Colocviul internaţional „Dada – reverberaţii în secolul XX”

Primăria Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei, Fundaţia Naţională pentru Știinţă şi Artă şi Institutul Cultural Român, având ca parteneri Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion, Romfilatelia, Muzeul Municipiului Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic (Radio România) şi Teatrul Metropolis, organizează Colocviul internaţional: Dada – Reverberaţii în secolul XX, dedicat centenarului mişcării Dada, eveniment care va avea loc la Bucureşti, vineri, 26 februarie şi sâmbătă, 27 februarie, în Amfiteatrul I. H. Rădulescu, al Bibliotecii Academiei Române.

Printre temele ce urmează a fi dezbătute în cadrul celor două zile figurează: Dada (1916-1922), aspecte istorice (Tristan Tzara şi poemele sale româneşti; Hugo Ball, dadaist; artişti români la „Cabaretul Voltaire” din Zurich; Dada la Paris etc.); Precursori (futurismul, DADA în America, vorticismul englez, constructivismul rus); Reverberaţii dadaiste în spaţiul cultural european şi american; Ecouri dadaiste în literatura română: avangarda românească despre Dada; Reverberaţii dadaiste în România după al doilea război mondial (grupul suprarealist bucureştean Infra-Noir, experimentalismul în artele plastice româneşti, onirismul estetic românesc).

Coordonatorii proiectului sunt: prof. univ. dr. Ion Pop, Membru Corespondent al Academiei Române, prof. cercet. Michael Finkenthal şi conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Vor susţine comunicări: Eugen Simion, Ion Pop, Serge Fauchereau, David Esrig, Michel Carassou, Timothy Shipe, Petre Răileanu, Giovanni Rrotiroti, Mircea Martin, Pavel Şuşară, Sebastian Reichmann, Ramona Fotiade, Emilia David, Marius Hentea, Ștefan Baghiu, Balazs Imre József, Irina Cărăbaş, Paul Cernat, Daniel Clinci, Dan Gulea, Rodica Ilie, Mădălina Lascu, Alina Gabriela Mihalache, Vasile Mihalache, Petrişor Militaru, Igor Mocanu, Ovidiu Morar, Simona Popescu.

Dada group

Comunicările selectate de comitetul ştiinţific vor fi publicate în revista „Caietele avangardei”, nr. 8, care va apărea în toamna anului 2016.

Eugen Simion este unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici literari ai literaturii române postbelice, eseist, profesor universitar, academician şi editor. Între 1998 şi 2006, este preşedintele Academiei Române, iar în prezent este directorul Institutului de Istorie şi Teorie literară „G. Călinescu”. Conduce, de asemenea, şi Fundaţia Naţională pentru Știinţă şi Artă, unde coordonează colecţia de Opere fundamentale. Dintre volumele care l-au consacrat, amintim: Proza lui Eminescu (1964), E. Lovinescu, scepticul mântuit (1971), Scriitori români de azi, I-IV (1974-1989), Dimineaţa poeţilor (1980), Întoarcerea autorului (1998), Ficţiunea jurnalului intim (2001), Mircea Eliade, nodurile şi semnele prozei (2005), Tânărul Eugen Ionescu (2006), Cioran – o mitologie a nedesăvârşirilor (2014).

Ion Pop este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. A condus, ca redactor-şef, apoi ca director, revista Echinox (1969-1983). A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A publicat volume de poezie, studii de critică şi istorie literară. A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol., 1998-2003, reeditat în două volume în 2007). A realizat două antologii ale avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve (Paris & Bucureşti, 2006) şi antologia Avangarda românească (Bucureşti, 2015). Traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.

Serge Fauchereau. După ce a predat literatură americană la universităţile din New York şi din Texas, la Austin, a fost curatorul unor expoziţii internaţionale organizate la Centrul Pompidou din Paris (expoziţiile Paris-New York, Paris-Berlin, Paris-Moscova, formele de realism etc.), dar şi în cadrul altor instituţii, ca Palazzo Grassi din Veneţia (Futurismo et Futurisimi), Kunsthalle din Bonn (Europa-Europa), Tate Modern din Londra (Century City), Muzeul de Artă Modernă din Lille (Mexique-Europe allers retours)… şi cel mai recent în cadrul Muzeului de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg (L’Europe des Esprits; Tristan Tzara, l’homme approximatif).

Scriitor, istoric de artă şi istoric literar, a publicat în jur de 40 de cărţi despre arta şi literatura epocii moderne, majoritatea fiind traduse în mai multe limbi străine. În România, au fost publicate Introducere în poezia americană modernă (Lecture de la poésie américaine), Pe urmele lui Brâncuşi (Sur les pas de Brancusi), Deplasări (Déplacements), Tinerii din Mareuil (Les Petits âges). A tradus Poèmes roumains de Tristan Tzara şi Quarante poèmes de Lucian Blaga.

