Cum sabotează politicul un mare colos industrial

Cel mai mare producător intern de energie electrică pe cărbune, Complexul Energetic Oltenia, se află într-o situație extremă din mai multe motive: managementul dezastruos din ultimii ani, politica autorităților de încurajare a energiilor verzi și dezinteres pentru producția de cărbune, concurența puternică venită din mediul privat, vezi cazul OMV Petrom. Compania raportează pierderi anuale record, concedierile sunt permanente, în timp ce Curtea de Conturi a descoperit foarte multe neregularități cu iz penal.

Vreme de câțiva ani, complexul energetic a fost condus de pesedistul Laurențiu Ciurel, mai întâi ca manager general și apoi ca manager privat, ales în urma unei selecții la care au râvnit mai mulți candidați. Acesta a reuşit contraperformanţa să aducă societatea de la plus la minus 700 de milioane de lei, cele mai mari pierderi pe care o companie de stat le-a raportat. Ciurel apare în dosarul DNA în care sunt vizaţi fostul premier Victor Ponta şi senatorul Dan Şova. Într-o postare pe blogul personal care se vrea edificatoare despre imposibilitatea administrării de către stat a unei companii de genul CEO, Ciurel dezvăluie modul cum PSD, condus de Victor Ponta, a băgat bețe în roate companiei.

„Am avut nevoie de două acte legislative: modificările la Legea energiei şi Legea exproprierilor de utilitate publică. Erau şi altele, dar astea erau importante. Având şi Prim-ministru de partea noastră (Victor Ponta, n.r.), câteodată chiar şi unii miniştri, n-am reuşit. Dacă ne-ar fi chemat CEZ, RWE, EDF, Vattenfall, am fi obţinut aceste legi în maxim şase luni. Şi explic de ce. O astfel de lege trece pe la următoarele ministere pentru aprobare: Energie, Economie, Dezvoltare, Mediu, Finanţe, Justiţie, Transporturi. O armată de directori şi secretari de stat îşi pun semnătura, iar dacă vreunul o „îmbunătăţeşte“, trebuie s-o iei de la început cu aprobările, e retrimisă la semnat. Uneori i se pierde urma. Alteori, ca să mutăm proiectul de lege de la camera 21 la camera 24, trebuia să mă duc chiar eu, sau măcar un director din CEO. Era foarte simplu pentru un ONG să blocheze sine-die promovarea, dacă era aşa, mai „prietenos“, cu vreunul din funcţionari. Sigur, mai era varianta unei iniţiative parlamentare. I-am rugat pe aleşii de Gorj (Victor Ponta este deputat de Gorj, n.r.), în februarie 2013, pentru prima dată, să ajute CEO. Cum la acea vreme adevăratul lor şef era unu’ Condescu (Marin Condescu, celebru șef al sindicatului minerilor din zona Olteniei, n.r.), n-au făcut nimic, pentru că nu le ieşea nimic. Au început să se zbată în 2016, că veneau alegerile şi le trebuia capital electoral“, a scris Ciurel pe blogul personal.

Vânzător de detergenți, stăpân la energie

Ciurel a acuzat faptul că, pe vremea sa, în Consiliul de Supraveghere al CEO (organism care are în sarcină elaborarea planului de administrare, inclusiv strategia de administrare pe durata mandatului pentru atingerea obiectivelor și criteriilor de performanță stabilite în contractele de mandat) au fost numite niște „nulități“. Membrii CS sunt numiți de către acționari, iar la CEO statul controlează peste 77% din acțiuni prin Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea deține 21,5%. „Nimeni nu poate introduce în conducerea unei societăţi private de importanța CEO, la nivel de top management, nişte nulităţi. Acesta este de fapt avantajul esenţial. Într-o companie privată ministrul de resort nu poate aduce în Consiliu de Supraveghere, într-o singură zi, trei tembeli fără servici, fără experienţă, analfabeţi economic, care au singurul atu că sunt prietenii ministrului. La CEO s-a întâmplat. Urmarea? Blocaj complet al activităţii. Am ajuns la un moment dat în situaţia de a nu putea semna contractul de transport cărbune cu CFR Marfă pentru că tembelii îmi cereau să mă duc la DNA şi să cer o adeverinţă, ceva, că mi se da voie să semnez contractul. A trebuit să-l aduc pe ministru în sala de şedinţe, să le ridice mâna, literalmente, pentru că altfel opream trei centrale în câteva zile. Am avut preşedinte al CS un tip de meserie vânzător de detergenţi (avea şi un mic atelier de uşi şi ferestre) sau un absolvent de istorie aproape fără CV. În trei ani am avut 23 de membri în CS. Unul singur era specialist în energie, om care ştia ce vorbeşte, fost director la Transelectrica. Au mai fost, hai, să zicem, încă maxim doi finanţişti şi 1-2 avocaţi relativ de nota 6-7. Din 23. În rest, fiecare ștăbuleț de prin minister a încercat să-şi pună câte o lipitoare să sugă la țâța CEO. Neinstruiţi, uneori de-a dreptul iresponsabili, au fost frâne continuu, evitând să-şi asume orice răspundere, pentru că nu înţelegeau mai nimic. La privat nimeni nu s-ar autosabota în halul acesta“, a mai spus Ciurel.

