Priviți cu atenție cele două fotografii. În ele, este aceeași persoană: jurnalistul australian Julian Assange de la WikiLeaks!
În fotografia din stînga, cea mai recentă, Assange este în închisoarea de maximă securitate Belmarsh Prison din Londra. Fotografia din dreapta ni-l arată așa cum era înainte de arestare.
În acest moment, Julian Assange așteaptă sentința definitivă a judecătorilor englezi față de solicitarea SUA de extrădare a jurnalistului, acesta fiind acuzat că a publicat zeci de mii de documente secrete între 2010-2011. Operațiunea sa a căpătat numele generic WikiLeaks.
Zilele trecute, congresswoman Rashida Harbi Tlaib a lansat o Petiție prin care adună semnături pentru o scrisoare în care îi cere procurorului general Merrick Garland să pună capăt procesului de extrădare împotriva lui Julian Assange.
Din toată lumea vin adeziuni din partea jurnaliștilor la această petiție, căci problematica acestui „Caz Assange” sau „Caz WikiLeaks” depășește ideea de solidaritate cu un coleg de breaslă care și-a riscat propria libertate pentru bătălia mai mare a libertății presei.
„Cazul WikiLeaks” este foarte simplu: un jurnalist a primit de la sursele sale zeci de mii de documente secrete despre războaiele din Irak și Afganistan pe care, considerîndu-le de interes public, le-a publicat. Potrivit unei legi din SUA, extrem de contestată, acest fapt este infracțiune și se pedepsește cu ani grei de închisoare, chiar pe durata întregii vieți!
Pentru a vă face o impresie corectă despre contestarea acestei legi, iată ce declara Daniel Ellsberg , faimosul avocat al libertăților civile: „Legea spionajului, așa cum este scrisă, a fost întotdeauna aplicabilă unei game atît de largi de discuții despre chestiuni importante, dintre care multe au fost ținute secrete în mod greșit atît de mult timp, încît ar trebui să fie considerată neconstituțională”.
Administrația Obama a încercat să-l acuze pe Julian Assange, dar nu a găsit calea potrivită pentru a nu afecta în același timp ideea de libertate a presei. În schimb, administrația Trump n-a ezitat să continue cu cererea de acuzare și extrădare a jurnalistului pentru a fi judecat în SUA.
Fratele lui Assange, Gabriel Shipton, a luptat constant pentru eliberarea sa, cerînd tuturor jurnaliștilor din lume să fie solidari pentru apărarea dreptului la exprimare. El a declarat că sănătatea mentală și fizică a lui Assange s-a deteriorat în fața condițiilor cu care se confruntă la Belmarsh.
Pe acest fond, Rashida Harbi Tlaib a lansat această Petiție, considerînd că presiunea venită mai ales din partea jurnaliștilor de pretutindeni este cea mai eficientă în fața deciziilor politice prin care se dorește ca secretizarea documentelor să fie, în realitate, ascunderea adevărului în fața opiniei publice!
Vă reamintesc că și în România serviciile secrete au încercat să promoveze o astfel de lege, în care publicarea de către un jurnalist a unor documente secrete să fie considerată infracțiune și să fie pedepsită penal prin „Legea protecției informațiilor clasificate”!
Dezbaterea publică și reacția vehementă a presei i-a determinat pe legiuitori să renunțe la sancțiunile penale în cazul publicării unor documente secrete, considerîndu-se, pe bună dreptate, că persoana care trebuie să fie sancționată nu este jurnalistul, ci, eventual, deținătorul legal al documentului secret! A rămas, totuși, în lege un articol care, folosit în mod excesiv sau abuziv, încă l-ar putea incrimina pe un jurnalist: cel referitor la „deținerea fără drept” a unor astfel de documente, prevăzut la art. 338 din Hotărîrea 585/2002.
