Asociația Pro Infrastructură (API) a trimis joi, 17 martie, către Ministerul Transporturilor şi Companiei Naţionale de Autostrăzi din România (CNADNR) o scrisoare deschisă în care semnalează câteva elemente incoerente, ba chiar lipsite de logică și viziune cu privire la Master Planul General de Transport și în special legate de Drumul Expres/Autostrada Moldova.
“În esență, este vorba despre alegerea unui drum expres (DX) pentru ruta Ploiești-Buzău-Bacău-Târgu Frumos/Pașcani, când în mod normal fluxul de trafic pe acest segment extrem de important necesită alegerea autostrăzii ca soluție pentru creșterea vitezei de deplasare, îmbunătățirea semnificativă a siguranței rutiere (DN2 este unul dintre cele mai periculoase drumuri naționale) și asigurarea, așa cum este logic și normal, a conexiunii dintre Moldova și Muntenia la nivel de autostradă.
La fel de ciudat și ilogic, este să forțăm mutarea unei părți din fluxul de trafic de pe această rută prin mijlocul munților, pe ruta Brașov-Bacău (proiectată în MPGT la nivel de autostradă).
Vrem să credem că logica firească și evidența studiilor de trafic impun ca soluție Autostrada Ploiești-Buzău-Bacău-Târgu Frumos/Pașcani (și mai departe spre Iași) și doar Drum Expres (DX) pe ruta Brașov-Bacău. Aceasta nu este singura problemă identificată de noi în MPGT, însă credem că este cea mai relevantă și importantă în ceea ce privește infrastructura rutieră”, susţin membrii Asociaţiei.
Pro Infrastructura este una dintre cele mai active organizaţii în ceea ce priveşte promovarea infrastructurii rutiere din România. Din rândul API a fost promovat Cătăln Drulă în funcţia de consilier personal al premierului Dacian Cioloş pe probleme de infrastructură. Argumentele API pentru o viitoare autostradă care să lege Ploieştiul de Iaşi sunt următoarele:
1. Fluxul de vehicule impune deja autostrada între Ploiești și Târgu Frumos. În MPGT există o hartă care descrie fluxurile totale de vehicule, centrele urbane și punctele importante de trecere a frontierei pe cale rutieră, hartă pe care o atașăm acestei scrisori pe pagina următoare. Oricine poate observa, cu ușurință, că ruta Ploiești-Buzău-Bacău-Târgu Frumos-Iași este una extrem de aglomerată, fiind printre cele mai aglomerate din țară. Se observă clar că această rută este la fel de aglomerată ca numeroase alte rute-cheie pentru care MPGT arată ca soluție construcția de autostradă, cum ar fi Pitești-Craiova (dar și alte segmente din autostrăzile A1, A3 și A10, deja în construcție sau în faze avansate de planificare) și este chiar mai aglomerată decât alte rute pentru care MPGT recomandă autostrada, cum ar fi Brașov-Bacău.
2. Așadar, ne întrebăm, retoric, de ce trebuie să proiectăm o autostradă prin munți (Brașov-Bacău), extrem de scumpă, greu de implementat, complicat de executat tehnic și care deranjează mult la nivel de impact asupra mediului pentru a „deturna” o parte din traficul care, firesc, se deplasează prin câmpie pe ruta Bacău-Focșcani-Buzău-Ploiești? Care sunt argumentele de ordin logic, economic, social și de mediu care să impună o astfel de decizie? În esență, de ce este mai bine să ignorăm, pur și simplu, fluxurile de trafic actuale, să facem eforturi financiare și tehnice deosebite pentru a impune o astfel de „soluție”? 2. Diferența de cost dintre DX și A este mică pe ruta Ploiești-Buzău-Bacău-Târgu Frumos/Pașcani. Pentru că această rută este, în mare parte, aflată în câmpie, costurile proiectării și execuției unei autostrăzi nu sunt cu mult mai mari decât costurile unui drum expres. Nu sunt viaducte imense peste văi, deblee adânci și tuneluri (așa cum, probabil, ar sta lucrurile pe segmentul Bacău-Brașov prin mijlocul munților), astfel că nu este mult mai costisitor să avem benzi de circulație mai late (la autostradă), curbe mai largi (viteză de deplasare mai mare) și o bandă de urgență (poate fi folosită în urgențe și la deblocarea mai facilă a traficului în caz de accident sau când fluxurile de trafic sunt extrem de ridicate). Din analizele noastre credem că o autostradă pe acest traseu ar fi cu 10-15% mai scumpă față de un drum expres, însă beneficiile aduse de autostradă depășesc clar aceste costuri!