În condițiile date, susține fostul șef al CEO, un director, indiferent cine ar fi fost acela, era legat de mâini și de picioare. „Şi atunci, se compară condiţiile în care e obligat să muncească un director la stat, ale cărui decizii sunt alterate continuu de prostia agresivă a unor incompetenţi din consilii, cu munca unui director la privat, unde acţionarul majoritar îi controlează strict pe executivi, dar nu se opune în niciun fel derulării activităţii? (că doar e sănătos la cap!). Directorilor li se pun în cârcă toate nerealizările. Ei sunt corupţi, neprofesionişti, numiţi politic etc. Nu vede nimeni că într-un sistem de administrare dualist (care mie-mi pare o prostie), CS-ul are un rol determinant?“, a declarat Ciurel.

Acesta a fost selectat ca manager privat la CEO în baza OUG 109, cu o firmă germană care a câștigat licitația în 2011, pe vremea lui Băsescu și Boc. „Împreună cu mine au mai fost selectaţi în acelaşi timp directorii de la Tarom şi CFR. Un belgian şi un grec parcă, iar eu fiind, vezi, Doamne, australian, să fie mulţumite ONG-urile lui Soros că nu e niciun pericol de naţionalism. Toţi trei am fost revocaţi de acţionar, adică de stat, alimentând ideea că managerii de stat sunt slabi. Chiar aşa? Povestea este identică, toate trei companiile au fost sabotate indirect chiar de către acţionarul majoritar. Pur şi simplu activitatea a fost sufocată de reprezentanţii statului, numiţi de ministere şi nu selectaţi, precum directorii. Amante, neamuri, prieteni de haiducii, fără legătură cu activitatea companiei. Nu semnăm, că ne ia DNA-ul! Asta auzeam în fiecare şedinţă, iar votul era contra sau abţinere, dacă nu era vorba de vreun contract acolo unde ei aveau interes. Din păcate, a fost inevitabil şi pasul următor. După ce au umplut CS-ul de tembeli, li s-a părut că 5.000 de lei pe lună e puţin. Au dorit posturi mai grase la bani, de directori. Ne-am pomenit cu alţi 5-6 tembeli, paraşutaţi de la Bucureşti, să ia şi ei un ban. Au fost cazuri, de exemplu, la Ciobotărică (Laurențiu Ciobotărică, urmașul său la conducerea CEO, n.r.) şi Dragomir (Ionuț Daniel Dragomir, șef la Direcția de Achiziții a CEO, n.r.), când salariul lor la CEO într-o lună era mai mare ca tot venitul lor din anul anterior. Amante, prieteni de beţii, au venit să facă bani la Gorj, aducându-se unul pe altul. Din cauza lor, în iulie, s-a ajuns practic la faliment“, a conchis fostul manager al Complexului.

Odiseea unui fost șef

Laurenţiu Ciurel (foto), managerul privat al Complexului Energetic Oltenia, a fost demis la finele anului trecut din funcţie de către Consiliul de Supraveghere. Cu puţin timp înainte de această măsură, Ciurel a ameninţat că dacă va fi dat afară va merge în instanţă şi că va sta acasă cu banii mulţi pe care îi va câştiga de pe urma procesului. El a spus că va cere acţionarului minoritar Fondul Proprietatea 100 milioane de dolari.

Ciurel, fost membru al PSD, a condus termocentrala de la Rovinari, înainte să fie înglobată în CEO. Din 2012, este numit director general la Complexul Energetic Oltenia, gigant care a înglobat cele mai mari termocentrale din ţară, Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi minele din Oltenia deţinute de Societatea Lignitului Oltenia. Mai întâi a fost numit interimar şi apoi, în ianuarie 2013, a fost numit manager privat, proces contestat de un acţionar minoritar, Fondul Proprietatea, care acuza încălcări ale legislaţiei. Conform FP, Ciurel a fost numit de un Consiliu de Supraveghere cu mandat interimar limitat. În plus, Ciurel era membru PSD, ceea ce contrazicea o ordonanţă de urgenţă care se referă la depolitizarea managementului din companiile de stat.

În vremea mandatului său, CEO a ajuns compania cu cele mai mari pierderi raportate de o companie de stat, aproape 700 milioane de lei. Iar Ciurel a preluat-o de la un plus de 118 milioane de lei. Totodată, a crescut valoarea creanţelor de la 300 milioane de lei, în 2012, la un miliard de lei, în 2014. În plus, plăţile restante au trecut de 50 de milioane de lei în 2014, deşi în 2012 acestea erau la nivelul 0.

Ciurel este inculpat, alături de Ponta şi Şova, în dosarul Turceni-Rovinari. Procurorii DNA îl acuză de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată. Faptele pentru care este acuzat s-au petrecut în perioada 2007-2008, când deţinea funcţia de director de investiţii la Complexul Energetic Rovinari, ulterior de director general ale aceleiaşi companii.
Ciurel ar fi într-un conflict de interese, în condiţiile în care CEO s-a constituit parte civilă în procesul Turceni-Rovinari. Din acest motiv, Consiliul de Supraveghere al Complexului ar fi urmat să discute în şedinţa de acum o săptămână demiterea lui Ciurel, dar din lipsă de cvorum, aceasta s-a amânat. Doi din cei şapte membri ai Consiliului şi-au dat demisia, iar un al treilea, reprezentantul Fondului Proprietatea, nu se afla în ţară.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.