Cazul cel mai cunoscut care justifică publicarea unor documente secrete în interesul public îl reprezintă celebrele Protocoale dintre SRI și DNA, generatoare de numeroase abuzuri și chiar de compromiterea ideii de Justiție. Acestea au apărut în spațiul public după ce fostul col. SRI Ioan Dedu a dezvăluit existența unei informații secrete, publicate din greșeală într-o carte, unde se făcea referire la o ședință CSAT, în care s-a decis încheierea acelor Protocoale ilegale! Din fericire, noi am fost chiar martorii acelui moment, petrecut în Parlamentul României, publicînd acele două articole care au stat la baza reacției magistraților, în special a judecătoarelor Gabriela Baltag și Dana Gîrbovan, care, în final, au făcut posibilă demascarea și desființarea Protocoalelor SRI-DNA! Vezi, în acest sens, articolele:
– https://www.cotidianul.ro/interviu-exclusiv-parchetul-nu-avea-dreptul-sa-secretizeze-protocolul/
Revenind la Cazul Assange, trebuie să remarcăm că dacă ar fi fost vorba despre interesul altei țări decît SUA, reacția cea mai fermă ar fi venit din partea jurnaliștilor americani! Așa, însă, constatăm că tăcerea multora dintre ei se datorează pervertirii presei în ultimii ani. Spre exemplificare, vă invit să vedeți filmul „The Post” (2017), cu Tom Hanks și Meryl Streap, în care este vorba exact despre un subiect ce pare inspirat din „Cazul Assange”! O lecție despre curaj și despre solidaritate pentru a înfrînge Sistemul în folosul opiniei publice!
Revenind la Petiția lansată de congresswoman Rashida Harbi Tlaib, trebuie să spunem că deja a fost semnată de mai mulți membri ai Congresului american. De asemenea, ziarele „Times”, „The Guardian”, „El País”, „Le Monde” și „Der Spiegel” au făcut o declarație comună de condamnare a acuzațiilor împotriva lui Assange.
Rashida Harbi Tlaib spune în Petiție: „Acționarea în justiție a domnului Assange, dacă are succes, nu numai că creează un precedent legal prin care jurnaliștii sau editorii pot fi urmăriți penal, ci și unul politic”, adăugînd că: „În viitor, New York Times sau Washington Post ar putea fi urmărite penal atunci când vor publica articole importante bazate pe informații clasificate. Sau, la fel de periculos, s-ar putea abține de la publicarea unor astfel de subiecte de teamă să fie urmăriți penal.”
Chip Gibbons, director de politici pentru Defending Rights & Dissent, a făcut o declarație tranșantă după publicarea Petiției: „Scrisoarea lui Tlaib nu este doar o gură de aer proaspăt, este extrem de important ca membrii Congresului să-și ridice vocea în acest sens, în special cei din același partid din actuala administrație, în acest moment critic, într-un caz care va determina viitorul libertății presei în Statele Unite”!
În România, din cîte știm, Petiția nici măcar nu a fost o știre de presă. De aceea, publicăm mai jos atît textul Petiției, cît și Scrisoarea către procurorul general Merrick Garland.
Dragă coleg:
Aș dori să vă invit să vă alăturați pentru a scrie Departamentului de Justiție pentru a le cere să renunțe la acuzațiile din epoca Trump împotriva jurnalistului australian Julian Assange.
Știu că mulți dintre noi avem sentimente foarte puternice față de domnul Assange, dar ceea ce se spune despre el și despre acțiunile lui este cu adevărat în afara logicii. Faptul este că situația în care domnul Assange este urmărit penal în temeiul „Legii spionajului”, notoriu nedemocratică, subminează grav libertatea presei și Primul Amendament.
Inculpații acuzați în temeiul „Legii Spionajului” sunt efectiv incapabili să se apere și de multe ori nu li se permite accesul la toate probele aduse împotriva lor sau chiar să depună mărturie cu privire la motivația din spatele acțiunilor lor. Informațiile pe care domnul Assange le-a publicat în mass-media importante precum New York Times și The Guardian provin în principal din documentele scurse de la informatoarea Chelsea Manning. Aceste documente au expus o serie de abuzuri guvernamentale extrem de grave, inclusiv tortură, crime de război și supraveghere ilegală în masă.
