România trebuie să recupereze ajutoare de stat în valoare de 335 de milioane de euro acordate combinatului Oltchim de la privatizarea eșuată din septembrie 2012, a decis Comisia Europeană.
În același timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziționat activele în condițiile pieței, societățile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societății Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim, scrie Mediafax.
Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigației am constatat că măsurile respective au conferit societății un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În același timp, vânzarea majorității activelor Oltchim în condițiile pieței poate asigura un viitor durabil pentru activitățile economice ale societății, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”
Oltchim este una dintre cele mai mari societăți petrochimice din România și din sud-estul Europei. Statul român deține o participație de control de 54,8 % în cadrul societății. În ianuarie 2013, Oltchim a intrat în insolvență.
În aprilie 2016, Comisia a inițiat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societății Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane EUR de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății.
Comisia a constatat că, în cazul de față, niciun creditor operând în economia de piață nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condițiile în care AAAS și alți creditori aflați în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE.
Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile privind ajutoarele de stat, și anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare. Orientările îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiții specifice și impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie la costurile aferente restructurării sale și ca orice eventuale denaturări ale concurenței să fie limitate.
În cazul de față, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a constatat că nu a existat nicio contribuție vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societății. Prin urmare, Comisia a concluzionat că finanțarea publică acordată de România societății Oltchim, de aproximativ 335 de milioane de euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat și trebuie să fie recuperată de România.
Pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat dacă există continuitate economică între noul și fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacției (activele, pasivele și resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, prețul de vânzare și procesul de vânzare, precum și identitatea cumpărătorului. La momentul inițierii investigației detaliate, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că procesul de privatizare a Oltchim ar putea conduce la o continuitate economică între Oltchim și viitorul cumpărător (viitorii cumpărători). După inițierea procedurii oficiale de către Comisie, autoritățile române au modificat însă condițiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesați li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării și a veniturilor astfel obținute. Pe parcursul procedurii, diverși investitori de pe piață și-au manifestat interesul și au achiziționat majoritatea activelor Oltchim.
Având în vedere condițiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societății Oltchim și rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societățile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societății Oltchim și, prin urmare, nu sunt ținute să le ramburseze.
Oltchim a trecut printr-o perioadă îndelungată de dificultăți economice în care a beneficiat de ajutoare de stat. Numeroasele tentative de privatizare, începând cu 2001, au eșuat. Anterior, în martie 2012, Comisia constatase că o conversie în acțiuni a creanțelor Oltchim deținute de AAAS nu constituia ajutor în vederea privatizării imediate a Oltchim. Cu toate acestea, România nu a realizat conversia creanțelor în acțiuni, iar privatizarea a eșuat din nou în septembrie 2012.
În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, intervențiile statului în întreprinderi pot fi considerate a nu reprezenta ajutor de stat atunci când sunt efectuate în condiții pe care le-ar fi acceptat un operator privat care operează în condiții de piață (principiul operatorului economic privat în economia de piață). Dacă acest principiu nu este respectat, intervențiile publice constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât le conferă beneficiarilor un avantaj economic de care concurenții acestora nu dispun.
Pe 10 decembrie Oltchim a anunțat finalizarea contractului de vânzare active încheiat cu Chimcomplex Borzești, prin încasarea integrală, în data de 7 decembrie, a prețului tranzacției și prin transferul dreptului de proprietate asupra activelor începând cu data de 8 decembrie. Valoarea tranzacției a fost de 589.328.986,12 lei plus TVA și a fost achitată integral, pentru pachetele 1 – 5 și parțial 7.
Pachetele de active transferate către Chimcomplex S.A. sunt Clorosodice, Oxo-alcooli, Polioli, Servicii pe teren, Vagoane și VCM/PVC 1. Activele includ terenuri, clădiri, investiții în curs de execuție, drepturi de proprietate intelectuală și alte bunuri mobile reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii și orice alte bunuri similare necesare procesului de producție. Un număr de 1.164 salariați au acceptat încheierea de contracte individuale de muncă cu cumpărătorul Chimcomplex S.A..
În urma acestei tranzacții Oltchim S.A. a rămas cu active în conservare, pentru care se vor continua procedurile prevăzute prin Planul de Reorganizare.
Chimcomplex Borzești a fost înființată de stat în 1954, iar în 2003 compania a fost privatizată iar grupul SCR, condus de antreprenorul Ștefan Vuza, a devenit acționar principal. Astăzi compania este listată pe segmentul alternativ al Bursei de Valori București.
Oltchim a fost înființat în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Vâlcea, din 1990 funcționează sub formă de societate comercială pe acțiuni iar din 1997 devine companie publică prin listarea la Bursa de Valori București. Combinatul a intrat în procedura de insolvenţă în ianuarie 2013, fiind administrată de un consorţiu de administratori judiciari.
E ajutor de stat doar cand se da firmelor romanesti, cand se dau firmelor straine ajutoare de stat de sute de milioane de euro, e bine, e economie concurentiala si alte povesti din astea. Si de unde sa dea Oltchim 335 milioane de euro? Ca de abia a iesit din faliment. Daca era smenuita de o firma straina pusa pe jefuit, comisia europeana nu mai avea nici o problema. Sper ca statul roman sa nu ia un leu de acolo, cum firmele straine pot primi ajutor de stat, asa sa primeasca si cele romanesti, ca pana la urma tot din banii romanilor se dau.
Asta se intampla daca statul se incapatineaza sa pastreze un asemenea monstru industrial, fara sa asigure conditii pentru retehnologizare si fara sa trieze personalul. Nu s-a scuturat pomul. Au ramas si responsabilii cu intrecerea socialista si facatorii de gazeta de perete si agitatorii si ciripitorii si betivii si chiulangii. S-a furat ca-n codru si la lumina zilei. S-a facut si balci, vezi domnu` Dan, Boureanu &CO. Materii prime de unde?! Singura instalatie de Piroliza functionala e la Petrotel-Lukoil. Fata de acest combinat, au fost obiective, mult mai rentabile si mai performante, la care s-a renuntat cu ” magistrala ” contributie a tradatorilor de tara, in frunte cu Iliescu, Neulander si gasca lor, continuate de Basescu si gasca lui. Si Oltchim contribuie la cresterea deficitului bugetar.
Vantorule de ursi, esti parerist fara habar si urechist fara pahar. Piroliza de la Petrotel Lukoil, fost CP Teleajen, a bubuit in mod tragic si catastrofal la probele pentru punere in functiune , scurt timp dupa Mos Niculae al anului 1983 . Restul parerismelor tale sunt de aceeasi valoare ca si precizarea-ti despre singura piroliza viabila.Lasa-ne, lasa-ne si ocupa-te de kibitzat in politica pe la PDL, OK?