David Esrig este regizor român, născut la Haifa, venit în România în 1938 şi stabilit în Germania în 1973. Și-a început cariera în teatru, montând spectacole de referinţă, cu un puternic răsunet în epocă, şi dezvoltând totodată o nouă filosofie a regizării şi producerii spectacolelor teatrale. Celebritatea lui a depăşit cu mult graniţele României, fiind remarcat de marile personalităţi ale teatrului european încă din 1965; a împărţit cu Franco Zeffirelli Marele Premiu al Teatrului Naţiunilor de la Paris şi un an mai târziu cu Jerzy Grotowski pe cel al unui festival de la Belgrad. În Germania, unde a emigrat după ce i-au fost interzise spectacolele Aşteptându-l pe Godot de Samuel Beckett şi Furtuna de William Shakespeare, a înfiinţat în 1993 Academia de Teatru şi Film Athanor din Burghausen, acum la Passau, unde îşi desfăşoară şi în prezent activitatea.

Michel Carassou a desfăşurat în paralel activităţi de editor şi de cercetător. Ca editor, el a lucrat pentru Jean-Michel Place şi pentru Claude Tchou, înainte de a fi timp de 20 de ani directorul editorial al Editurii CNRS. Imediat după aceea, a fondat Editura Paris-Méditerranée şi, în 2005, Editura Non Lieu. Ca cercetător, textele pe care le-a publicat au avut ca subiect de investigare avangardele, Dada şi Suprarealismul şi, în particular, pe René Crevel, Jacques Vaché şi Benjamin Fondane. Cel mai recent titlu publicat, apărut în 2013, este Le Surréalisme par les textes, scris în colaborare cu Henri Béhar. Se ocupă, de asemenea, de istoria revistelor literare şi de istoria homosexualităţii în secolul al XX-lea. În prezent, îşi dedică în mod special activitatea de cercetare a operei lui Benjamin Fondane (fiind deţinătorul drepturilor de autor ale acestuia).

Timothy Shipe. Începând din 2012 este curator al International Dada Archive şi Liaison for Arts and Literature, Colecţii speciale, University of Iowa Libraries, şi redactor-şef al revistei Dada/Surrealism. Deţine un doctorat în Literatură comparată obţinut în cadrul University of Iowa Libraries (1981). Activitatea sa de cercetare s-a axat pe bibliografia Dada, istoriografia Dada, cataloagele, albumele şi cărţile de artist, precum şi pe inventarierea şi sistematizarea materialelor despre avangardă. Cea mai recentă lucrare publicată de Timothy Shipe (în colaborare cu Monique Yaari) este volumul From Dada to Infra-noir: Dada, Surrealism, and Romania (nr. 20 al revistei Dada/Surrealism). În 2010, i s-a acordat grantul pentru studiu WESS Coutts Nijhoff International West European Studies Specialist Study Grant (ACRL) pentru proiectul: The Franco-Romanian Literary Avant-garde in Bucharest Libraries/Avangarda literară franco-română în bibliotecile din Bucureşti).

Alte lucrări publicate: Foreword, în: Dada Poetry: An Introduction, editor William Seaton, Delhi, Nirala, 2012; Tristan Tzara: A Bibliography of Publications in English and German, în: Les Cahiers Tristan Tzara, vol. 15-17, nr. 61-86, 2010, pp. 1149-53; A Decade of Dada Scholarship: Publications on Dada, 1994-2005, în: Dada Culture: Critical Texts on the Avant-garde, editor Dafydd Jones, Amsterdam, Rodopi, 2006, pp. 285-321; Bibliography: Women in Dada, în: Women in Dada: Essays on Sex, Gender, and Identity, editor Naomi Sawelson-Gorse, Cambridge, MIT Press, 1998, pp. 614-667 (cu Rudolf E. Kuenzli); Bibliography, 1969-95 şi Exhibition History, în: The Complete Works of Marcel Duchamp, editor Arturo Schwarz, ediţia a 3-a, New York, Delano Greenidge, 1997.

Michael Finkenthal a studiat în România, Israel şi Statele Unite. Este profesor la Johns Hopkins University din Baltimore, SUA. Cercetător în domeniul ştiinţele naturale (fizica plasmelor fierbinţi), interesat şi de fenomenele complexe din cultură, societate, politică, precum şi de aspectele multidisciplinare implicate în studiul acestora. Un alt punct de interes îl reprezintă filosofiile existenţiale şi legătura acestora cu avangarda literară a secolului XX. A publicat eseuri şi articole în domeniile menţionate mai sus, precum şi studii despre autori precum Emil Cioran, Eugène Ionesco, Lev Şestov şi Benjamin Fondane. Autor al studiilor monografice D. Trost între realitatea visului şi visul ca realitate (2013), Lev Şestov. Filosof existenţial, gânditor religios (2014, trad. de Roxana Sorescu) şi Sesto Pals, poetul prăpastiei (2014), apărute la Editura Tracus Arte, Bucureşti.