Urmărirea domnului Assange marchează pentru prima dată în istoria SUA cînd „Legea Spionajului” a fost folosită pentru a acuza un editor de informații veridice. Urmărirea domnului Assange, dacă are succes, nu numai că creează un precedent legal prin care jurnaliştii sau editorii pot fi urmăriţi penal, ci şi unul politic. În viitor, New York Times sau Washington Post ar putea fi urmărite penal atunci când vor publica articole importante bazate pe informații clasificate. Sau, la fel de periculos, se pot abține de la publicarea unor astfel de povești de teamă să fie urmăriți penal.
The New York Times, The Guardian, El Pais, Le Monde și Der Spiegel au făcut pasul extraordinar de a publica o declarație comună în opoziție cu rechizitoriul, avertizând că „creează un precedent periculos și amenință să submineze Primul Amendament al Americii și libertatea presei.” Lor li se alătură opoziției față de acuzarea dlui Assange de către grupuri precum ACLU, Human Rights Watch, Amnesty International, Reporters Without Borders și Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor. Numeroși lideri străini și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea și opoziția, inclusiv premierul australian Albanese, președintele mexican AMLO, președintele brazilian Lula da Silva și parlamentari din numeroase țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Brazilia și Australia.
Dacă aveți întrebări sau doriți să vă înscrieți la această scrisoare, vă rugăm să contactați consilierul de politici al reprezentantului Tlaib… Vă mulțumim pentru parteneriatul dvs. în apărarea libertății presei și a Primului Amendament.
Cu sinceritate,
Rashida Tlaib
Membru al Congresului
Stimate procuror general Merrick Garland,
Vă scriem astăzi pentru a vă chema să susțineți protecțiile Primului Amendament pentru libertatea presei, renunțând la acuzațiile penale împotriva editorului australian Julian Assange și retrăgând cererea de extrădare americană aflată în prezent pe rolul guvernului britanic.
Grupurile pentru libertatea presei, libertatea civilă și drepturile omului au afirmat că acuzațiile împotriva domnului Assange reprezintă o amenințare gravă și fără precedent la adresa activității jurnalistice de zi cu zi, protejate de Constituție, și că o condamnare ar reprezenta un regres de reper pentru Primul Amendament. Principalele instituții de presă sunt de acord: The New York Times, The Guardian, El Pais, Le Monde și Der Spiegel au făcut pasul extraordinar de a publica o declarație comună în opoziție cu rechizitoriul, avertizând că „creează un precedent periculos și amenință să submineze Primul Amendament al Americii și libertatea presei”.
ACLU, Amnesty International, Reporters Without Borders, Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor, Apărarea Drepturilor și Disidenței și Human Rights Watch, printre altele, v-au scris de trei ori pentru a vă exprima aceste preocupări. Într-o astfel de scrisoare au scris:
„Acuzarea domnului Assange amenință libertatea presei, deoarece o mare parte din comportamentul descris în rechizitoriu este un comportament în care jurnaliștii se angajează în mod obișnuit – și în care trebuie să se angajeze pentru a face munca pe care publicul are nevoie de ei. Jurnaliştii de la principalele publicaţii de ştiri vorbesc în mod regulat cu sursele, cer clarificări sau mai multe documente şi primesc şi publică documente pe care guvernul le consideră secrete. În opinia noastră, un astfel de precedent în acest caz ar putea criminaliza efectiv aceste practici jurnalistice comune.”
Urmărirea penală a lui Julian Assange pentru desfășurarea de activități jurnalistice diminuează considerabil credibilitatea Americii ca apărător al acestor valori, subminând statutul moral al Statelor Unite pe scena mondială și asigurând efectiv acoperire guvernelor autoritare care pot (și fac) să atragă atenția asupra acuzării lui Assang, să respingă criticile bazate pe dovezi ale dosarelor lor privind drepturile omului și ca un precedent care justifică incriminarea raportării asupra activităților lor. Liderii democrațiilor, ai organismelor internaționale majore și ai parlamentarilor din întreaga lume se opun urmăririi penale a lui Assange. Fostul raportor special al ONU pentru tortură, Nils Melzer, și comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, s-au opus extrădării. Premierul australian Anthony Albanese a făcut apel la guvernul SUA să pună capăt urmăririi lui Assange. Liderii din aproape toate națiunile latino-americane importante, inclusiv președintele mexican Andrés Manuel López Obrador, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva și președintele argentinian Alberto Fernández au cerut renunțarea la acuzații. Parlamentarii din întreaga lume, inclusiv Marea Britanie, Germania și Australia, au cerut toți ca Assange să nu fie extrădat în SUA.
