Contestaţiile băncilor la dările în plată sunt supuse taxelor judiciare de timbru, întrucât doar consumatorii sunt scutiţi de aceste taxe, susține avocatul Gheorghe Piperea, cel care se află la originea actului normativ numit și “dai casa și scapi de datorii”.
“Presupunând că o datorie ştearsă este în medie de 50 de mii de euro şi că, anul acesta, vor fi 20 de mii de dări în plată contestate, iar taxa de timbru este de 1% din valoarea contestată, înseamnă că băncile vor cheltui doar cu această taxă 10 milioane de euro. Dacă luăm în considerare cele peste 100 de mii de notificări de stingere a datoriilor post-evacuare din imobilul ipotecat, valoarea medie a datoriei stinse fiind tot de 50 de mii de euro, iar taxa de timbru în apel este de 0,5% din valoare (banca a pierdut în prima instanţă şi face apel), atunci cheltuiala va fi de 25 de milioane de euro. Nu ştim cât vor costa avocaţii băncilor contestatoare ale legii (în legătură cu care dl. Isărescu ne asigură că sunt buni). Probabil dublu (35×2= 70 milioane de euro).
Cine va suporta această cheltuială de peste 105 milioane de euro? ARB (Asociația Română a Băncilor, n.r.), care a anunţat, în stil cartelar, că băncile vor atacă toate dările în plată? Groningen ( Steven van Groningen, președintele Consiliului Patronatelor Bancare din România, n.r.), Isărescu, care vorbesc despre „apărarea proprietăţii” săracelor bănci? Nu. Toate aceste costuri se vor regăsi în comisioanele bancare pe care urmează să le plătim noi”, a scris avocatul Piperea pe pagina sa de Facebook.
Într-o postare anterioară, Piperea a spus că din punctul de vedere al procedurii fiscale, băncile care ar acceptă darea în plată ar putea cere de la stat să li se ramburseze impozitul de 2-3% pentru transferul dreptului de proprietatea asupra imobilelor care a fost perceput, prin reţinere la sursă, atunci când s-a făcut cumpărarea pe credit de către consumator.
“Doar că băncile, în orbirea lor, nu vor acceptă prea uşor darea în plată, ci vor continuă să se războiască în justiţie cu consumatorii, alimentând ura şi orarea şi aşa crescute ale acestora faţă de bănci”, a declarat Piperea. Ieri, însă, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, a spus că “darea în plată” nu exclude plata impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimonial personal și a prezentat un exemplu de calcul al acestui impozit.
El a răspuns unei întrebări adresată de Camera Notarilor Publici referitoare la această speță și a taxat poziția avocatului Gheorghe Piperea, cel care a scris actul normativ zis și “dai casa și scapi de datorii” conform căreia cel care renunță la imobil nu va trebui să plătească nimic.
“Darea în plată a stârnit o altă „controversă”, de data aceasta cu privire la plata impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, ca urmare a dării în plată. Avocați și deputați celebri, care au susținut această lege, s-au exprimat în sensul că Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să-i scutească pe oameni de la plata acestui impozit. Impozitele, însă, se stabilesc prin lege! La fel și excepțiile de la plata impozitelor. Cum legea privind darea în plată nu a stabilit nicio excepție, M.F.P. nu poate spune altceva decât ce spun legile în vigoare. Am răspuns astăzi întrebării adresate de Camera Notarilor Publici, clarificând că: impozitul se datorează în conformitate cu prevederile articolului 111, alineatul 1, din Codul Fiscal; baza de calcul a impozitului o reprezintă valoarea debitului (principal + accesorii), pentru care se face darea în plată (la data dării în plată)”, a scris Biriș pe contul său de Facebook.
Oficialul Ministerului Finanțelor a prezentat și un exemplu de calcul: “Darea în plată al unui imobil achiziționat în 2008 pentru un debit (principal neachitat + dobânzi + penalități) de 500.000 lei. Impozit = 200.000 x 2% + (500.000 – 200.000) x 1% = 7.000 lei. Impozitul se achită de către debitor”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.