Petre Răileanu este eseist, traducător şi cercetător independent, absolvent al Universităţii Sorbonne Nouvelle, Paris 3, cu o diplomă în literatura şi civilizaţia franceză din secolul al XX-lea. Este, de asemenea, Laureat al Bursei Sarane Alexandrian acordată de Société des Gens de Lettres, Paris, 2012, pentru studiul Le Groupe surréaliste roumain, în curs de elaborare. Cărţile apărute în Franţa şi în România (La Dialectique demoniaque. Le Parcours roumain de Gherasim Luca, Le Surrealisme et l’amour, Fin de siecle: un nou început, Tzara et l’Internationale du surrealisme, Gherasim Luca, Europa, mon amour) abordează problematica zonelor de interferenţă dintre cele două culturi şi a prezenţei culturii române în spaţiul european, în special în epoca avangardelor literare şi artistice. Participă la numeroase colocvii internaţionale consacrate avangardelor, având publicate studii şi articole în reviste şi volume colective editate în Franţa, România, Cehia, Israel, SUA. Participă, de asemenea, la alcătuirea mai multor antologii şi ediţii consacrate avangardei: L’Avant-garde roumaine (Bucureşti, 1996); Iubite Fondane… (scrisori inedite), în colaborare cu Michel Carassou; Bucureşti, 1998; Fundoianu / Fondane et l’avant-garde (în colaborare cu Michel Carassou; Paris, 1999).

Giovanni Rotiroti este psihanalist şi predă Limba şi literatura română la Universitatea L’Orientale din Napoli. Cercetările sale în domeniul românisticii au o abordare multidisciplinară şi comparatistă şi privesc în mod deosebit secolul XX şi literatura contemporană în contextul european înainte şi după cezura reprezentată de Auschwitz, acordând multă atenţie exerciţiului critic al traducerii de poezie şi proză, filosofie şi teatru. A urmărit şi aprofundarea metodologiei critice legate de traducerea în italiană a unor opere literare de autori români sau de origine română, îmbinând didactica, cercetarea ştiinţifică şi eventualele oportunităţi profesionale pentru studenţi. În cărţile sale s-a ocupat de Ion Luca Caragiale, Eugène Ionesco, Dan Botta, Emil Cioran, Mircea Eliade, Urmuz, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Paul Celan, Gherasim Luca, Nichita Stănescu.

Dada, o mişcare contestatară

Mircea Martin este teoretician şi critic literar. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, în 1962. Doctorat în litere la Universitatea din Bucureşti (1980), cu teza G. Călinescu, critic şi istoric literar. Privire teoretică. În 1990 ajunge profesor universitar şi şef al Catedrei de teorie literară. Între 1990 şi 2000 este şi director al Editurii Univers. Director, apoi, succesiv, al revistei Cuvântul, al Editurii Paralela 45 şi al Editurii Art. A debutat editorial în 1969, cu Generaţie şi creaţie (premiul Uniunii Scriitorilor). A mai publicat volumele: Critică şi profunzime (1974), Identificări (1977; premiul Uniunii Scriitorilor), G. Călinescu şi „complexele” literaturii române (1981; ediţia a II-a, cu o postfaţă de N. Manolescu, 2002), Dicţiunea ideilor (1981), Introducere în opera lui B. Fundoianu (1984), Singura critică (1986), Geometrie şi fineţe (2004), Radicalitate şi nuanţă (2015). E prezent în volumul Les Actes du Colloque International Beguin-Raymond (alături de Hillis Miller, G. Poulet, J. Starobinski), apărut la Paris în 1977. A condus, între 1983 şi 1988, cenaclul Universitas.

Pavel Șuşară este critic şi istoric de artă, scriitor, cercetător la Academia Română, Institutul de Istoria Artei ,,G.Oprescu” până în 2015, expert în artă românească, muzeolog, galerist, absolvent al facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu”, Bucureşti. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă. A scris numeroase articole, preponderent despre arta românească, dar şi despre subiecte de artă universală, în perioada 1993-2010. Cărţi publicate: literatură – Regula jocului (poezie, premiul U.S.), Veto, Urmuz, Tetraktys, Opt poveşti adevărate cu fiinţe minunate (poezie pentru copii, premiul U.S.), Sissi (poem), Amore more ore re (poeme), Sinuciderea se amînă (proză). Cărţi despre artă – Corneliu Baba (album monografic; Parkstone, Londra-Paris, Premiul A.E.R).