Acest strigăt global împotriva urmăririi penale a domnului Assange de către guvernul SUA a evidențiat conflictele dintre valorile declarate ale Americii privind libertatea presei și urmărirea de către aceasta a domnului Assange. The Guardian a scris: „SUA s-au autoproclamat săptămâna aceasta ca farul democrației într-o lume din ce în ce mai autoritară. Dacă domnul Biden se gîndește serios să protejeze capacitatea presei de a trage guvernele la răspundere, ar trebui să înceapă prin a renunța la acuzațiile aduse domnului Assange.” În mod similar, redacția Sydney Morning Herald a declarat: „Într-un moment în care președintele american Joe Biden tocmai a ținut un summit pentru democrație, pare contradictoriu să mergem atât de mult pentru a câștiga un caz care, dacă va reuși, va limita libertatea de exprimare. .”
În calitate de procuror general, ați susținut pe bună dreptate libertatea presei și statul de drept în Statele Unite și în întreaga lume. Chiar în octombrie anul trecut, Departamentul de Justiție, sub conducerea dumneavoastră, a făcut modificări în orientările politicii de știri care, în general, îi împiedică pe procurorii federali să folosească citații sau alte instrumente de investigație împotriva jurnaliștilor care dețin și publică informații clasificate utilizate în culegerea de știri. Suntem recunoscători pentru aceste revizuiri pro-libertatea presei și simțim cu tărie că renunțarea la acuzarea Departamentului de Justiție împotriva domnului Assange și oprirea tuturor eforturilor de extrădare a acestuia în SUA este în conformitate cu aceste noi politici.
Julian Assange se confruntă cu 17 acuzații în temeiul Legii privind spionajul și o acuzație pentru conspirație pentru a comite o intruziune în computer. Acuzațiile din Legea Spionajului provin din rolul domnului Assange în publicarea informațiilor despre Departamentul de Stat al SUA, Guantanamo Bay și războaiele din Irak și Afganistan. O mare parte din aceste informații au fost publicate de ziare principale, cum ar fi New York Times și Washington Post, care au colaborat adesea cu domnul Assange și WikiLeaks în acest sens. Pe baza logicii juridice a acestui rechizitoriu, oricare dintre aceste ziare ar putea fi urmărit penal pentru implicarea în aceste activități de raportare. De fapt, pentru ceea ce este acuzat dl Assange că a făcut nu se distinge din punct de vedere juridic de ceea ce fac ziare precum New York Times, administrația Obama a refuzat pe bună dreptate să aducă aceste acuzații.
Urmărirea domnului Assange marchează pentru prima dată în istoria SUA când un editor de informații veridice a fost inculpat în temeiul Legii Spionajului. Urmărirea domnului Assange, dacă are succes, nu numai că creează un precedent legal prin care jurnaliştii sau editorii pot fi urmăriţi penal, ci şi unul politic. În viitor, New York Times sau Washington Post ar putea fi urmărite penal atunci când vor publica articole importante bazate pe informații clasificate. Sau, la fel de periculos pentru democrație, ei se pot abține de la publicarea unor astfel de povești de teamă să fie urmăriți penal.
