Cauza de bază a accidentului de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din 1986, a fost o deficiență de proiectare a sistemului de oprire care, în condițiile efectuării unui experiment nefericit, a introdus o creștere necontrolată a reactivității urmată de topirea zonei active și inițierea accidentului atât de mediatizat. Așa ceva nu se poate întâmpla la Centrale Nucleară de la Cernavodă. În cazul reactorului RBMK, tipul existent la Cernobîl, sistemul de oprire și sistemul de control nu erau independente, existând așadar posibilitatea că sisteme cheie de securitate să fie ignorate și operate prin ajustări manuale ale sistemului de control. În cazul reactoarelor de tip CANDU, ca în cazul celor unităților de la Cernavodă, cele două sisteme sunt independente, acționând în mod automat la ieșirea din parametrii normali de operare. Reactorul de la Cernobîl nu avea anvelopa de protecție, iar factorul cheie în eliberarea majoră de radioactivitate în mediu a fost energia rezultată din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare și reținere a produșilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face față unui accident sever iar moderatorul utilizat este apă grea. Acestea sunt explicațiile pe care le dau reprezentanții Forumul Atomic Român – ROMATOM, după o serie de avarii care au avut loc în ultimul an și trei luni la Cernavodă, fenomene care au dus ori la oprirea unităților fie la scăderea puterii. Din ianuarie 2017 și până azi au avut loc zece opriri neplanificate însă oficialii Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor nucleare de la Cernavodă, spun că nu există nicio problemă din punct de vedere tehnic și al securității nucleare.
Diferențe între CANDU și RBMK
Reactorul CANDU, de producție canadiană, este total diferit față de reactorul RBMK, care este rusesc. Reactorul RBMK al centralei de la Cernobîl, moderat cu grafit și răcit cu apă ușoară, nu avea anvelopa de protecție, prezentând deficiențe de proiectare la singurul sistem de oprire cu bare mecanice. Reactorul CANDU dispune de două sisteme speciale de oprire rapidă, distincte că principiu și separate fizic, cu viteză de reacție mult mai mare (2 secunde) ca la reactorul de tip RBMK (10 secunde), un sistem special de securitate de evacuare a căldurii reziduale după un accident de pierdere a răcirii normale a reactorului și un sistem de anvelopare și reținere a produselor radioactive.• CANDU nu are grafit că moderator (aprinderea grafitului a fost una din cauzele catastrofei de la Cernobîl), în schimb folosește apă grea ca moderator și agent de răcire. Cantitatea mare de apă prezentă asigură întârzierea topirii miezului și deci mai mult timp pentru intervenție. La reactorul RBMK nu există o separare a circuitului de răcire a zonei active a reactorului (circuitul primar) de circuitul de abur (circuitul secundar). La reactorul CANDU există o separare fizică între aceste două circuite prin intermediul generatorilor de abur, circuitul primar fiind amplasat împreună cu reactorul în interiorul anvelopei de protecție.
Opririle planificate
Opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: (i) deconectări automate ale reactorului că urmare a intervenției sistemelor de oprire rapidă sau (îi) opriri controlate că urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depasesesc condițiile standard și (iii) opriri controlate, preventive, datorate necesității efectuării unor lucrări de remediere sau de mentenanță corectivă. Deciziile de oprire controlată se iau în conformitate cu normele și procedurile de securitate nucleară aplicabile în astfel de situații. Reducerea de putere poate apărea tot din necesitatea efectuării unor lucrări de remediere, însă reactorul rămâne în permanentă conectat la rețea cu totalitatea funcțiilor de securitate nucleară asigurate, spun cei de la ROMATOM. Ca și practică la nivel internațional în industrie, se estimează anual un număr de ore de opriri neplanificate care sunt bugetate în vederea echilibrării producției și onorarii contractelor de livrare a energiei electrice fiind specifice oricărui tip de reactor și, la nivel internațional, sunt anunțate în aceeași manieră în care procedează Nuclearelectrica. Deși au fost două opriri neplanificate și o reducere de putere într-o perioada foarte scurtă de timp, ceea ce generează o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securității nucleare, riscului pentru personal, populație și mediul înconjurător, aceste evenimente nu au un impact negativ asupra categoriilor menționate mai sus, afirmă cei de la ROMATOM. Pe 25 martie, Unitatea 1 a fost oprita controlat, decizie determinată de apariția unui defect la unul dintre sistemele de proces ale centralei, iar acționarea în conformitate cu proiectul centralei a condus la necesitatea opririi controlate. Tot atunci, puterea Unității 2 a fost redusă la 55% (aproximativ 300 MW), măsură luată ca urmare a necesității înlocuirii unei piese (rulment) la motorul unei pompe de condensare, din partea clasică a centralei. Reducerea de putere până la 55% a fost necesară in vederea opririi echipamentului pentru reparații. În dimineața de joi, 29 martie 2018, centrala nucleară de la Cernavodă a funcționat doar cu unul din cele două reactoare pentru că Unitatea 2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național ca urmare a apariției unei disfuncționalități la un sistem electric de proces, partea clasică, nu cea nucleară a centralei.
