Creşterea economică record anunţată de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul 2 din 2016, de 6%, este alimentată de consum, de excesul de cerere venit din relaxarea fiscală şi de la majorarea salariilor şi pensiilor. Este o creştere însoţită de deteriorarea balanţei comerciale pe fondul încetinirii exporturilor şi al exploziei importurilor. Din această perspectivă, reducerea TVA la alimente până la 9% şi la general până la 20% a venit în sprijinul importatorilor care au avut desfacere asigurată şi la preţuri mai scăzute. Practic, prin reducerea fiscalităţii s-au creat locuri de muncă, dar nu în ţară, ci în străinătate. Cu alte cuvinte, se repetă scenariul de dinainte de 2008 când economia “duduia”, dar pe seama consumului din import. Prin urmare, a venit şi vestea proastă a zilei de azi, care confirmă cu cifre ceea ce se întâmplă în economie: deficitul balanţei de plăţi a României a crescut spectaculos în primele şase luni ale anului din cauza creşterii consumului, care a dus la o accelerare a importurilor. La S1 2016, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a avut un minus de 2,507 miliarde euro faţă de doar 374 milioane de euro în S1 2015. Ca structură, balanţa bunurilor a raportat un deficit de 4 miliarde euro, cu 1,1 mld. euro peste nivelul din primul semestru al anului trecut, în timp ce balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit de 2,9 miliarde euro, în creştere cu 1,06 miliarde euro.
Adâncirea deficitului balanţei de plăţi are două explicaţii principale: a crescut deficitul balanţei comerciale şi rata de absorbţie a fondurilor europene este foarte scăzută, chiar zero, conform comisarului european Corina Creţu. Spre exemplu, la patru luni, deficitul balanţei comerciale s-a adâncit cu 762,9 milioane euro, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2015, ajungând la 2,78 miliarde euro, conform Institutului Naţional de Statistică (INS). În perioada ianuarie – 30 aprilie 2016, exporturile au însumat 18,56 miliarde euro, iar importurile – 21,35 miliarde euro. „Adâncirea deficitului balanţei comerciale în primele patru luni ale acestui an se datorează în primul rând creşterii importurilor – determinată de consumul sporit în special al bunurilor pentru populaţie, nu al bunurilor de capital -, măsurilor de relaxare fiscală şi creşterilor salariale – măsuri necesare pentru creşterea nivelului de trai -, dar fără să fie însoţite de măsuri care să asigure necesarul de consum din resurse proprii, naţionale. În aceste condiţii, importul a crescut cu peste 7,8%, în primele patru luni din 2016, în timp ce exporturile au crescut cu doar 4,4%, în condiţiile în care am prognozat un ritm de creştere pentru exporturi de 6,1%. Acest deficit la exporturi s-a agravat şi în lunile mai şi iunie, când exporturile au scăzut cu până la 10%. Dacă exporturile ar fi crescut în ritmurile din anii trecuţi şi la nivelul prognozat, atunci deficitul comercial ar fi fost mai mic”, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), citat de Bursa.
Rata scăzută a fondurilor europene are o contribuţie indirectă la deficitul balanţei de plăţi. Se presupune că atragerea unor fonduri mai mari din afară înseamnă investiţii în economia internă şi ca atare asta duce la creşterea ofertei de bunuri şi servicii produse/prestate în România. Ca atare cererea internă şi-ar găsi mai lesne contrapartida din producţia internă şi nu din import. De altfel, oficialii BNR au spus de multe ori că dacă stimulezi cererea de consum peste potenţialul economiei de a oferi bunuri şi servicii atunci rezultatul nu poate fi decât stimularea importurilor. Avem deci o stimulare a PIB-ului, reflectat în creşterea de 6%, dar o adâncire a deficitului balanţei de plăţi, de 2,5 miliarde de euro în prima parte a anului. Practic vorbim de un foc de paie: consumi pe datorie, iar consumul este o component a dinamicii PIB-ului. Acest fenomen nu poate merge pe termen lung şi în consecinţă există premisele unei crize. Până în 2009 aveam o creştere de 6-7% şi după aceea a avut loc o prăbuşire de până la 9%.
Tentaţia este uriaşă atunci când rămân bani mai mulţi în buzunar după scădarea taxelor (TVA s-a diminuat la 20% sau la 9% la alimente) sau când cresc salariile şi pensiile (guvernul a mărit cheltuielile sociale împingând deficitul bugetar spre limita maximă acceptată de UE, de 3%, fără însă să recurgă la restructurări în sistemul bugetar). În primul semestru al acestui an au rămas în buzunarele românilor 3 miliarde de euro, în acest fel. Banii aceştia au mers bineînţeles spre consum.
Și încă un aspect care va conta în viitor. OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, a anunţat că îşi va reduce investiţiile cu aproximativ 20% în acest an, pe fondul unei diminuări cu aproximativ 60% a investiţiilor de exploatare. Pe scurt: investiţii mai mici, creştere economică (sănătoasă!) mai scăzută!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.