Avocatul Gheorghe Piperea susține că Banca Naţională a României se pregăteşte de rezoluţie bancară, adică de procesul de restructurare a unei bănci, care are în vedere evitarea întreruperii serviciilor esențiale oferite clienților, precum depozite și servicii de plată, susținerea plății sănătoase a băncii și lichidarea părții reziduale a acesteia.
Secţiunea din BNR care se va ocupa de “această treabă simplă în locul tribunalelor şi fără să îi consulte pe deponenţi” va fi condusă de viceguvernatorul Bogdan Olteanu, “un profesionist desăvârşit, de altfel”, susține Piperea. Conform acestuia, rezoluția bancară nu este decât un “cvasi-faliment bancar la adăpost de controlul judecătorului şi al creditorilor, netrasparent, ocult, derulat de nişte „experţi” invizibili şi de nişte alchimiști din BNR, menit a salva banca sistemică şi conducătorii săi de la un faliment onest, trasparent şi judiciar, în urma căruia vinovaţii sunt băgaţi la puşcărie pentru bancrută frauduloasă şi puşi să plătească daunele cauzate deponenţilor”.
Piperea spune că în cazul insuficienţei fondurilor luate de la acţionari şi confiscate de la deponenţi, în derularea rezoluţiei, se vor lua bani de la stat, adică de la contribuabili. “Totul pentru evitarea unui faliment judiciar. Băncile sunt prea mari pentru a fi lăsate să falimenteze în mod onest, nu asta vi s-a tot spus de vreo 10 ani?”, a scris Piperea pe contul său de Facebook. Ca să salveze de la faliment băncile sistemice, BNR va institui o procedura similară falimentului prin beneficiile pentru bancă, dar total opusă falimentului prin lipsa oricărei restricţii şi sacrificii pentru bancă, a declarat Piperea.
“Procedura antrenează, însă, severe sacrificii şi jertfe ale drepturilor şi ale proprietăţii creditorilor băncii, inclusiv – sau mai ales – deponenţilor. De precizat că BNR nu are nevoie să întrebe un judecător dacă şi în ce măsură poate sacrifica drepturi (nu va fi nevoie de cursuri de specializare la Sinaia) şi nici dacă aplică măsura confiscării depozitelor unor contracte în derulare (nimeni nu va merge cu camionul de excepţii de neconstituţionalitate la Curtea Constituțională, căci nu va mai avea bani de avocaţi)”, a mai afirmat Piperea. Conform acestuia, băncile sistemice sunt primele zece bănci ca mărime. Se întâmplă ca șapte dintre acestea să fie și din clubul select al băncilor cu clauze abuzive și practice înșelătoare.
În schimb, băncile ne-sistemice nu intră în sistemul apărat de Bogdan Olteanu, ele putând fi trimise în faliment judiciar la nevoie. “Concurență loială, capitalism de piață, economie liberă, ce mai tura-vura: toate pe pâine”, susține Piperea. În perioda rezoluţiei, la adăpostul efectului de îngheţare a executărilor silite dinspre creditori şi al efectului de oprire a cursului dobânzilor şi penalităţilor (o creanţă de 100 de mii rămâne 100 de mii indiferent dacă rezoluţia rămâne aplicabilă un an sau zece, urmând să fie amputată la final), banca va continua să funcţioneze că şi când nu s-ar fi întâmplat nimic.
“Dacă va trebui să vă execute silit, o va face. Dacă va trebui să vă vândă unor colectori de creanţă, vă va vinde. Dacă va vrea să vă conteste darea în plată pe motive idioate, o va face”, a mai scris Piperea. Totalul depozitelor populaţiei la nivelul lui iulie 2016 este de aproape 154 miliarde de lei. “Nu ştiu ce depozite au IMM-urile, beneficiare şi ele ale aşa-zisei garanţii de 100 mii de euro. Mă tem, însă, că cele 1,5 miliarde (posibil suplimentate de stat cu 500 milioane de euro împrumut de urgenţă) de care dispune Fondul de Garantare nu sunt suficiente nici pe o măsea dacă intră în rezoluţie o singură banca sistemică”, consideră avocatul. Conform unui text publicat recent de Cristian Bichi pe www.opiniibnr.ro, procesul este gestionat de o autoritate independentă (autoritate de rezoluție) care dispune în acest scop de un set de instrumente și competențe de rezoluție.
Rezoluția poate fi întreprinsă numai când sunt îndeplinite condițiile specifice, prevăzute de directiva BNR (preluate ca atare în legea de transpunere): (1) autoritățile stabilesc că instituția intră sau este susceptibilă de a intra în dificultate; (2) nu mai există acțiuni ale sectorului privat sau ale autorităților de supraveghere care pot fi întreprinse; (3) acțiunea de rezoluție este în interes public. Prin urmare, dacă o bancă nu prezintă importanță sistemică, ea nu va intra în rezoluție, ci va fi supusă lichidării.
În țara noastră, potrivit noului cadru normativ în vigoare, autoritatea de rezoluție pentru instituțiile de credit, persoane juridice române, este Banca Națională a României.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.