Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”, miercuri 2 februarie 2022. Expoziția pune în valoare donația făcută muzeului, în septembrie 2021, de marea artistă Corina Chiriac.
Vor fi expuse documente de familie, fotografii, obiecte păstrate timp de generații, începând cu cele ale străbunicilor artistei, Ioana și Nichita Nestorescu, negustor din Buzău, ajuns președinte al Corporației Meseriașilor-Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911, apoi ale fiicei lor Lucreția Nestorescu, absolventă de pension, căsătorită cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor și tipograf, cu firmă la București, părinții lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei Chiriac.
Pe simeze se regăsesc și documente ale bunicilor materni, pașaportul lui Hovelia Calaigian datat 1916 și diploma de liceu a soției acestuia, Paris, născută Madirghian, refugiați armeni în România, tablouri de familie din orașul natal Adabazar (azi, Adapazarı, Turcia), fotografii de epocă reprezentând-o pe Hasmig Calaigian, mătușa artistei, căsătorită cu Mampre Biberian, în anul 1926.
O serie de portrete de familie completează expoziția, precum cel al mamei Corinei Chiriac, Arșaluiz-Eliza Calaigian căsătorită Chiriac, pianistă, absolventă a Academiei Regale de Muzică din București și profesoară la Conservator și cele ale lui Mircea Chiriac, profesor și compozitor cu o activitate prodigioasă. Câteva dintre premiile primite de Mircea Chiriac sunt prezentate, alături de legitimațiile, carnetele și diplomele acestuia, în cadrul expoziției.
Partea dedicată artistei Corina Chiriac îmbină portretele de atelier, cele apărute în presa vremii, afișele unor concerte naționale și internaționale din anii ‘70 și ‘80, dar și din anii 2000, cu cele mai frumoase rochii de scenă purtate în perioada 1970-2019. De la rochia interbelică modificată de Corina Chiriac și purtată la festivalurile de la Dresda, R.D.G., 1975, și „Bratislavska Lyra”, 1976, și în turneele din R.D.G., Polonia și Cehoslovacia, la rochia de paiete argintii sau rochia „cu harpă” realizată pentru emisiunea „Eu sunt Corina”, regizată de Tudor Vornicu în 1979, emisiune premiată la Festivalul Internațional al Filmelor de Televiziune de la Montreux, Elveția, 1979, până la rochiile purtate în America în perioada 1988-1994 și cea purtată în 2019, la recitatul susținut la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brașov.
Publicul poate admira mărturii ale unei cariere artistice de peste cinci decenii: trofee, diplome, decorații, legitimații, bilete de avion, LP-uri și CD-uri, cărți publicate, afișe, programe de sală și multe alte piese intrate în patrimoniul muzeal.
Expoziția „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste” va fi deschisă în perioada februarie –martie 2022, la Muzeul Național de Istorie a României și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 – 17:00, respectând normele sanitare aflate în vigoare.
Amanta tuturor ..
Eu m-as fi asteptat si la niste cercetari mai ample despre stramosii Corinei inca de pe vremea regelui Burebista, sau macar stramosii contemporani cu Neacsu de la Campulung. Cu putin efort s-ar fi reusit.
Corina a demonstrat ca atit Talentul cit si AntiTalentul nu cunosc bariere Etnice sau Geografice.
Admirata Sincer de cei mai multi pentru Valoarea ei Artistica si Dorita Salbatic de Cimpanzeii acefali in Calduri, Corina a reusit sa ajunga inapoi acasa, „in tara asta” ca sa-l parafrazez pe Maestrul Cornel Nistorescu, cu Fruntea Sus.
Corina Chiriac a fost si este inca prin Exemplul Personal o Entitate Distincta in Mozaicul Cultural al unei Romanii Normale, in Epoca de Piatra a Regimului Fanariot Criminal Iohannis, unde AntiTalentul sta in Vitrina la Mare Pret.
Toate Gindurile Bune pentru o Mare Artista a Romanilor !
Cinstit, a fost o interpreta buna, voce clara, placuta si puternica, piese frumoase, frumoasa si ea. Nu cred ca ai fi gasit macar un singur roman din cei aproape 23 milioane, cati am fost odata, caruia sa nu-i placa cum canta si sa nu li se scurga ochii dupa ea.
Face parte din generatia de aur a talentelor din muzica usoara pe care le-a produs candva Romania. Pe atunci nu puteai fi cantaret daca erai lipsit de talent. Acum toate fufele sunt mari vedete, cu vocile lucrate pe tranzistori.
Rumburak Si daca as compara intre Corina Chiriac si Suzi Quatro,cam de aceeasi varsta,Corina este nimeni. Ca idee. Dar na,AUR-ul romaniei este tinichea.
@costi
S-avem pardon, dar vocea Corinei este mult mai placuta fatza de ragetele doamnei Suzi Quatro. Suzi Paispe este tinichea fata de Corina.
Pacatul cel mare al solistelor noastre din muzica usoara a fost (si inca este) ca sunt romance si nu-s occidentale. Ca si la Eurovision.
Rumburak Ha ha ha ha ha ha ha. Valoarea nu este data neaparat de voce. Este data de ceea ce transmiti. Asa,voci de aur avem la manelisti. Si? Vocea este o inzestrare, un noroc ca o ai. Ce redai cu vocea conteaza. Corina ta a fost buna ca artist inregimentat al poporului. Dupa 90 ce a mai cantat? Doar a reluat slagarele din trecut. Un artist e una, un cantacios e alta. Prefer Suzi patru cum zici tu. Am dat doar un exemplu. Ca as fi putut spune Cher. Sau fetele de la ABBA. Dar am zis sa nu o cobor prea tare pe Corina.