Sebastian Reichmann debutează în 1966 în suplimentul Povestea Vorbei al revistei Ramuri, bucurându-se de aprecierea entuziastă a lui M. R. Paraschivescu şi de prietenia lui Dumitru Țepeneag, Leonid Dimov şi al altor viitori membri ai grupului „oniric”. În septembrie 1967, îi cunoaşte pe Gellu şi Lygia Naum, de care îl va lega o prietenie esenţială pentru poezia şi viaţa sa. Prima sa carte, Geraldine (1969) este ţinta unor atacuri orchestrate de Scânteia şi Scânteia tineretului, dar este comentată elogios în presa literară de Ion Negoiţescu, Radu Enescu şi alţii. După retragerea din librării a celei de-a doua cărţi, Acceptarea iniţială (1971), emigrează şi se stabileşte în Franţa. Debutează în franceză în revista editurii Minuit în 1977. A publicat poeme, proză, eseuri şi traduceri în numeroase reviste literare (Poésie, revistă publicată de Maison de la poésie de la Ville de Paris, M.E.E.T., Po&sie, La Traductière, Sorgue, Arapoetica, Altermed, Autrement – „Europe Centrale – un continent imaginaire”, 1991 – o serie de interviuri cu scriitori americani cu rădăcini în Europa Centrală, ca Saul Bellow, Czesław Miłosz, Jerome Rothenberg etc.), precum şi opt cărţi de poezie în limba franceză: Pour un complot mystique (1982), Audience captive (1988), Balayeur devant sa porte (2000), Le pont Charles de l’Apocalypse (2003), Cage centrifuge (2003), L’Unité a déménagé dans le monde d’en face (2010), La moquette de Klimt (2012), Le livre-Varappe (2012). A beneficiat de burse de la Centre National du Livre din Franţa, ca poet şi traducător. Este prezent în antologii consacrate poeziei suprarealiste (Das surrealistische Gedicht, Bochum 1985) şi în numărul special consacrat suprarealismului francez de către revista Herzattacke (Berlin, 2000). A fost tradus în antologii şi reviste din Anglia, Italia, Statele Unite, Grecia, Turcia, Cehia şi Serbia. În 2000, i-a apărut la Duration Press din California, Sweeper at His Door, cu o prefaţă de Jerome Rothenberg, iar în 2013, la editura Analogon din Praga, Uzeh v botanické zahrade (O insolaţie la Grădina Botanică), cu o prefaţă de Petr Kral. A tradus în franceză patru cărţi de Gellu Naum (Mon père fatigué, 1983; Zenobia, 1995; Discours pour les pierres, 2002; Voyage avec Apollodore, 2009).

Dadaism in Berlin, Georg Grosz, 1918

Ramona Fotiade este conferenţiar doctor docent la catedra de Limbă şi literatură franceză de la Universitatea din Glasgow, unde a fondat şi unde, în prezent, conduce un centru de cercetare consacrat filosofului existenţial Lev Sestov (şi indirect, operei discipolului său, Benjamin Fondane). Autoarea volumului Concepts of the Absurd. From Surrealism to the Existential Thought of Shestov and Fondane (Oxford, Legenda, 2001). A publicat articole în reviste de specialitate şi în volume colective publicate în Franţa şi în Marea Britanie despre avangardă, filosofie şi artele plastice. Director în cadrul Lev Shestov Studies Society; redactor al revistei Lev Shestov Journal; Coordonator Erasmus în cadrul College of Arts, membru ales al Senatului; Departament Franceză – SMLC, University of Glasgow.

Emilia David este Doctor în Literatură Italiană la Universitatea din Torino şi recent a finalizat un Doctorat în Filologie, realizat în cotutelă la Universităţile din Bucureşti şi Torino. A predat Literatura Italiană şi, respectiv, Literatura Română şi Limba Română la Universităţile din Torino, Udine şi Pisa, la ultima desfăşurîndu-şi în continuare activitatea didactică şi de cercetare. Contribuţiile autoarei dedicate schimburilor culturale dintre avangarda românească, futurism şi dadaism constau în monografiile Influenţe ale futurismului italian asupra avangardei româneşti. Sincronie şi specificitate (Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004), Futurismo, Dadaismo e avanguardia romena: contaminazioni fra culture europee (1909-1930) (L’Harmattan Italia, Torino, 2006) şi Avanguardie, nazionalismi e interventismo nei primi decenni del XX secolo (Aracne, Roma, 2011). A îngrijit, tradus şi introdus antologia F. T. Marinetti, Manifestele futurismului (Ed. Art, Bucureşti, 2009). E. David a efectuat stadii de cercetare la Scuola Normale Superiore din Pisa, la Bibliotecile Naţionale din Florenţa şi Torino, la Bibliothèque Nationale de France din Paris, precum şi la The Robert Gore Rifkind Center for German Expressionist Studies din cadrul Muzeului de Artă (LACMA) din Los Angeles. Este membră a „European Network for Avant-Garde and Modernism Studies” (EAM) şi a „Asociaţiei Italiene de Românistică”.