Domnul Assange a fost arestat preventiv la Londra de mai bine de trei ani, în timp ce așteaptă rezultatul procedurilor de extrădare împotriva sa. În 2021, un judecător de district din Regatul Unit a decis împotriva extrădării domnului Assange în Statele Unite, pe motiv că acest lucru l-ar expune unui risc nejustificat de sinucidere. Înalta Curte din Marea Britanie a anulat această decizie după ce a acceptat asigurările SUA cu privire la tratamentul potențial pe care îl va primi domnul Assange în închisoare. Nicio hotărâre nu abordează în mod adecvat amenințarea pe care acuzațiile împotriva domnului Assange o reprezintă pentru libertatea presei. Departamentul de Justiție al SUA poate opri în orice moment aceste proceduri dăunătoare, pur și simplu renunțând la acuzațiile împotriva domnului Assange.
Apreciem atenția acordată acestei probleme urgente. Fiecare zi în care urmărirea penală a lui Julian Assange continuă este o altă zi în care propriul nostru guvern subminează inutil propria noastră autoritate morală în străinătate și anulează libertatea presei în temeiul Primului Amendament acasă. Vă îndemnăm să renunțați imediat la aceste acuzații din era Trump împotriva domnului Assange și să opriți această urmărire periculoasă.
Cu stimă, membri ai Congresului
CC: Ambasada Marii Britanii; Ambasada Australiei”.
Acum, politicenii și jurnaliștii români au ocazia să spună dacă sînt solidari cu unul dintre cei mai curajoși jurnaliști din lume sau dacă preferă tăcerea de teamă ca nu cumva să-i supere pe politicienii americani.
Excelent articol. Iata ce scrie cea mai buna revista evreiasca despre directia pe care luat-o democratia liberala americana incepand cu instalarea la comenzi a lui Bush junior: https://www.tabletmag.com/sections/news/articles/guide-understanding-hoax-century-thirteen-ways-looking-disinformation
Jurnalismul in Romania nu exista,ceva opinii pe subiecte cotidiene, in rest…0
Nimeni dar absolut nimeni isi pune intrebari sau aduce in discutie evenimente serioase. Consens la unison…alinierea, drepti!!! Asa ni se prezinta democratia! Iluzie si iar iluzie…toti in turma, la unison!
Ce Assange, ce dubii??? Detinem adevarul suprem si ne ajunge! Fara intrebari!
Societatea de azi traieste in mitul pesterii lui Platon!
S-a obisnuit atat de bine in pestera,(cu iluzia de libertate) ca nu sesizeaza si nu vrea sa stie nimic din afara pesterii. Assange ne-a deschis ochii dar din pacate „turma” refuza sa vada realitatea.
Cine sunt ziaristii s-a vazut in cazul asasinarii ziaristei Daria Dughina, toti, fara exceptie au luat pozitia strutului. Aceeasi pozitie o vom lua si noi cand vor fi asasinati ei, fara exceptii !
Cazul Julian Assange demonstrează că dacă este o infracţiune să informezi publicul despre crimele guvernului, atunci înseamnă că eşti condus de criminali. Politicienii americani nu realizează, dar acesta este un moment al adevărului. Nu poţi să invoci democraţia şi drepturile omului atunci când invadezi un stat fără acordul ONU, dar atunci când un om informează publicul să îl arunci în închisoare pe viaţă ca în China sau Rusia. Dacă eşti democraţie adevărată, atunci îţi respecţi cetăţenii care te plătesc şi au drepturi. În Rrumânistan, o ţară de oi, subiectul favorit al „jurnaliştilor” este ciobanul becali.
Aminteam de „surse”! Sursele ziaristilor cu respect pt aceasta meserie nobila NU FURA DOCUMENTE CU SECRETE DE STAT/ NU ACCEPTA PERMISIUNEA DE ACCES IN SISTEMUL INFORMATIONAL AL INSTITUTIILOR STRATEGICE!!! Pentru ca numai AGENTII STRAINI comit astfel de FAPTE CRIMINALE, unii legendati in institutii strategice si complicii lor acoperiti ca „jurnalisti”!!! Da, multi jurnalisti sunt AGENTI STRAINI, unii operand ocazional in alte tari sau pe teatre de razboi! Pe teatrele macelurilor bolsevice locale, civile, regionale, continentale si mondiale, asa cum stim din din Istoria Internationalelor teroriste marxist/bolsevice!!! Cele mai importante ACOPERIRI folosite de TERORISTII IDEOLOGIEI GENOCIDULUI sunt TREI – PROFI/ACADEMICIENI/SCRIITORI/PICTORI AVAN-GARDISTI, AFACERISTI/FINANTISTI/BANCHERI si JURNALISTI/PATRONI DE PRESA formatori de OPINII FALSE!!! Sa fie clar, cine furnizeaza documente secrete sau permite accesul la ele NU O FACE PENTRU BANI, ci ca AGENT SOVIETIC/BOLSEVIC CHINEZ/AL SECURITATILOR!!!