3. Este o lipsă de viziune și logică să nu avem o autostradă între Moldova și Muntenia, între Iași și București. Oricine poate observa că o regiune ca Moldova are nevoie ca de aer de investiții masive în infrastructură pentru a se dezvolta și trebuie conectată cu rețeaua de autostrăzi din Muntenia (și mai departe Dobrogea), nu doar spre vest (Transilvania). Nu doar traficul o impune, ci și raționamentul economic. Noi credem că nu este normal ca această conexiune dintre Moldova și Muntenia să fie doar la nivel de drum expres, mai ales că, în comparație cu alte autostrăzi, aceasta va putea fi executată la costuri reduse (fiind la câmpie în cea mai mare parte).
4. Lipsa de certitudine din acest moment cu privire la standardul DX (Drum Expres). În acest moment România nu are niciun km de drum expres REAL. Există multă confuzie cu privire la drumurile expres. De exemplu, mulți decidenți consideră DNCB-Nord (Centura București) ca fiind „drum expres”. Nici vorbă de așa ceva – multe intersecții sunt la nivel, există treceri de pietoni și extrem de multe conflicte de trafic, în plus curbele sunt strânse, iar lățimea benzilor de circulație este redusă, nicidecum 3,75 m ca în standardul de autostradă. Noi credem că există un mare risc de interpretare greșită a standardului DX, dacă s-ar proiecta și executa pe ruta Ploiești-Bacău-Târgu Frumos.
În Master Planul de Transport sunt prevăzute construcţia a două drumuri rapide care să străbată Moldova. Acestea sunt: 1. Autostrada Braşov-Bacău: – Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie de la Bucureşti către nord-est. Propunerea va prezenta o nouă secţiune de autostradă între Braşov şi Paşcani şi mai departe până la graniţa cu Republica Moldova.
– Acest segment conectează coridorul Bucureşti-Braşov via Ploieşti cu zona de nord-est a ţării şi, mai departe, cu Republica Moldova, adăugând prin urmare valoare adăugată la nivel european.
– Pe traseul dintre Braşov şi Iaşi timpii de călătorie sunt mari, iar viteza medie înregistrată pe acest traseu este de aproximativ 64 km/h.
– Acest proiect este prognozat să opereze aproximativ 35.000 de vehicule pe secţiunea dintre Braşov–Bacău, până la Paşcani. Conexiunea Est, spre Iaşi se estimează că va acoperi aproximativ 42.000 de vehicule. După implementarea autostrăzii Braşov-Sibiu, aproximativ întregul volum de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat trece pe noul traseu. De asemenea, se descarcă coridorul Bucureşti-Buzău-Bacău.
– Viteza medie prognozată pe traseul dintre Bucureşti şi Braşov creşte până la 95 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 34%.
– Costurile de realizare – Tronsonul Braşov-Bacău va costa 1,84 miliarde de euro.
2. Autostrada Târgu Mureş–Iaşi–Ungheni: – Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie pe acest coridor, îmbunătăţind astfel şi conectivitatea la nivel regional. Proiectul asigură o legătură directă între zona de nord-est a României, regiunea Cluj-Napoca şi zona de vest–graniţa cu Ungaria/ restul Europei via Sebeş/ Timişoara sau Oradea via Gilău–Borş.
– Proiectul va fi implementat în două faze, Târgu Mureş-Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ-Paşcani-Iaşi.
– Pe acest coridor timpii de călătorie sunt mari, vitreza medie înregistrată pe traseu fiind de aproximativ 61 km/h. – Acest proiect operează aproximativ 31.000 de vehicule. Aproximativ jumătate din volumul de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat, trece pe noul traseu.
– Viteza medie prognozată de model pe traseu creşte până la 100 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 42%.
– Costurile de realizare – 4,07 miliarde de euro, fără TVA. Tronsonul Paşcani-Iaşi-Ungheni va costa 0,74 miliarde de euro, iar Paşcani-Târgu Mureş 3,32 miliarde de euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.