În primăvara acestui an, guvernul de la Kiev a decis să renoveze și să redea în folosință cazărmile din Berehove, un oraș din Transcarpatia, provincia ce se învecinează cu Romania, Ungaria și Slovacia. Autoritățile știau bine de ce fac asta. Ungaria solicita deja autonomia teritorială a zonei în care se concentra minoritatea maghiară. În scurt timp, au apărut tensiuni în zonă, consulul maghiar a fost expulzat, au apărut ”liste negre” cu etnici maghiari pe site-uri ucrainene de extremă-dreapta conectate la serviciile secrete de la Kiev.
În Transcarpatia locuiește o minoritate maghiară de 120.000 de oameni. În Berehevo există un consulat maghiar, iar aproape jumătate din populația de 26.000 de locuitori este formată din etnici maghiari. Guvernul de la Budapesta a mers până la numirea unui comisar pentru ”dezvoltarea economică a Transcarpatiei”, pe care l-a trimis in regiunea ucraineana. Interesant este că acest oficial, Istvan Grezsa, un medic ungur implicat în politică începând din 1998, a avut multe activități în România, în special privind minoritatea maghiară. După prelungiurea mandatului său, jurnaliștii așteptau dintr-un moment într-altul ca guvernul de la Kiev să-l expulzeze.
Nu a fost însa vizat comisarul ungur, ci consulul ungur de la Berehove. Totul a inceput la finalul lunii septembrie, prin publicarea pe internet a unor imagini cu cetățeni ucraineni de etnie maghiară care depun jurământul și primesc pașaportul Ungariei din mâna consulului, care, mai mult, le cere să păstreze secretul. Ucraina interzice dubla cetățenie, însă nu are o lege care sa prevadă sancțiuni împotriva dublei cetățenii. Informații despre politica Ungariei de a acorda cetățenia în Ucraina au curs și în anii precedenți. De data aceasta, guvernul a acționat și l-a expulzat, la inceputul lunii octombrie, pe consulul Ungariei la Berehove, acuzat pentru nerespectarea legilor din țara în care este acreditat.
Guvernul de la Kiev a reacționat astfel la ceea ce a perceput ca provocări și acțiuni subversive ale Ungariei conduse de premierul Viktor Orban, un lider apropiat de Vladimir Putin, dușmanul numarul unu al Ucrainei. Nu sunt puțini jurnaliștii ucraineni, ca de altfel și cei unguri critici la adresa lui Viktor Orban, care consideră că Budapesta își dorește o schimbare a frontierelor cu Ucraina. Niciun oficial nu îndrăznește să spună public așa ceva, însă autonomia teritoriala este adusa tot mai mult în discuție. Siteul Hungarian Spectrum arată ca Viktor Orban este convins că Ucraina nu-și va găsi niciodată loc în NATO și UE și, în cele din urmă, va trebui să își reglementeze diferendele cu Moscova cedând o parte din teritoriul estic, controlat acum de separatiști. Acesta ar fi un moment în care Ungaria ar putea revendica zona locuită de minoritatea maghiară din Ucraina, cu atât mai mult dacă mulți dintre acești locuitori ar deține deja cetățenia maghiara.
Ce a urmat în Ucraina? Pe site-ul ucrainean Myrotvorets (Gardienii Păcii) au fost publicate numele a sute de etnici maghiari care ar fi dobândit cetățenia Ungariei. Site-ul, creat de un actual viceministru de la Kiev, este unul de extremă-dreapta și are conexiuni bine știute cu serviciul secret ucrainean SBU. Obiectivul principal al site-ului este de a-i expune pe cei care acționează în favoarea Rusiei pe frontul din Donbas și restul țării. Este de înțeles că publicarea datelor personale pe acest site îi expune pe cei vizați la acțiuni violente, iar un jurnalist pro-rus și un deputat au fost asasinați după ce au apărut pe acest site. Reporterii Al-Jazeera au relatat în urmă cu câteva zile că nu puțini etnici maghiari care și-au vazut numele pe site-ul cu pricina au în vedere să ceară azil în Ungaria. După apariția listei respective, Budapesta a reacționat și a expulzat-o pe ambasadoarea Ucrainei la Kiev. Tensiunile au continuat, grupuri de extremă dreapta au smuls steagul Ungariei de pe consulatul din Berehove, deputata naționalistă Irina Farion i-a acuzat pe etnicii unguri că sunt ”handicapați” pentru că nu pot învăța limba ucraineană.