Marius Hentea este profesor de literatură engleză în cadrul Universităţii din Göteborg (Suedia). Este autorul volumului TaTa Dada: The Real Life and Celestial Adventures of Tristan Tzara (MIT Press, 2014), în curs de traducere în limba germană (Berlin University Press) şi în limba română (Tracus Arte). A publicat numeroase eseuri despre literatura şi cultura modernă, iar în prezent lucrează la o carte despre trădare şi conceptul de autor în literatura postbelică.

Ștefan Baghiu este poet şi critic literar. Absolvent al Facultăţii de Litere (secţia Română-Franceză), Universitatea „Babeş Bolyai”, cu o lucrare de licenţă despre poezia lui Geo Bogza. A scris cronică literară săptămânal pentru revista Cultura, a colaborat cu revistele Familia, Steaua, Tribuna, Caietele Avangardei, Revista Transilvania, Vatra, Euphorion şi a fost redactor al revistei studenţeşti Echinox. A primit pentru volumul Spre Sud, la Lăceni (Cartea Românească, 2013) Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Debut (Bucureşti, 2014), Premiul Mihai Eminescu – Opera Prima (Botoşani, 2014), Premiul Tânărul Poet al Anului (Bucureşti, 2014), premiul revistei Observator Cultural (Bucureşti, 2014). Textele sale (fragmente) sunt traduse în germană, franceză, engleză.

Balazs Imre József este absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1998, specializarea maghiară-engleză). Și-a susţinut teza de doctorat (Avangarda în literatura maghiară din România) la aceeaşi universitate, în 2004. Redactor al revistei Korunk din 1999, redactor-şef, între 2008 şi 2012. Conferenţiar la Departamentul de Literatură Maghiară al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, membru al asociaţiei European Network for Avant-Garde and Modernism Studies. Dintre publicaţiile majore: Az avantgárd az erdélyi magyar irodalomban (Mentor, Tg. Mureş, 2006; tradus în română de Kocsis Francisko, Bastion, Timişoara, 2009); Avant-garde and Representations of Communism in Hungarian Literature from Romania (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009); The Non-Oedipal Android: Towards a Surrealist Utopia in Postwar Romania (în: Utopia: The Avant-Garde, Modernism and (Im)possible Life, De Gruyter, Berlin, 2015).

Irina Cărăbaş este lector universitar în cadrul Departamentului de Istoria şi Teoria Artei al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti. A publicat numeroase studii despre avangarda românească, constructivism şi realism socialist în reviste şi volume colective printre care (DIS)continuites. Fragments of Romanian Modernity in the First Half of the 20th Century (alături de Carmen Popescu şi Ruxandra Demetrescu, Bucureşti, 2010); Literary Representations of Brancusiʼs Studio (Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, 2012); To Germany and Back Again. The Romanian Avant-Garde and its Forrunners (Centropa, septembrie 2012), A Precarious Collection of Portraits: the Socialist Realist Artist in the Visual Culture and the Literature of 1950s Romania (Brukenthal Acta Musei, X.2, 2015). A co-editat numărul special Futurism din Studii şi cercetări de istoria artei (2009) şi volumele Di suoʼ maniera e di suoʼ aria. Eseuri în onoarea Ancăi Oroveanu (Bucureşti, 2012) şi After Brancusi (Bucureşti, 2014).

Ecouri Dada

Paul Cernat este critic şi istoric literar, conferenţiar universitar, doctor Summa Cum Laude în Filologie (2007), la Catedra de Studii Literare a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. Cercetător ştiinţific II la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti. Autor, împreună cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici şi Ioan Stanomir, al volumelor În căutarea comunismului pierdut (Polirom, 2001), O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc I-III (2004, 2005, 2007). Co-autor al romanului Războiul fluturilor, împreună cu Andrei Ungureanu (Polirom, 2005). Debut editorial individual cu volumul monografic Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă (2007). Alte volume individuale: Avangarda românească şi complexul periferiei (Cartea Românească, 2007), Modernismul retro în romanul românesc interbelic (Art, 2009), Existenţialismul românesc interbelic (Editura Muzeul Literaturii Române, 2013). Colaborator la numeroase volume colective, a publicat peste 60 de prefeţe şi postfeţe despre literaturile română şi universală şi peste 1200 de articole şi eseuri în presa literară românească.

