Chestiunea rectificării: Consiliul Fiscal contrazice Guvernul

Consiliul Fiscal apreciază că scenariul macroeconomic revizuit al Guvernului ce prevede o contracție economică de 4,2%, deși mai adecvat în raport cu cel anterior, pare mai optimist în raport cu evoluția economiei și a pandemiei, se arată în opinia CF cu privire la a 3-a rectificare de buget.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Fiscal, instituția a primit în 18 noiembrie de la Ministerul Finanțelor Publice documentele aferente celei de-a treia rectificări bugetare din acest an.

„Consiliul Fiscal (CF) apreciază că scenariul macroeconomic revizuit al Guvernului ce prevede o contracție economică de 4,2%, deși mai adecvat în raport cu cel anterior (ce proiecta o contracție a PIB real de 3,8%), pare mai optimist în raport cu evoluția economiei și a pandemiei. CF consideră că intervalul pentru dinamica economică în acest an, al unei contracții între 4-6%, rămâne valid cu creșterea probabilității ca reducerea PIB să se situeze către partea a doua a intervalului”, se arată în comunicat.

Conform acestuia, a treia rectificare a bugetului majorează proiecția de deficit bugetar la 9,1% din PIB.

„Cea de-a treia rectificare bugetară majorează proiecția de deficit bugetar pentru anul 2020 la 9,1% din PIB, respectiv cu 0,5 pp peste nivelul avut în vedere la rectificarea bugetară operată în luna august a.c. Această evoluție are drept cauze principale: impactul nefavorabil și de amploare asupra încasărilor bugetare al facilității de amânare la plată a obligațiilor bugetare de către agenții economici; deteriorarea cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior; neajunsuri ale construcției bugetare. Elementul cheie pentru aprecierea proiecției de încasări bugetare din cea de-a treia rectificare bugetară este reprezentat de impactul facilității de amânare la plată a obligațiilor către BGC ale agenților economici. CF apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale și din contribuții de asigurări sociale plus alte venituri la nivelul anului 2020 de aproximativ 6,5-7,5 mld. lei (circa 0,65%-0,75% din PIB). Acest gol provine, în opinia CF, pe de o parte din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligațiile amânate la plată de agenții economici, precum și din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii benzilor de frecvență 5G să nu fie încasate în anul curent. Trebuie menționat faptul că acest gol de venituri identificat de CF la nivelul anului 2020 este recuperabil în anul următor sprijinind execuția cash. Din perspectiva execuției potrivit metodologiei ESA, aceasta nu este influențată de elementele identificate de CF care conduc la acest gol de venituri pentru anul în curs”, mai arată CF.

Consiliul Fiscal apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru 2020 în jurul valorii de 9,8% din PIB: „Privind noile estimări pentru cheltuielile bugetare, CF are rezerve doar la nivelul agregatului de bunuri și servicii, dar apreciază că necesarul suplimentar de fonduri poate fi asigurat prin alocări din fondul de rezervă sau poate fi compensat de unele economii la nivelul altor agregate de cheltuieli. CF apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri”

De asemenea, CF susține că România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare, de peste 4% din PIB, cel mai mare în UE, precum și cu cel mai mare deficit extern (de cont curent) între economiile emergente din UE.

„Deficitul structural mare a redus spațiul de manevră al Guvernului. Spațiul de manevră limitat explică, în largă măsură, de ce recuperarea economică din trimestrul III în România este inferioară multor procese similare din UE. În anul 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă prin reducerea de cheltuieli nepermanente care au fost induse de Pandemie și de criza economică. Se va ajunge, probabil, ca medie aritmetică, la deficite în jur de 5% din PIB și numai România ar rămâne la un nivel aproape dublu al deficitului, dacă nu s-ar efectua ajustări, și în condițiile creșterii punctului de pensie cu 14%. În 2022 diferența dintre România și celelalte state din UE privind deficitul bugetar ar fi și mai izbitoare. Piețele nu ar finanța ani în șir deficite de peste 8-9% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB, iar finanțarea ar fi tot mai problematică. De aceea, corecția macroeconomică trebuie să înceapă în 2021”, mai susțin reprezentanții CF.

Conform acestora, problema macroeconomică a României trebuie să fie abordată esențialmente prin reducerea credibilă, fie și graduală, a deficitului bugetar.

„Chiar dacă execuția bugetară aferentă anului 2020 cuprinde și elemente de tip one-off (evaluate de CF la circa 1,5-2% din PIB, din care 0,4 pp finanțate prin transferuri UE), măsuri destinate luptei cu efectele pandemiei COVID-19, o mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală și se va manifesta și în viitor. Astfel, considerând măsurile de politică fiscală deja adoptate (majorarea pensiilor, salariilor, alocațiilor pentru copii potrivit calendarului anunțat de Guvern) și eliminând măsurile de tip one-off, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB. Având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta și în anul 2021, cel puțin o parte din măsurile one-off vor fi probabil menținute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru 2021 mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB. Ultimii ani au consemnat o creștere puternică a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială ca procent în PIB și venituri fiscale. Această evoluție, din păcate, se reflectă și în creșterea puternică a deficitului structural al bugetului public. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situație nu este sustenabilă în sine și cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesității corecției macroeconomice și bugetare”, se mai arată în comunicatul CF.

