Autorităţile din Franţa nu au dreptul să interzică portul costumului de baie “burkini” de către femeile musulmane. Este decizia luată de cea mai înaltă instanţă administrativă, Consiliul de Stat, şi care pune capăt unei dispute ce durează de luni de zile şi care a inflamat presa și societatea. În egală măsură, acest verdict lipseşte partidele de o temă electorală cu potenţial exploziv.
Decizia Consiliului de Stat priveşte interzicerea burkini într-o singură localitate, dar creează un precedent pentru alte circa 30 de decizii similare. “Interdicţia a încălcat clar şi ilegal libertăţile fundamentale”, arată Consiliul de Stat.
“Burkini” este un costum de baie care acoperă integral corpul, un cuvânt derivat din “burqa”, vălul musulman ce acoperă total faţa şi coroul femeilor. În Australia burkini este purtat de femeile salvamar, în Marea Britanie, acest costum de baie este comercializat de marile lanturi de magazine. Numai că în Franţa lucrurile stau altfel, dupa ce primarul din Cannes, urmat de alţi edili a interzis portul “burkini”.
Toate aceste decizii luate la nivel local au fost contestate în justiţie, iar judecătorii au dat câştig de cauză interzicerii burkini, până când cazul a fost prezentat celei mai înalte instanţe, în cursul zilei de joi.
Oponenţii interzicerii burkini au întrebat autorităţile dacă această interdicţie va fi extinsă şi la măicuţele catolice, care poartă costume de baie similare. Alţii au comparat această politică cu fenomenele din societăţile teocratice, precum Arabia Saudită. Altii au subliniat că verdictele date de tribunale au fost bazate mai puţin pe evidenţe şi mai mult pe frici şi stereotipuri.
Politicienii francezi au sprijinit această interdicţie în numele laicităţii republicii. A făcut-o Frontul Naţional, de extremă dreapta, dar şi premierul socialist Manuel Valls, care consideră ca burkini nu este un costum, ci reprezintă “sclavia femeii”. Nu este prima interdicţie de acest soi în Franţa. În 1905 au fost interzise crucile de mari dimensiuni, dar şi baticul musulman sau kippa evreiescă în şcolile publice Recent a fost interzisă ascunderea feţei femeilor musulmane în spatele niqab-ului, în locurile publice. Acum, ministrul Muncii din Franţa susţine că logica burkini este de “a ascunde corpul femeilor pentru a le controla mai bine”.
Problema este că în Franţa urmează alegeri prezidenţiale în mai 2017, urmate de alegerile legislative din iunie şi este puţin probabil ca politicienii să facă paşi înapoi odată ce au marşat pe calea acestei interdicţii. Pe fondul seriei de atentate teroriste ce a început în noiembrie 2015, asemenea interdicţii nu pot decât să sporească tensiunile din societate şi sa alimenteze fenomenul radicalizarii islamice, şi aşa ajuns la cote uriaşe în Hexagon. Iar situaţia din Germania, unde guvernul federal este aproape de a susţine interdictia niqab-ului, tot într-un context electoral, poate turna gaz peste foc în Europa.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.