Daniel Clinci este absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa. A obţinut doctoratul la Universitatea din Bucureşti, sub îndrumarea prof. univ. dr. Mircea Martin, beneficiind şi de o bursă de cercetare la Universitatea din Amsterdam, cu o teză despre avangardele europene şi modul în care acestea au influenţat trecerea de la modernitate la cultura postmodernă contemporană. Teza a fost publicată sub titlul Avangardă şi experiment. De la estetica negativă la cultura postmodernă (Tracus Arte, 2014). A fost redactor al revistei de cultură Tomis din Constanţa. De asemenea, este editor în cadrul proiectului Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste, dedicat traducerii unor texte esenţiale din gândirea contemporană. În prezent, este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa.

Dan Gulea. Având publicate numeroase articole şi studii despre avangardă şi modernism în literatura română şi europeană, obţine în 2007 un doctorat cum laude la Universitatea din Bucureşti. Este profesor de română la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti (ocupaţie în strânsă legătură cu editarea piesei manuscrise a lui I. L. Caragiale, Titircă, Sotirescu şi Cia, în 2012, dar şi cu mai multe volume de literatură didactică). Este, de asemenea, autorul volumului Pluviografii. O istorie a culturii române de la Ploieşti (2012). Este constant prezent şi în mediul on-line, pe literaturcoaz.blogspot.ro (pagină personală), filme-carti.ro, (bi)hebdomadar – cu intervenţii despre noile apariţii editoriale sau interviuri cu oameni ai cărţii –, pe voxpublica.realitatea.net (săptămânal, cu opinii despre lumea socio-politică). Membru al Uniunii Scriitorilor, filiala de Critică, Eseistică şi Istorie Literară.

Rodica Ilie este prof. univ. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania din Braşov. Arii de interes: Teoria literaturii, Literatura comparată, Teoria şi poeticile modernismului şi ale avangardei. Volume publicate: Revoluţia codurilor culturale, identitate şi spirit european în literatura română a secolului XX (2013), Fernando Pessoa – poetică şi autenticitate (2011), Manifestul literar. Poetici ale avangardei în spaţiul cultural romanic (2008), Teoria literaturii: o practică a conceptelor teoriei literaturii (2008), Poetica manifestului literar. Aspecte ale avangardei române (2007), Elemente de teoria literaturii (2005), Emil Brumaru (2004).

Mădălina Lascu este doctor în filologie (din 2011, Universitatea din Bucureşti), cu teza Imaginea oraşului în avangarda românească (publicată la Tracus Arte, Bucureşti, 2014), şi specialist în manuscrise moderne şi carte rară. Alte volume şi articole publicate, dedicate în special avangardei şi literaturii moderne: M. Blecher mai puţin cunoscut – Corespondenţă şi receptare critică (Editura Hasefer, Bucureşti, 2000), Epistolar avangardist (Tracus Arte, Bucureşti, 2012); în Caietele avangardei: Gherasim Luca, un excurs biografic (2013), Repere ale ilustraţiei de carte în opera lui Jules Perahim (2014), Strada Corabia, spaţiu emblematic al avangardei române (2014), De la Cabaret Voltaire la Ein Hod: circuit total (2015); Cartea bibliofilă, un ideal împlinit al avangardei româneşti?, în vol. Pentru o istorie culturală a cărţii şi a practicilor de lectură, Editura Universităţii din Bucureşti (2015).

Alina Gabriela Mihalache este doctor în filologie în cadrul Universităţii din Bucureşti, în urma susţinerii tezei Eugen Ionescu / Eugène Ionesco. De la teatrul suprarealist la teatrul postdramatic, în2012. A participat la numeroase conferinţe, colocvii şi workshop-uri naţionale şi internaţionale, prezentând comunicări privitoare la avangarda literară şi teatrală românească în context european, a publicat lucrări în mai multe reviste ştiinţifice şi în volume colective. A luat parte la mai multe proiecte cu finanţare europeană pe teme interculturale şi didactice. În paralel, predă limba şi literatura română la Liceul Ady Endre din Bucureşti.

Vasile Mihalache este absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, specializarea română-filosofie, şi doctor în Filologie al aceleiaşi instituţii, cu un stagiu de cercetare la Leiden Universiteit. Timp de doi ani a fost profesor de literatură română la un liceu din Bucureşti, iar acum este redactor la Editura Tracus Arte şi coeditor al revistei Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste (posthum.ro). Este interesat în special de relaţiile dintre literatură (studierea ei instituţionalizată şi înţelegerea ei ca domeniu autonom al cunoaşterii) şi societate, educaţie, politică şi etică. A scris Noli me tangere? Despre legitimitate şi autonomie în literatură, cuvânt înainte de Mircea Martin (Tracus Arte, Bucureşti, 2013).