Potrivit acestuia, anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală/bugetară ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei.

„Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil; toți cetățenii și firmele să plătească – să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite. O absorbție intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariția Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2 miliarde euro) ar ajuta mult efortul de corecție macroeconomică în următorii 3-4 ani”, se mai arată în comunicat Consiliului Fiscal.

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an, construită pe o contracție economică de 4,2% și un PIB nominal de 1.050 miliarde lei.

Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde de lei, a anunțat ministrul Finanțelor Florin Cîțu, după ședința de Guvern.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 337 de miliarde de lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat la 433 de miliarde de lei.

Cîțu spune că au fost suplimentate cheltuielile pentru sănătate, agricultură, asistență socială și educație.

Bugetul Ministerului Sănătății a fost majorat cu 1 miliard de lei, 1 miliard de lei au fost alocat pentru plata facturilor aferente proiectelor din Planul Național de Dezvoltare Locală, 1,1 miliarde de lei pentru subvenții în agricultură, 179 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor, 1,2 miliarde lei pentru Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 567 de miliarde de lei reprezentând contribuția la bugetul UE pentru suplimentarea instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțări producătorilor de vaccinuri SARS-COV 2.

Economii de 134 de milioane de lei au fost realizate la Ministerul Finanțelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

9 Comentarii

  1. Amețitul de Câțu tot repeta că încasările liberale la buget sunt mai mari ca anul trecut dar cheltuielile aiurea s-au triplat încât deficitul a sărit de la 3% la 9,1 %. Huuo jigodie liberală care ai cheltuit 20 miliarde de lei împrumutați sa-ți satisfaci clientela liberală flamanda. La Târgoviște cu tine!

  2. Subminarea Romaniei si genocid impotriva romanilor se cheama aceste actiuni ale acestor degenerati!

  3. PROFESORUL SI BAGABONTUL !,e normal consiliul fiscal daca nu face politica nu are interes sa minta !,cum gasca de la guvern nu poate gandi decat in interesul propiu minte pana in panzele albe si pana PICA !!!.
    Astia daca pica in veci nu se mai ridica .

  4. Desi UE a atestat ca Ro a avut printre cele mai mari crestere economica ,CF spune ca „România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare,(pe interval) de peste 4% din PIB,(Total deficit 9%) cel mai ridicat în UE, precum și cu cel mai mare deficit extern (de cont curent) între economiile emergente din UE”.UNDE A FOST ACEASTA OFICINA DE POLITIE FISCAL-FINANCIARA A UE,in RO anul trecut,de vorbeste acum de „pornit cu handicap”? Face „analiza” si apoi atrage atentia ca o corectie macroeconomica trebuie inceputa in 2021,dar NU ORICUM CI VRAND CA BNR SA NU AJUTE!Astfel „O corecție macroeconomică imaginată ca fiind ajutată printr-o scădere drastică a dobânzilorpe piață monetară din România, prin injecții substanțiale de lichiditate de către BNR și operații
    cu titluri de stat pe piața financiară internă, este contraproductivă; s-ar pierde încrederea în
    moneda națională, inflația ar fi stimulată mult, ar fi un dezastru pentru stabilitatea financiară
    și economică.”CE „INCREDERE” S-AR PIERDE cand Economia Ro este emergenta,adica nu are moneda de rezerva,merge in urma tarilor puternice cu moneda de rezerva? DEci „solutia „este „Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atâtrestructurare de cheltuieli, cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Este falsă teza că nu pot fimărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare etc.etc.PS>As propune desfiintarea tuturor slugoilor UE,din organigramele lor sa se hraneasca romanii,nu din cifrele,hartiile si minciunile lor de mercenari.

  5. Acest CF acopera si minciunile lui catzu,iohannis,Sica tot guvernmului PNl ramas o carcasa,singura critic ao face ANAF ca nu colecteaza,iar la chel;tuieli trece „salarii marite si pensii marite”.
    Onor coniliul Nu spune nimic despre –
    -balastul pensiilor speciale,de serviciu-
    -economia subterana a statului paralel securistic care sector infloritor,a pus Ro pe butuci-
    -ce afaceri sa-u facut in pandemie, unde sunt miliardele -la ce capitole s-au dus si ce justifica ele;
    -In finalul articolului de mai sus vedem mentionat „567 de miliarde de lei reprezentând contribuția la bugetul UE pentru suplimentarea instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțări producătorilor de vaccinuri SARS-COV 2.”///Asadar Catu si ai lui au proiectata deja sa se dea miliardele pe pielea ursului din padure,la „producatorii de vaccinuri SAR-COV’care sunt nenumarati,iar gospodina globalista Ursuleasa ,rosie si fericita a anuntat niste „contracte”deci „emergenta”Romaniei,pe alaturi de puternici sa dea si ea acolo peste 500 miliarde ,in necunoscut:pana in prezent nu a fost produs nici-un vaccidn pt.Sida,Ebola,boala vacii nebune sau alta epidemie ,asa ca vaccindul realizat in 3 zile si 3 nopti este o minciuna sfruntata!Impinsa pe calea globalismului jumulitor al tradatoarei si ocultei globaliste UE,Romania nu-si va reveni niciodata, controlata,impinsa in corzi si exploatata la sange>Singura cale este iesirea din UE-ROEXIT!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.