Vom începe cu o comparație între banii individuali și banii unui stat.
Eu, Ioan Buduca, aveam salariul un milion de lei vechi… Cum-necum, am avut apoi un salariu de două milioane. Ce credeți că am făcut? Am cheltuit mai mult, desigur. Am creat inflație? Evident, nu.
„Eu”, statul cutare, aveam în circulație o masă monetară de un miliard de dolari… Am avut apoi două miliarde de dolari, căci am împrumutat. Unde s-au dus banii? O parte, în creșteri de salarii. Ce credeți că au făcut acești bani în plus? Au cumpărat mai mult, desigur. Cererea de consum a crescut, apoi au crescut și prețurile. E o lege a pieței libere aici. A apărut inflație? Evident, da. Dar izvorul inflației nu au fost prețurile, ci a fost creșterea acelei mase monetare.
Dar masa monetară globală? Ea crește pe măsură ce statele își măresc volumul datoriei publice. Crește și inflația? Da, dacă datoria crește consumul, nu investițiile.
Cum crește masa monetară globală? Ori prin dezvoltarea producției, ori prin tipărire de dolari fără dezvoltare. Dolarul e moneda care contează pentru că nimeni nu împrumută ruble. Crescând masa monetară prin tipărire de dolari neacoperiți de dezvoltare, crește inflația? Evident, da.
Când au avut loc tipăriri masive? După criza din 2008 și în timpul pandemiei. Cum stăm cu inflația acum? Rău. Prețurile au creat-o? Nu. Ea a fost creată de tipăriri fără dezvoltare.
Au fost necesare acele tipăriri? Da, dar în alt sistem (cel cu etalonarea banilor prin aur) nu erau posibile asemenea tipăriri.
Cât poate crește inflația globală? Oricât. Riscuri? Instabilitatea unor state. Consecința acestei instabilități? Apariția extremismelor politice. Urmarea? Sistemul în care dolarul e hegemon poate fi contestat, ba poate fi chiar dărâmat.
Azi, statele din BRICS speră să poată contesta hegemonia dolarului. Deocamdată nu pot. În viitor? Depinde de evoluția extremismelor politice. Poate fi controlată această evoluție? În contra creșterii extremismelor radicale, desigur. Da. Asta se și întâmplă azi. Cum se întâmplă? Ehei! Dacă s-ar povesti, nu s-ar mai întâmpla.
Cred că o discuție despre extratereștrii era mai interesantă.. De ce să vorbeștii despe banii altora, ?
Fără ajutorul inflației s-ar duce dracului fondurile speculative, pardon de investiții și pe bursă ar fi o perpetuă criză. Tot inflația ajustează în jos prețul cu forța de muncă. Exemplu: anul 2016 salariul minim net 1000 unități monetare , echivalentul a 1000 mărfuri și servicii, anul 2023 , salariul minim net 2000 unități monetare echivalentul a 900 mărfuri și servici, deci cu ajutorul inflației prostului nominal i se scot ochii că i sa dublat salariul și i se cere să muncească mai mult, real i sa micșorat puterea de cumpărare cu 10% , adică în „bani adevărați” muncește mai mult dar a câștigat mai putin. Inflația în economie este precum fardurile pentru „centuristele” bătrâne, vrea să mascheze ceva , dar mai mult evidențiază decât maschează.
Dolarul a fost considerat moneda de referință fiindcă se credea că economia SUA este infailibilă şi sustenabilă, iar până în anii ’70 avut acoperire în aur. Aceasta nu însemna că TOATĂ masa monetară putea fi schimbată în aur, ci doar o anumită proporție, considerată rezonabilă. În timpul lui Nixon şi-au dat seama că deja se tipăriseră prea mulți USD şi această convertibilitate nu se mai putea susține. Atunci apărut găselnița cu petrodolarii, pentru a justifica totuşi superioritatea şi stabilitatea dolarului. Adică se miza pe o valoare virtuală, având ìn spate potențialul pieței petrolului.
Ulterior, lăcomia „elitelor” susținută de Federal Reserve Board a făcut ca tipărirea de bani să devină o practică tot mai uzuală, iar împreună cu scăderea rezervelor de petrol şi ieşirea marilor producători din siajul SUA să se ajungă la aproape 40.000 mld USD datoria publică în SUA şi menținerea dolarului ca valută de rezervă doar printr-o publicitate deşănțată şi războaie. Fiindcă în realitate 1 USD valorează probabil doar 25 cenți în prezent, dar lumea încă nu crede asta şi nu realizează cât de săracă este. De fapt şi aiureala asta cu „energia verde” este tot o manevră pur politică, în condițiile decuplării dolarului de la piețele petrolului, care-i confereau stabilitate.
