Cristoiu: Căderea lui Klaus Iohannis a început în urmă cu un an

Căderea lui Klaus Iohannis a început în urmă cu un an, la alegerile din 6 decembrie 2020, când Poporul i-a dat cu flit, afirmă jurnalistul Ion Cristoiu într-o analiză pe cristoiublog.ro.

Iată analiza:

Luni, 6 decembrie 2021, s-a împlinit un an de la alegerile parlamentare din 2020. Pe marginea acestei aniversări nu s-a făcut tărăboiul pe care-l așteptam cu toții.
Explicabil.
Din 25 noiembrie 2021, România e condusă de o Coaliție de Dreapta-Stînga, dintre PNL – PSD – UDMR – Minorități. După alegerile din 6 decembrie 2020 s-a format și a guvernat o Coaliție de Centru Dreapta alcătuită din PNL, USR și UDMR. Această Coaliție s-a dus dracului în urma Crizei politice de două luni și ceva, declanșate pe 1 septembrie 2021, prin revocarea intempestivă și brutală a ministrului USR al Justiției, Stelian Ion. Dacă această Coaliție ar fi fost și azi la Putere, mai mult ca sigur împlinirea unui an de la alegeri ar fi fost sărbătorită sub semnul:

• Un an de la Victoria Dreptei în alegeri.
• Un an de la trecerea PSD în Opoziție.

Cum însă USR e acum în Opoziție și PSD e la Guvernare, împreună cu PNL, aniversarea a fost trecută practic sub tăcere. PNL n-a avut interesul s-o menționeze. Ar fi trebuit să atragă atenția că PSD, Ciuma Roșie, de a cărei trecere în Opoziție țopăia de bucurie Klaus Iohannis pe 7 decembrie 2020, e acum la Putere. Dar nu numai atît. Toate sondajele dau PSD procentaje amețitoare pentru un partid de Opoziție după numai un an de la alegeri. PSD, se înțelege, n-are chef să sărbătorească. Ar reaminti electoratului PSD-ist de decizia neconstituțională a lui Klaus Iouannis de a desemna premierul de la partidul clasat pe locul al doilea. USR, se înțelege, s-ar simți stingherită să sărbătorească o victorie care, pînă la urmă, la nici un an de guvernare , a dus-o în Opoziție.

Unii comentatori (puțini) au acordat evenimentului cîteva gînduri scrise. Noi nu ne-am înscris în grupul lor. Noi am considerat și considerăm că merită atenție nu aniversarea zilei de 6 decembrie 2020, ci aniversarea zilei de 7 decembrie 2020.

Pe 7 decembrie 2020, la ora 18, cînd rezultatele oficiale se apropiau de încheiere, Klaus Iohannis a susținut la Cotroceni o Declarație de presă. A fost, de altfel, singura intervenție publică în care președintele a comentat rezultatul alegerilor. Cum domnia sa nu acordă interviuri, ține rar conferințe de presă, singurul moment în care președintele României a făcut o radiografie a rezultatelor a fost cel din 7 decembrie 2020, ora 18. La 6 ani de mandat, cu un succes strălucitor la prezidențialele din 2019, cu un Guvern al lui, instalat în octombrie 2019 și ipostaza de Lider al Dreptei. De la această apreciere a trecut un an de zile. Un an de eșecuri ale Guvernării de Centru Dreapta. Un an în care nici unul dintre angajamentele luate de Klaus Iohannis înainte de alegeri în materie de resetare a României nu s-a concretizat. Un an în care, la un moment dat, PSD a fost invitat de Klaus Iohannis să salveze PNL de la dezastrul alegerilor anticipate.

Judecată din perspectiva zilei de azi, Declarația din 7 decembrie 2020 stupefiază prin discrepanța dintre aprecierea realității și realitatea propriu-zisă.
Cînd se referă la acest aspect, mulți comentatori invocă rîndurile în care Klaus Iohannis anunța entuziasmat că alegerile au trimis PSD în Opoziție. Și nu pentru patru ani, pînă la scrutinul din 2024, ci pentru un deceniu, dacă nu pentru totdeauna. După un an de Opoziție, PSD a revenit la butoane. Și la ce butoane!

Eu însă m-aș opri asupra unei alte discrepanțe dintre realități și aprecierea realităților. Ea vizează rîndurile dedicate slabei prezența la vot:

„În același timp însă trebuie să fim foarte sinceri – participarea la vot a fost redusă și este foarte clar că sînt mulți români care fie nu au primit suficiente informații despre aceste alegeri, fie sînt pur și simplu nemulțumiți, de mine, de partide, de întreaga clasă politică sau de anumite măsuri care au fost luate.

Eu văd aceste lucruri și este important ca noi, toți politicienii, să vedem aceste lucruri, să le analizăm și să venim în întîmpinarea românilor care nu au mers la vot din varii motive. Aceste motive trebuie elucidate și sînt foarte hotărît ca în următoarea perioadă, împreună cu guvernul care se va forma, să analizăm cu maximă seriozitate toate aceste chestiuni.”

