De ce își ascund parlamentarii biografiile

Dintre cei 465 de noi parlamentari aleşi pe 11 decembrie 2016, cei mai mulţi sunt ingineri – 134, urmaţi de economişti şi de jurişti. Procentual, inginerii reprezintă 28% din noul Parlament, economiştii – 21%, iar juriştii – 19%.

O pondere asemănătoare a profesiilor se regăsea şi în mandatele anterioare din Legislativ. Printre noii parlamentari mai sunt și istorici, jurnalişti, politologi, ofiţeri de marină, sociologi, dar şi un coregraf, un traducător şi trei artişti. Mulţi parlamentari activează în domeniile în care au pregătire, însă unii au admis că erau şomeri sau casnici înainte ca voința populară să-i trimită să lucreze în Casa Poporului. De asemenea, în băncile Camerei Deputaților și ale Senatului activează şi cinci pensionari. Și pentru că meseria e brățară de aur, dar se dovedește că atârnă greu pentru unii dintre aleși atunci când sunt luați la bani mărunți pentru diverse greșeli, majoritatea acestora au decis că nu îi avantajează să își facă publice biografiile.

Biografiile, literatură comică ocultată

Fiecare parlamentar din legislaturile anterioare avea CV-ul publicat pe paginile de Internet ale Camerei Deputaţilor sau Senatului. Pe lângă profesiile şi studiile mai mult sau mai puţin umflate, aleşii neamului de dinainte de 11 decembrie 2016 şi-au trecut pe lista abilităţilor şi lucruri de-a dreptul comice, care au făcut deliciul publicului. Din această cauză, mai nou, biografiile actualilor parlamentari sunt secretizate. Cel puțin la Camera Deputaților secretomania a devenit lege în privința CV-urilor aleșilor. Niciun actual deputat nu a dorit să își prezinte public, pe pagina web a acestei Camere, activitatea profesională. În schimb, la Senat, aleșii au fost mai îngăduitori și și-au pus la vedere carierele. Însă nu toți. Deși este membră a opoziției, senatoarea PNL de Ilfov Nicoleta Pauliuc ține morțiș să păstreze misterul în privința activității sale profesionale. La fel și încă alți câțiva senatori. Explicațiile pe care aceștia le oferă în privința păstrării departe de gura lumii a activității lor de până acum sfidează bunul-simț, nu doar pentru că sunt plătiți din bani publici, ci și pentru că cei mai mulți dintre aceștia au fost doar niște nume, deloc cunoscute, trecute pe listele de partid de la recentele alegeri parlamentare.

Doctoratele din Parlament, puse și ele la adăpost

Răfuielile la vârful statului cu doctoratele plagiate aruncate în războiul politic nu cu scopul însănătoșirii mediului universitar sau al societății în general, ci pentru compromiterea unor persoane sau salvarea acelora care se află, de fapt, la baza răului, au servit drept o nouă lecție pentru noii aleși. Subiectul plagiatelor a explodat cu atâta intensitate în ultimii trei ani, încât noul val de politicieni din Senat și Camera Deputaților au cumpănit că este mai la îndemână să nu-și afirme și calitatea de „doctori“ pe diverse domenii. Singurii foști și actuali doctoranzi care își recunosc meritele și care se regăsesc în continuare în Parlament sunt fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al Justiției Florin Iordache, fostul șef de la Externe și de la Justiție Titus Corlăţean, fostul ministru al Fondurilor Europene și apoi al Finanțelor Publice în guvernul Ponta, Eugen Teodorovici, sau ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb. Deși nu este parlamentar, și premierul Sorin Grindeanu are probleme legate de originalitatea cărții sale despre un subiect de analiză matematică, pe care susține că a publicat-o. Și pentru că lucrarea respectivă pare de negăsit, cercetătorul Sergiu Moroianu de la Institutul de Matematică al Academiei l-a invitat pe autor să-și prezinte cartea personal într-un mediu de profesioniști receptivi. Prim-ministrul a prezentat doar coperțile cărții pe pagina sa de Facebook, dar despre conținutul ei nu a oferit nici cea mai mică dovadă că există. Ipoteza cea mai sumbră ar fi că lucrarea sa este, de fapt, un plagiat, care în contextul politic de astăzi nu mai poate fi expus.

Deputat premiat de Poliție pentru averea nedeclarată

Pe lângă ocultarea biografiilor, aleșii din prezent au mai preluat o meteahnă buclucașă și păguboasă de la colegii lor din legislaturile precedente, și anume ascunderea de ochii Agenției Naționale de Integritate și de cei ai publicului a unor părți din avere. Scăpat ca prin urechile acului de vigilența inspectorilor ANI, un deputat hunedorean a fost dat în fapt că nu și-a completat corect declarația de avere.

Polițiștii de la circulație l-au premiat pe pesedistul Sorin Marica pentru că este posesorul celei mai „bătrâne“ Dacia. Deputatul pesedist, fost primar al unei comune hunedorene, a intrat în posesia Daciei 1100, seria 683, în urmă cu doi ani, după ce a cumpărat-o de la un prieten care a achiziționat-o la rândul lui în urmă cu 30 de ani, direct de la uzinele din Pitești.

Numai că autoturismul pentru care a fost premiat deputatul nu figurează în declarația de avere a acestuia. Singurele autoturisme declarate de Marica sunt un Suzuki cu an de fabricație 2015, un Mercedes tot de acum doi ani și un Renault Clio fabricat în 2016.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.