Alti AGENTI rostogolesc informatiile…
@Eduard F Kalacu… Indiferent de calitatea ta de cadru de „intelligence” sau turnator ori colaborator Big Brother, „NAZI” scrie pe fruntea ta, fiindca nazistii au fost si sunt cei mai vajnici dusmani ai drepturilor omului si libertatilor cetatenesti. Unii sugereaza ca astora ca tine, ca charlie, deeper etc. v-ar sta bine in camasa de forta… Eu cred ca solutia gen „Nuremberg Trials” ar fi cea mai potrivita pentru orice nazist…
Si pe jurnalisti cine-i apara domnule Spanu? Cacanarii care stau saptamana de saptamana cate 6 ore in coada la Comarnic sa manance 2 mici cu „mostar” la Moeciu? Hai bre!!!
Dacă petiția era despre trădătorul Navalnâi, sigur toți atârnătorii de pix sau pixeli semnau orice deșeu ideologic. Atâta parcimonie în critică la adresa SUA nu a existat nici pe vremea obsedantului deceniu. Atâta slugărnicie manifestată de presa românească față de stăpânul SUA nu a existat nici în sclavagism.
Dar e bine, formele astea de capitulare totală vor crea anticorpi.
Documentele, datele au fost preluate direct cu acces din interior si cu 0 hacking. Supraveghere in masa fara mandat de la judecator toata lumea este susptecta eventual si implicit vinovata, nu conteaza de ce, suna a Kovesi si Portocala Negulescu. UK Brucselul, SUA nu s-au auzit sa denunte practicile de anii 1950. Ba le-au incurajat cu multumiri personale lui Kovesi si Macovei procuror comunist. Si Kovesi a avut de la cine invata.
Wiki si ceva dupa el da certitudinea ca informatia prezenta e importanta, veridica si folositoare; contributia grupurilor academice, dezvoltatori in diferite domenii, librari, politici si geografi, toti conduc la increderea in AI a utilizatorului de internet dar fara Wikileaks AI ramane incomplet si ingenuu; cele 250.000 de documente injectate „leaks” in sistem sunt binevenite pentru a intrezari dincolo de informare presupuneri, intuitii, suspiciuni si indoieli..tot raul spre binele AI
Domnul Spânu știe de ce nu semnează „ziariștii” români. Nu au aprobarea ambasadei. Doar se codește să ne spună din același motiv. Toți curajoșii s-au obișnuit să folosească șopârle. Ați mai văzut vreo anchetă serioasă în presa românească? În afară de cele ale lui Tolontan care sunt de fapt anchetele sri. Doar articole de opinie, nimic concret. Concluzia? Că presa românească își vinde un confrate e de așteptat. Doar că ne-au vândut și pe noi, compatrioții lor. De fapt s-au vândut pe ei. Curios că nu apare nici o cercetare de piață despre încrederea românilor în presă.
Jurnalistii romani sunt un fel de Ion al lu maCiuca. Tonomate care ii iau interviu lui Kovesi si Kovesi cunoastea din timp intrebarile corecte politic. La fel ca si la Werner regizat regie de studio si dosare unde PSDistii trebuie sa-si dovedeasca singuri nevinovatia.
Presa romaneasca se stie cum este, pe cine slujeste in lumea buna.
N-a avut inspiratia sa ajunga in Rusia ca Snowden.Doi eroi ai democratiei.