Alegerile din 6 decembrie 2020 au fost pentru Klaus Iohannis un categoric eșec. Și cînd spun asta nu mă refer la clasarea PNL pe locul al doilea, cu un scor umilitor dacă ne gîndim la pretențiile acestui partid, ivit din fuziunea a două partide puternice. Nu mă refer la împărțirea electoratului de Dreapta de către PNL cu USRPLUS, un partid nu demult înființat, lipsit de structuri în teritoriu, ocolit de presa mogulilor.
Mă refer la prezența la vot.

Mulți au pus această prezență slabă pe seama Pandemiei. Klaus Iohannis o pune pe seama slabei informări. În comentariul din 7 decembrie 2020 de pe cristoiublog.ro, eu vedeam această slabă prezență ca un mesaj puternic antiIohannis dat de poporul român lui Klaus Iohannis. Scriam pe 7 decembrie 2020, sub titlul Prin votul de duminică, 6 decembrie 2020, românii au scos limba la Marele Reformator Klaus Iohannis:

„Anul acesta era însă un motiv temeinic, un motiv uriaș de prezență la vot.
Așa cum am scris de nenumărate ori pînă acum, Klaus Iohannis a transformat alegerile parlamentare în altceva decît un simplu exercițiu democratic. În zeci de rînduri în ultima vreme el a prezentat 6 decembrie 2020 ca o piatră de hotar în Istoria Patriei. Scriam la un moment dat, în timpul campaniei electorale:

«Pentru Klaus Iohannis, alegerile din 6 decembrie 2020 vor rămîne în destinul Patriei de importanța crucială a lui 24 ianuarie 1859, a lui 1 decembrie 1918, a lui 23 august 1944 și mai ales a lui 22 decembrie 1989. Asta deoarece, în viziunea lui Klaus Iohannis, expusă în seria de conferințe de presă de la Cotroceni, România va fi alta după 6 decembrie 2020.

N-a fost conferință de presă la Cotroceni, în hotarele căreia Klaus Iohannis, pe lîngă atacarea PSD, umăr la umăr în această chibițăreală electorală cu Adrian Zuckerman, ambasadorul lui Donald Trump în România, să nu înfățișeze perioada de după 6 decembrie 2020 ca una a Marilor Reforme, toate inițiate și conduse de El.

Așa cum am mai scris, alegerile parlamentare de anul acesta sînt extrase de Klaus Iohannis din seria confruntărilor între partide, ba chiar și din cea a alternanței la Putere, pentru a fi plasate în seria marilor evenimente care au marcat Istoria României. Într-un eseu mai vechi al meu am semnalat existența clișeului O nouă eră în retorica politicienilor din istoria modernă a României. La o Eră nouă se gîndește Klaus Iohannis ca deschizîndu-se după 6 decembrie 2020, deși n-o spune (încă n-o spune deschis). Această Eră nouă va fi una a Marilor Reforme în toate domeniile: de la cel al Siguranței naționale pînă la cel de Sănătate. (…)

Și ele, aceste Reforme, vor deschide o Eră Nouă în Istoria Patriei, care vor schimba România din temelii, astfel încît manualul de Istorie din viitor se vor împărți în două:
O parte, dedicată Istoriei de pînă la 6 decembrie 2020.
Cealaltă parte, dedicată Istoriei de după 6 decembrie 2020.

Prima parte va fi tipărită cu litere cenușii. A doua, cu litere colorate. Iar capitolul dedicat anilor 2020-2024, celor patru ani (rămași) de mandat al lui Klaus Iohannis, vor fi tipărite pe hîrtie velină. Pentru a face atractiv acest capitol foile veline vor fi unse cu miere, cine le va citi se va linge pe degete de plăcerea lecturii.»

Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să iasă la vot și să-i dea lui Klaus Iohannis majoritatea zdrobitoare pentru că el urma să reseteze România.
La o asemenea miză, prezența ar fi trebuit să fie uriașă. Cum să nu mergi la vot cînd Președintele îți spune că astfel dai temeiuri pentru Marile Reforme, pentru Resetarea României?

Prezența la vot a fost de 31,84 %, cea mai mică din postdecembrism. Românii au scos limba la Marele Reformator. Au arătat că nu-i interesează chestiunea. Cu o asemenea prezență, legitimitatea Reformelor e minimă. Cum să resetezi România cînd majoritatea românilor nu ți-au dat mandat pentru asta?”

Azi Klaus Iohannis se află la una dintre cele mai de jos cote în sondajele dedicate încrederii în politicieni.
Această cădere e pusă pe seama strădaniilor depuse de Klaus Iohannis pentru formarea Coaliției PNL-PSD, mai precis pentru aducerea PSD la Putere.

Eu cred însă că momentul formării Coaliției a fost doar momentul ultim al căderii.
În realitate, Căderea a început o dată cu alegerile din 6 decembrie 2020.
Alegeri care, prin prezența slabă, au dovedit că Poporul nu mai răspunde la chemările lui Klaus Iohannis.

Dacă președintele s-ar fi bucurat de simpatia poporului, formarea Coaliției nu i-ar fi adus o cădere în sondaje.
Dacă un Conducător e iubit de Popor, Poporul vede în orice decizie a Conducătorului un prilej de a-l iubi și mai tare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.