Cum se face politizare în numele… depolitizării şcolilor

Primăriile sunt cele care finanţează şcolile. Pentru fiecare situaţie neprevăzută şi de rezolvat în regim de urgenţă, directorul şcolii este cel care solicită sprijin financiar primăriei. Între directorul școlii, care ocupă funcţia de mulţi ani, şi oamenii din primărie, s-a consolidat o colaborare strânsă.

Din comisia care va evalua competenţele candidatului la funcţia de director, alături de doi profesori din şcoală, numiţi de consiliul de administraţie, sunt doi consilieri locali. Aşa prevede metodologia concursului de ocupare a funcţiilor de directori şi directori adjuncţi în învăţământul preuniversitar, pentru etapa a II-a. Concursul este deja în derulare. Cei patru vor evalua competenţele candidatului, al cărui profil arată că este absolventul unei universităţi prestigioase, este expert în educaţie, nu slujeşte interesului nimănui, nu are afiliere politică, şi are tot entuziasmul şi priceperea să dezvolte, imediat după ce câştigă concursul, cel mai straşnic program prin care rezultatele elevilor din şcoală, la evaluările naţionale şi examenele de bacalaureat, vor deveni modele de bună practică şi performanţă.

Tânăr, specialist, voluntar, reformez şcoală

Studiind metodologia de concurs, exerciţiul nostru de imaginare este întrerupt brutal de câteva detalii importante:

– candidatul, dacă a intrat în concurs, este un profesor titular (ceea ce nu recomandă cu nimic competenţele de conducere şi administrare); după studiile universitare absolvite cu excelenţă şi stagiile din străinătate, a trecut prin examenul de definitivat şi, pe urmă, prin examenul pentru obţinerea gradului II; a avut nevoie de minim 4 ani pentru acest parcurs şi salariul lui lunar este de cel mult 1500 de lei; existând câteva zeci de mii de astfel de profesori (9000 de posturi sunt disponibile prin concurs), acum, învăţământul românesc ar fi plasat în topul statisticilor din lume, deci cu totul diferit faţă de ce reclamăm azi;

– acest candidat participă la un concurs pentru postul care, până acum, a fost ocupat de un director vechi în funcţie, dar a cărui relaţie cu primăria de la care şcoala primeşte banii este zilnică şi are o istorie străveche; repetăm: candidatul este evaluat de doi consilieri ai acestei primării şi de doi profesori ai şcolii (cum ştim că întreg sistemul de învăţământ este învechit şi directorii sunt plini de metehne, şansele candidatului sunt infime, pentru câştigarea concursului);

– se termină concursul, directorul care a ocupat până acum funcţia şi-a încheiat mandatul – conform prevederilor din metodologie – şi legea nu-i mai permite să continue, dar nici candidatul nu a reuşit să se califice; în această situaţie, inspectoratul va numi pe cineva, fără un alt concurs, cum ar veni, ”din oficiu”.

Inspectorii nu au trecut printr-un concurs de ”reprofesionalizare”. Sunt aceiaşi, de ani buni. Și au format legături strânse fie în PSD, fie în vechiul PDL, partidele recunoscute pentru capacitatea de mobilizare în toată ţara.

Secretarul de stat este şi copreşedintele Comisiei de educaţie PNL, Bucureşti

Dar s-a schimbat ministrul în această vară. Ceva mai devreme, se schimbase şi secretarul de stat. Monica Anisie a fost numită secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar, în 12 februarie 2016. Și-a asumat organizarea acestui concurs pentru ocuparea posturilor de directori şi directori adjuncţi în învăţământul preuniversitar. Profesor de limba română (a fost diriginta fiului Ancăi Boagiu), fost secretar general adjunct în ministerul condus de Daniel Funeriu şi, ulterior, membru în echipa acestuia de consilieri de la Cotroceni, cel puţin până la data de 7 septembrie 2016, când a votat alături de colegii săi pentru alegerea preşedintelui PNL al sectorului 2 – a câştigat Anca Boagiu -, copreşedinte al organizaţiei de femei a PNL din sectorul 2 şi actual copreşedinte pentru Bucureşti al Comisiei pentru educaţie din PNL.

Descrierea rolurilor şi a funcţiilor politice de conducere în PNL ale secretarului de stat face cu atât mai sonoră alarma din ultimele săptămâni a profesorilor, referitoare la confiscarea de către partidele politice a schimbărilor directorilor de şcoli. Iar scandalul de la Comisia pentru educaţie a Senatului României dintre PSD şi PNL capătă înţelesuri diferite.

Mizele sunt mari. Sunt aproximativ 1,5 milioane de elevi cu vârste peste 14 ani. Suntem în an electoral şi peste 4 ani vom alege din nou. În ultimele săptămâni au început să se deschidă una după alta liniile de finanţare a proiectelor din fonduri europene, pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020; multe sute de milioane de euro. Cu foarte mulţi inspectori ale căror implicări politice sunt certitudini la nivel naţional, acest concurs, de fapt, va politiza şi mai puternic şcoala românească. Pentru că şansele ca oamenii tineri, pasionaţi de performanţă înaltă să câştige posturi de directori sunt foarte mici. Vor rămâne vacante o mulţime de funcţii de directori şi ele vor fi ocupate prin numiri ulterioare de către inspectoratele şcolare judeţene, conform Ordinului de Ministru nr. 5080/31 august 2016, cel care aprobă şi metodologia. Vor fi şi şcoli unde actualii directori vor câştiga concursul. Iar numărul şcolilor care vor fi conduse de acei directori de la care aşteptăm reforma educaţiei va fi extrem de redus.

Suntem aşadar parte din nou dintr-o manipulare grosolană. De data aceasta, dacă ne vom lăsa păcăliţi, vom fi coautori ai unei erori în învăţământ şi consecinţele se vor răsfrânge asupra elevilor de azi şi de peste multe zeci de ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.