Petrişor Militaru este lector asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova şi redactor de carte al Editurii Aius PrintEd din Craiova. Doctor în filologie şi în filosofie (studii transdisciplinare) din 2010. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A scris Oaspetele impar (Scrisul Românesc, Craiova, 2005), Prezenţe angelice în poezia română (Aius, Craiova, 2012) şi Ştiinţa modernă, muza neştiută a suprarealiştilor (Curtea Veche, Bucureşti, 2012). A fost coordonatorul unor volume de specialitate, dintre care cele mai recente sunt Centenar Gellu Naum. Caietele Simpozionului Naţional „Craiova şi avangarda europeană” (Aius, Craiova, 2015), Suprarealismul lui D. Trost (Editura Universitaria, Craiova, 2014) şi Centenar Gherasim Luca. Caietele Simpozionului Naţional „Craiova şi avangarda europeană” (Aius, Craiova, 2013). A îngrijit volume ca Opera poetică de Saşa Pană sau Corp transparent de M. Blecher. A tradus din André Breton în diferite reviste.

Igor Mocanu este doctorand la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei, cu cercetarea Avangarda politică. Cealaltă faţă a avangardei din România în documente sociale, politice şi economice, coordonată de prof. univ. Ruxandra Demetrescu. Publică articole de opinie şi critică în diverse reviste şi ziare. A curatoriat mai multe expoziţii de artă contemporană şi modernă, între care ultima a fost Muzeul Dansului Modern şi Contemporan (CNDB, Sala „Stere Popescu”, 2015). Este prezent cu anumite contribuţii în mai multe volume, între care, cel mai recent, în Close-up: post-transition writings (Artycok TV, Praga, 2014). Este coordonator de cercetare la Centrul Naţional al Dansului – Bucureşti şi redactor la Revista ARTA a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Ovidiu Morar este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. A participat cu comunicări la colocvii şi conferinţe internaţionale pe tema avangardei organizate la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Praga, Ierusalim (1999, 2001, 2003, 2004, 2006, 2010, 2011, 2012). Colaborări la reviste literare: Convorbiri literare, Poezia, Viaţa românească, Contemporanul, Apostrof, Pro Saeculum, Hyperion, Familia, Bucovina literară ş.a. Volume publicate: Avatarurile suprarealismului românesc (Univers, Bucureşti, 2003), Avangardismul românesc (Ideea Europeană, Bucureşti, 2005), Scriitori evrei din România (Ideea Europeană, Bucureşti, 2006), Problema evreiască (volum colectiv, Ideea Europeană, Bucureşti, 2006), Suprarealismul românesc (Tracus Arte, Bucureşti, 2014), Scriitori evrei din România (ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Hasefer, Bucureşti, 2014), Literatura în slujba Revoluţiei (Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, în curs de apariţie).

Simona Popescu este conferenţiar la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (pe care a absolvit-o în 1987), unde, pe lângă cursuri de istoria literaturii române, ţine şi cursuri de creative writing. A publicat mai multe volume de versuri: Xilofonul şi alte poeme (1990), Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie (Cartea Românească, 2006), un roman: Exuvii (aflat la a şasea ediţie); eseuri: Autorul, un personaj (Paralela 45, 2015), Volubilis (Paralela 45, 1998), Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum (Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000), Clava. Critificţiune cu Gellu Naum (Paralela 45, 2004). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România – ASPRO şi a PEN-Club Romania. A participat la festivaluri, workshop-uri şi sesiuni de lecturi literare în Europa, SUA şi Canada.

Ioan Cristescu este, din 2014, managerul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române şi conf. univ. dr. al Facultăţii de Arte a Universităţii Hyperion din Bucureşti, având o îndelungată activitate editorială (în perioada 2009-2013 este directorul editorial al Editurii Tracus Arte – fiind şi membru fondator al acesteia) şi o vastă experienţă în organizarea de evenimente şi proiecte culturale. Este specializat în istoria teatrului românesc şi universal, debutul editorial făcându-şi-l cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca (teza de doctorat), apărut la Editura Muzeul Literaturii Române, în 2011. În 2015 publică Dramaturgia religioasă românească – de la misterele medievale europene la realizări româneşti. Editor executiv la Romanian Shakespeare Journal.

