăcomie” asupra creditării poate fi semnificativ, în cazul în care măsurile se vor aproba în formulă propusă.

„Nu avem încă un impact al acestor măsuri (n.red. – taxa pe lăcomie sau taxa pe activele bancare ale băncilor și IFN-urilor impuse de Guvern) pentru că BNR a aflat de aceste propuneri abia când au fost anunțate oficial. Impactul asupra creditării poate fi însă semnificativ în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă – mai ales că se asociază cu legislația recent adoptată în Parlament – și este nevoie de cercetare atentă. De altfel, băncile deja spun că va avea impact asupra creditării, iar intermedierea financiară este deja redusă”, a spus Dan Suciu.

Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), raportul activelor bancare în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, nivel care este „semnificativ inferioar nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2018, nr. 16, realizat de BNR.

În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croația, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE și de 269,56% media zonei euro.

„Dar BNR nu este de acord nicicum cu afirmațiile dl senator Zamfir și, mai nou, ale dl consilier Vâlcov care susțin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia națională”, a mai spus Dan Suciu.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie „o taxă pe lăcomie” aplicabilă instituțiilor financiar-bancare (bănci, IFN-uri, instituții de plată), în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de referință 1,5 %, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) publicat, spre consultare publică, marți seara, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), care a stârnit scandal. Proiectul de act normativ include alte 60 de modificări fiscal-bugetare, fiind denumit a doua Revoluție fiscală și fiind amplu contestat de mediu de business.

„Aceasta taxă se va plăti trimestrial prin aplicarea a patru cote progresive de 0,2%, 0,4%, 0,6% și 0,9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, în funcție de nivelul ROBOR. Cota de 0,9% poate să fie majorată progresiv, în cazul în care media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit pentru bănci”, au explicat reprezentanții companiei de consultanță PwC România.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

5 Comentarii

  1. Statul român s-a dovedit „lacom” în anul 2018, împrumutând de la băncile locale peste 40 miliarde lei până acum.
    Asa ca statul influenţează în mod direct piaţa bancară, fiind cel mai mare client al bancilor, atrăgând o mare parte din lichidităţile în lei din bănci şi forţând inclusiv indicele ROBOR să crească. Iar imprumuturile nu au fost facute pentru investitii, ci pentru consum. „Lacomia” aceasta cine o va plati?

  2. Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croația, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE și de 269,56% media zonei euro.
    Sa explice asta!

    • ce sa explice ????? Daca toti ziaristii au ajuns specialist in „puncta procentuale”. La fel de mari specialisti ca si mareatza Olguzza, tot o mare spicialista in „puncta procentuale” (de ce nu spun analfabetii simplu, procente; doar ca a translatat Stolo expresia englezeasca intr-o limba Latina ??), ca orice absolvent de psihologie. Si cum poate fi ponderea in orice, inclusive PIB, mai mare decat 100% ???? adica sectorul bancare contribuie in PIB cu mai mult decat PIB-ul si el saracul nici macar nu stie ?????? sa tot fii specialist benerist. Pe bani multi si prostie idem

  3. Ce asteptati de la BNR? Tot timpul au aparat interesele bancilor, nu a populatiei.

  4. BNR sa ne explice de ce dobanzile la credite in tarile vestice, de unde sunt majoritatea bancilor, este mai mic de 3 ori ca in Romaniea. Vorba domnului ministru Tutorel Toader, ca le permitem.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.