Fără riscuri
Opririle neplanificate nu pot fi încadrate pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scăzut) se referă exclusiv la deviații, opririle de la CNE Cernavodă nefăcând parte din aceste categorii.
ROMATOM susține că orice asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă și cauzele accidentului de la Cernobîl este imposibil de susținut prin argumente tehnice și de operare, Romatom recomandând prudență și o documentare riguroasă în tratarea acestor subiecte în spațiul public. “Nuclearelectrica acționează în strictă conformitate cu procedurile de securitate nucleară și sunt convins că aceste opriri, deși fără impact major de securitate nucleară, sunt analizate pentru a se asigura că astfel de evenimente să nu se mai repete. În industria nucleară se învață continuu din experiență, iar odată investigate cauzele, se iau toate măsurile pentru evitarea reaparitiei acestora. Trebuie înțeles că aceste opriri nu sunt un risc asupra securitățîi nucleare, nu reprezintă incidente sau accidente, ele fiind sunt pur și simplu evenimente tehnice care necesită oprirea reactorului”, a declarat Teodor Chirică, Președinte Onorific al ROMATOM.
Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, cu o densitate scăzută a populaţiei, la circa 130 km nord de Kiev şi aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compusă din patru reactoare nucleare de tip RBMK-1000, capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.
şi mai ales, pentru că nu se află în Ucraina…
Pentru ca a primit tehnologie ‘extraterestra” prin intermediul „exceptionalilor”.
Orice constructie inginereasca implica riscuri. Uneori nici nu le poti anticipa pana ce nu se intampla ceva. De obicei, o eroare umana la care proiectantul nu s-a gandit. Asa se intampla tot felul de accidente stupide. La Cernobil reactorul nu a avut nicio problema, un director idiot a ordonat un experiment interzis de constructor. Inginerii de pe tura au refuzat sa-l faca. Directorul i-a demis si a chemat alta tura, care a acceptat sa incerce, evident fara aprobarea constructorului. Asa au distrus toata Europa, vedeti statistica cazurilor de cancer, inclusiv la noi. Tipic rusesc (sau ucrainean, cum vreti). Vezi ultimele accidente cu avioane prabusite aiurea sau incendiul de la Kemerovo. In fiecare luna rusii au catastrofe cu zeci de morti (cel putin in acest an). Nu se intampla nimic deosebit in tot restul lumii cate se intampla la ei. Incompetenta, coruptie, dezordine si nerespectarea regulamentelor etc.
Mare idiot acest „ziarist”,ce explicatii da el nestiutorul de nimic!
„efectuarea unui experiment nereusit”
Cum poate sa scrie toti prostii la ziar?
Articolul este excelent, prezinta functionarea reactorului Candu, filosofia de securitate a acestuia. Din pacate dumneavoastra sunteti un ignorant obraznic atotstiutor.
Alvin Weinberg a introdus racirea pe apa si mai apoi a fost data afara pentru ca incercat sa alerteze lumea la pericolul tuturor sistemelor racite cu apa. La Fukushima sa oprit reactorul cu succes, dar racirea trebuie sa continue si dupa ce reactorul a fost oprit. Deci nu e „fara riscuri”, iar cel mai grav accident nuclear e momentan cel de la Fukushima (chiar daca „numai rusii e rai”), dar nu vreau sa ma intind la explicatii tehnice.
„CA SI”…Agramatule, mai vrei sa-ti si citim randurile?