La o diferenţă de o zi, în Marea Britanie şi România au avut loc două evenimente care au un element comun: compania chineză de stat China General Nuclear Power Corp.
Primul moment a fost consemnat la Londra. Premierul David Cameron, secondat de preşedintele chinez Xi Jinping, a ieşit şi a spus că firma menţionată va investi zeci de miliarde de euro în centrale atomice din insulă.
Al doilea, moment s-a consemnat la Bucureşti, unde acţionarii Nuclearelectrica, firmă de stat, au aprobat în şedinţa AGA Memorandumul de Înţelegere privind proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă care urmează să fie semnat cu investitorul chinez China General Nuclear Power Corp.
Dupa semnarea Memorandumului de Înţelegere, Nuclearelectrica şi CGN vor intra în faza finală a procedurii de selecţie şi anume negocierea si finalizarea Acordului Investitorilor şi ale Actului Constitutiv în vederea înfiinţării noii companii de proiect pentru construcţia şi finalizarea Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă. Toate bune şi frumoase până la un punct, pentru că momentele de la Londra şi de la Bucureşti au fost interpretate cu totul diferit, iar reacţiile au fost elocvente.
„Este o pură nebunie”, a comentat cotidianul The Guardian, referindu-se la decizia guvernului Cameron de a-i accepta pe chinezi în infrastructura energetică britanică. Conform publicaţiei, serviciile de informaţii sunt îngrijorate că acestea ar putea conţine dispozitive secrete, oferind chinezilor un instrument de şantaj.
„Covorul roşu a fost întins de-a lungul timpului pentru tirani, dictatori, şeici feudali şi susţinători ai torturii, iar Regina a fost nevoită să zâmbească în faţa tuturor, notează cotidianul britanic, amintind de vizita dictatorului român Nicolae Ceauşescu în 1978, la ordinul premierului de la acea vreme, Jim Callaghan.
După o paradă cu Regina în trăsura ei, Ceauşescu s-a întors acasă cu doi labradori, care au fost văzuţi apoi prin Bucureşti, fiind plimbaţi cu propria limuzină”, scrie The Guardian. Tonul ziarului este foarte dur.
„A fost semnat unul dintre cele mai nebuneşti acorduri încheiat vreodată de un Guvern britanic, mai ales de cel condus de David Cameron, care foloseşte cuvântul <> în fiecare discurs. O companie controlată de statul chinez, cu un partener minoritar al statului francez, va construi şi controla centrale nucleare la Hinkley Point, la Bradwell (Essex), precum şi la Sizewell. Surse din serviciile britanice de informaţii sunt atât de îngrijorate încât au informat public că nu se ştie ce dispozitive secrete ar putea fi introduse în software-ul centralelor”, se mai arată în textul The Guardian.
Gary Smith, secretarul Uniunii naţionale pentru energie, a declarat că politica energetică britanică e un dezastru, taxând–i pe conservatori. El spune că Executivul nu face nimic pentru a aduce bani la buget şi că îi aduce pe chinezi în inima insulei. „Li se permite chinezilor să transporte mari cantităţi de echipamente fabricate în China, fapt ce ar putea afecta securitatea nucleară britanică şi numărul de locuri de muncă în Marea Britanie. Smith a atras atenţia că inclusiv un om de ştiinţă chinez, He Zuoxiu, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranţa echipamentelor atomice ale ţării sale.
The Guardian suţine că Executivul condus de Cameron spune că are nevoie de patru noi submarine Trident pentru a apăra ţara de eventuale ameninţări nucleare, posibil chiar din partea Chinei. Pe de altă parte, premierul David Cameron şi ministrul de Finanţe George Osborne, continuă The Guardian, sunt indiferenţi în ceea ce priveşte riscul ca partenerii chinezi să planteze dispozitive nedetectabile care, de exemplu, ar putea arunca în aer centralele, oferindu-le un potenţial instrument de şantaj.
China General Nuclear Corporation va achiziţiona o treime din acţiunile centralei nucleare din Hinkley Point, construită de grupul francez EDF. Proiectul are costuri de 28 de miliarde de dolari. De asemenea, chinezii vor deţine o participaţie de două-treimi în centrala nucleară Bradwell, situată în apropiere de Londra, unde va fi instalat un reactor chinez, şi o cincime din acţiunile centralei de la Sizewell, echipată de grupul Areva. La Bucureşti, în schimb este linişte. Singurii care au contestat construcţia reactoarelor sunt cei de la Greenpeace.
Conform unui comunicat, construirea reactoarelor 3 şi 4 nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească şi nici de tendinţa de creştere a cererii de energie electrică. „Sprijinul public ce ar urma să fie suportat de către consumatorii finali, în cazul realizării proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde euro, pe durata celor 35 de ani de exploatare, conform unui studiu independent, sumă ce ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu până la 18%.
Greenpeace România solicită Guvernului o strategie energetică bazată pe dezvoltare durabilă şi pe distribuţie geografică a unităţilor de producţie, care să accelereze tranziţia către surse regenerabile de energie, ce nu presupun riscuri semnificative de mediu”, se spune în comunicat.
Pentru ca proiectul celor două reactoare să fie rentabil, afirmă Greenpeace, Guvernul ar trebui să scadă costul finanţării prin oferirea de garanţii pentru împrumuturi destinate construirii şi exploatării centralei. Garanţiile pentru împrumuturi trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană, întrucât sunt considerate ajutoare de stat, care pot denatura piaţa de energie.
Oficialii Nuclearelectrica spun că reacţia Greenpeace este o strategie de alarmare a populaţiei cu privire la suportarea unor costuri suplimentare la factura de electricitate, în scopul justificării poziţiei anti-nucleare, iar studiul şi argumentele prezentate nu reflectă realitatea economico-financiară a proiectului Unităţilor 3 şi 4 CGN a fost selectată de către Nuclearelectrica în urmă cu un an pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, grupul chinez urmând să deţină „majoritatea“ acţiunilor la compania mixtă care va construi efectiv reactoarele.
Proiectul de la Cernavodă are costuri totale de 6,5 miliarde de euro, dar are nevoie, ca şi cel de la Hinkley Point, de ajutoare de stat pentru a fi rentabil. România s-a chinuit ani de zile să găsească investitori pentru unităţile 3 şi 4 după ce CEZ, GdF Suez, Enel, RWE şi ArcelorMittal au renunţat rând pe rând la proiect.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.