Episodul din Transcarpatria vine pe un fond deja tensionat de noua lege ucraineană a educației, adoptată în 2017, care reduce numărul de ore în limbile minorităților. Ungaria și România au protestat la acel moment la UE și Consiliul Europei, însă doar Ungaria a mers mai departe, împiedicând prin veto orice pas la Ucrainei către UE și NATO. Apoi, în Ucraina a fost declarată neconstituțională o lege a limbilor minorităților care ar fi fost favorabilă celor de alte etnii. În cele din urmă, în martie 2017, președintele ucrainean Petro Poroșenko a supus dezbaterii Radei Supreme o lege a cetățeniei care să prevadă retragerea cetățeniei ucrainene celor care dobândesc în mod voluntar cetățenia unui alt stat. Legea a fost respinsă însă in parlament, în mai anul acesta, pentru că ar fi tensionat relațiile cu statele vecine.
Trascarpatia sau Rutenia Carpatică este regiunea în care se află nordul Maramureșului românesc, o regiune locuită de minorități importante de ucraineni, români și polonezi. Drepturile acestor minorități au fost respectate în perioadele în care Ucraina a fost condusă de regimuri pro-ruse, atente în special la drepturile rusofonilor, alte minorități obținând beneficii colaterale. După schimbarea de regim din 2014 și odata cu începerea războiului din Donbas, în care Rusia este considerată la Kiev, în mod oficial, țară agresoare, a început o campanie împotriva limbii ruse și a cetățeniei ruse, campanie in care, de această dată, minoritățile sunt victime colaterale. În plus, războiul a alimentat tendințele naționaliste, de unde riscul crescut de conflicte în zonele populate de minorități. Pe acest fond, minoritățile din vestul Ucrainei se pot dovedi nu numai promotoare ale integrării in UE și NATO, prin tropismul lor occidental, cât piedici în acest demers al Kievului. În plus, presa ucraineană arată că serviciile secrete ruse acționează pentru a spori tensiunile interetnice în vestul țării. Castigarea luptei pe frontul informativ și susținerea din partea statelor vecine poate schimba datele acestei probleme, însă nu și geografia: Ujgorod, capitala Transcarpatiei se află la 1.500 de km de frontul din Donețk, la 800 de km. de Kiev și la doar 300 de km. de Budapesta.
Măă,. Dar de români nu vă pasă ?? Ei sunt diaspora adevărată, nu milioanele de pribegi prin lume. De românii care au probleme la fel ca rușii, ca maghiarii, ca alte minorități, din cauza unui guvern tembel, șovin, nazist, imbecil chiar ați uitat ?? Zona transcarpatică a aparținut de regatul maghiar, peste 1ooo de ani. Maghiari de acolo sunt mai băștinași ca oricare alt neam, fie el și ukran. Tocmai de asta imbecili se tem și se agită./De altfel au și alte motive, căci sunt in prag de dispariție totală.
La fel si noi putem sa spunem ca in anumite teritorii din „pretena’ noastra Ucraina ,sa spunem: aici este ‘Not Ucraina”!!!!
@Coiotului mincinos care se crede urs: Adevaratii autohtoni acolo sint romanii. Transcarpatia este Maramuresul de Nord, stravechi pamint romanesc, unde romanii au fost majoritari pina prin secolul 18. Declinul populatiei romanesti a inceput odata cu instalarea administratiei austriece, intrecuta in zel doar de cea maghiara. Regatul maghiar si-a dat duhul la Mohacs, deci milenarismul sau e o alta gogorita din trimbita altui sovinism, stie nedomnia ta care.