Românii constituie un grup aparte în cultura contemporană

„Românii constituie un grup aparte în cultura contemporană. În ţara noastră [Spania], sunt mulţi români care lucrează şi îi asociem cu construcţiile sau alte domenii, dar când te gândeşti că sunt români Tristan Tzara, filosoful Emil Cioran, dramaturgul Ionescu, antropologul Mircea Eliade … Paul Celan, marele poet al Holocaustului, îţi dai seama că este o ţară de o mare densitate culturală, lucru ce a fost uitat. Poate de aceea, la momentul centenarului dadaismului, este bine să îi repunem în drepturi pe aceşti români…ˮ. Astfel răspundea filosoful şi criticul de artă Fernando Castro Flórez în interviul dat postului public spaniol în data de 5 februarie, în avanpremiera suitei de evenimente pe care Institutul Cultural Român de la Madrid şi instituţiile partenere le organizează pentru a aniversa Centenarul dadaismului.

Luni, 15 februarie, Institutul a inaugurat această serie de activităţi cu expoziţia unicat Marcel Iancu şi artiştii de avangardă de la Contimporanul cu lucrări de grafică de Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch şi Max Hermann Maxy. Cele 28 de desene, litografii şi cromolitografii fac parte din colecţia Bibliotecii Academiei Române şi vor putea fi vizitate de publicul spaniol până la data de 29 aprilie. Cu ocazia vernisajului, au vorbit Cătălina Macovei, curatoarea expoziţiei, care a evidenţiat efervescenţa mişcării de avangardă create în jurul revistei Contimporanul, şi Petre Răileanu, scriitor şi cercetător al avangardelor româneşti, care a vorbit despre românii de la Cabaret Voltaire.

Miercuri, 17 februarie, în Auditoriul celei mai prestigioase instituţii literare madrilene, Casa del Lector, s-a desfăşurat conferinţa internaţională Cabaret Voltaire şi avangardele europene. Evenimentul, care i-a avut ca invitaţi pe Adrian Notz, directorul Cabaret Voltaire din Zürich, Petre Răileanu şi pe Fernando Castro Flórez, filosof şi critic de artă, a fost organizat în colaborare de Institutul Cultural Român de la Madrid, Ambasada României în Spania, Ambasada Elveţiei în Spania şi Casa del Lector. Discursurile introductive ale E.S. Ion Vîlcu, amabasadorul României în Spania, şi E.S. Thomas Kolly, ambasadorul Elveţiei în Spania, au fost urmate de prelegerea susţinută de Adrian Notz despre activitatea curentă a Fundaţiei Cabaret Voltaire din Zürich şi despre centrul cultural născut în jurul vechiului cabaret dadaist care, în spiritul incisiv al predecesorilor, găzduieşte multe iniţiative artistice contemporane.

Petre Răileanu a susţinut prelegerea Prezenţe româneşti la Cabaret Voltaire, în care a făcut un istoric al acestui reper cultural elveţian vorbind depre contribuţia lui Marcel Iancu la construirea identităţii vizuale a grupului dadaist prin măştile, desenele, afişele şi costumele pe care le-a conceput pentru spectacolele de cabaret. De asemenea, scriitorul a creionat un scurt portret al personalităţii lui Tristan Tzara şi a evocat rolul fundamental pe care acesta l-a jucat în internaţionalizarea mişcării dadaiste, în totală opoziţie cu discreţia cu care şi-a continuat activitatea în partea a doua a vieţii. Arthur Segal, cel de-al treilea membru al grupului românesc de la Cabaret Voltaire, a conceput în această perioadă teoria „echivalenţelor” prin care stabileşte între componentele unei opere de artă o simultaneitate în interiorul ansamblului, eliminând astfel orice ierarhie internă.

Cel de-al treilea conferenţiar, Fernando Castro Flórez, a făcut o prezentare în notă ironică, ilustrată cu fotografii şi gif-uri, despre perspectiva spaniolă asupra mişcării dadaiste, enumerând cinci motive spaniole pentru care să nu fim dada.

Activităţile dedicate centenarului dadaismului s-au bucurat de o bună receptare în mass-media locale. Astfel, cotidianul El Mundo publica un amplu articol în data de 3 februarie, iar suplimentul El Cultural al aceluiaşi cotidian a publicat în ziua conferinţei o analiză a dadaismului, acest „microb virginˮ cum îl numea Tristan Tzara. Expoziţia este promovată pe site-uri importante de artă ce anunţă expoziţiile din Madrid, în vreme ce Radio España Exterior a transmis un interviu cu Adrian Notz în ziua evenimentului.

Prin aceste evenimente, anticipând cuvintele profesorului Castro Flórez, Institutul Cultural Român de la Madrid îi repune în drepturi pe Tristan Tzara, Marcel Iancu şi Arthur Segal, cei trei români care au contribuit la naşterea unei dintre cele mai fertile mişcări de avangardă a secolului XX.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.