Ce se va întâmpla în continuare? Probabil că BRICS va inaugura un alt sistem, care să se bazeze pe un „coş” valutar, adică o monedă de referință de schimb virtuală, care să reflecte mai corect potențialul financiar real al globului, sau măcar al primelor 5-10 mari puteri economice. Cam cum ar trebui să se întâmple cu EURO, dacă ar fi „pe bune”. În trecut era complicat să faci aşa ceva, fiindcă trebuiau colectate şi procesate multe date. Însă în epoca tehnologiilor IT&C asta se poate face destul de uşor, în timp real.
Vom vedea ce se va întâmpla.
Dom’ Sebastian, hai să-ți zic ce-mi zisă și mie unu’ Moulineaux, anjme: „Dacă eu tipăresc bani acasă(ții minte pe unu Floyd?) se cheamă infracțiune.Dacă statul tipărește bani, cum se cheamă?. Masa monetară exprimă valoarea muncii.Dacă tipărești bani și plătești ceva sau pe cineva cu ei, se cheamă că furi de la ceilalți pentru că reduci valoarea muncii lor ca să dai diferența vreunui raket financiar care te-a promovat în post pentru ca să furi de la noi pentru el.
superficial.. afirmația de mai jos e valabila doar pentru investițiile PRODUCTIVE:
„Crește și inflația? Da, dacă datoria crește consumul, nu investițiile.”
orice investiție înseamnă consum!
ca să înțeleagă și autorul:
– îmi cumpăr o mașină nouă pe datorie
– daca este un autoturism cu care doar merg în concedii, sau din care fluier după fete = consum
– dacă îl folosesc ca să alerg după clienți, contracte.. car cu el materiale în șantier sau cartofi în piață => este o investiție productivă, pentru ca ma ajuta sa îmi cresc veniturile sau să reduc o parte din costurile actuale
deci, nu toate investițiile făcute de stat sunt bune, e greu de acceptat ca nu generează inflație (ex. stadioanele nou construite, zugrăvirea palatului Cotroceni sau peisagistica Palatului Parlamentului)
Ce zsăși matale Livache, e tot aia cu ce zsăi eu numai că, vezi mata, banca de la care iei mata banii, nu-s banii ei, sunt tipăriți.E o diferență între a cumpăra ceva cu bani pe care-i deja si banii”pe care îi vei avea” din pdv al băncii.Banca tipărește bani cu ajutorul Băncii Centrale sau a unui fond abonat, care privatizează profitul dar etatizează pierderile, cam ca-n 2008.Ori numita”bancă centrală”care face bani din nimic, e un păcat marxist introdus de Woodrow Wilson în SUA pentru prima oară și care s-a jucat de-a economia încă din’28-’33(criza) și-o face si acum, după „reglajul” lui Nixon din ’70, majoritatea investițiilor nefiind neapărat rentabile decât pentru clienții băncilor(vezi tigăile solare si ventilatoarele + troacele electrice) așa că să muncești mata și să fii sănătos ca să plătesti tot ce fură ăștia.Și, dacă mai ai timp, fă-ți o familie pentru viitorul profitabil al băncii centrale si a instituțiilor conexe.
Deci să rrcapitulez: vii la mine să-ți dau o sută că mi-i dai înapoi stm viitoare cu cinzeci în plus.Eu te-ntreb la ce-ți trebuie și-ți dau o hârtie e care scriu”100″ iar tu te duci și-ți iei ce vrei.Comerciantul căștigă o sută eu o sută jumate iar tu muncesti trei zile în plus pentru suta aia.Chestia e că eu n-am avut nimic , nu produc nimic dar am o sutăcincizeci, comerciantul are suta lui iar tu ți-ai luat ceva dar nu mzi ai nimic.Toată suta care ai zvut-o valorează acum doua sute cincizeci minus 50, cheltuieli de fabricație.Vrei să-ți mai iei ceva,te costă mai mult, hârtiile tpărite sunt mai multe, deci au valoare mai mică.A fost simplu, nu ? Ian faceți exercițiul cde data asta cu supoziția că eu chiar am banii pe care ți-i împrumut, cum era în sec XIXcând circula aurul și toate se ieftineau.
inflatia poate sa fie orice: taxa pe prostie, pe lacomie, pe naivitati, pe ignorantafix la fel ca TVA-ul… are atit de multe intrebuintari inflatia incit te intrebi cum de reusesc „economistii” sa eludeze mai mereu bunul simt, propavaduind faptul ca hotia a devenit stiinta?
Inflatia creste PIB-ul, traiasca INFLATIA !