Se pare ca unii oameni din Lumea larga au luat-o rau razna daca incadreaza faptele comise de TERORISTUL Assange la ceea ce numim „libertatea presei”!? Pt ca una e sa te folosesti de „surse” si alta ce a comis teroristul Assange, un cunoscut „Computerhacker” specializat in FURTnprin efractie online atat solidar, cat si in banda terorista, A TUTUROR DOCUMENTELOR MILITARE indiferent de gradul de secretizare si dupa citirea lor selectarea acelora „pretins imorale sau care incalca drepturile omului si ale statelor/ drept international”! Aici este confuzia „rasputinistilor” care cer impiedicarea extradarii unui CRIMINAL care ar fi condamnat pe viata sau la moarte in TOATE STATELE Lumii!!! Un CRIMINAL care e imposibil sa nu fie AGENTUL unui stat INAMIC al SUA si al Lumii LIBERE!!! In orice caz, fatuca cu epistola a ignorat sa nominalizeze cu precizie „Legea spionajului”, fapt preluat pe nemestecate
de pseudojurnalistii semnatari ai „Petitiei”…”Espionage Act” a fost adoptat in 1917 dupa SCANDALUL DEMASCARII COMUNISTILOR din SUA care actionand in slujba lui Lenin au contribuit ca AGENTI ai Spionajului militar german la DIVERSIUNEA Mexic prin care sa fie convinsa opinia publica americana sa ACCEPTE intrarea SUA in MACELUL BOLSEVIC MONDIAL!!! Am dezvaluit aceste amanunte in anii
din urma in mod repetat…Cu aceasta lege au fost ARESTATI si CONDAMNATI SUTE DE AGENTI SOVIETICI!!!
Jurnaliștii români cu mici excepții sunt doar niște marionete cu frica de adevăr
La Bechtel nu s-a gasit contractul. Si la vaccinuri. Anticoruptia brucseleza e varza si nu functioneaZa la von der Leyen si sluga Citu.
In pandemie jurnalistii din lumea buna erau incolonati de Arafat si platiti de la buget de Orban si Citu sa taca din gura sa acopere tunurile, manariile si magariile liberalilor. Ce coincidenta Trump a vrut sa le cam dea plandemicilor peste nas si taman inainte de alegeri justitia libera se pregateste sa-l arestezze cand ameninta democratii, democrati nu este. FoxNews amenintare nationala a distrus minitile electoratului. Cine sa semneze din Romania aia care „isi iau lumina” de la democraci si ei nu ce zic aia asa va fi.
Ce mai sareau de c. In sus al de Barna cu toata p0rcaria cu legea avertizorului de integritate sau cum ii zicea, si santajau cu pierderea banilor din PNRR, cand tot ei au bagat-o la secret. Avertizorul de integritate trebuie sa fie corect politruc sa nu dea in gat ONGurile de consultanta bagate de transpiratul Ghinea.
Avertizorul se ocupa de turnat PSDisti trebuia sa-si dea Ghinea lege cu dedicatie ONGurile sunt incoruptibile deci nu se vs atinge DNA de ONGuri poate sa-i toarne cine vrea pe ONGisti.
Lumea libera si democraci au spionat din plin inainte de toti si toate pe partenerii din Europa de vest, inclusiv economic.
In Romanica oricum nu e nevoie de spionat cand ai slugi. Anticoruptia nu se aplica la multinationale si banci. Anticoruptia este utila sa scoata Werner si urmasii lui dosare la PSD.
Dincolo de simpatiile și/sau interesele politice și motivațiile etnice și religioase pe care le are, Rashida Tlaib a făcut ceea ce trebuie. Cât despre jurnaliști în general, și aici intră și românii, etica n-are importanță decât pentru mult prea puțini dintre ei pentru că jurnalismul real este azi o raritate.Restul sunt reflecțiile fidele ale opiniilor interesate ale patronilor.Asange este un erou real .Face parte dintr-o clasă aparte, cea a oamenilor care spun Adevărul.Dacă scrisoarea ar fi adresată oamenilor aș subscrie fără rezerve, și am spus”oamenilor” pentru că cei mai mulți dintre liderii politici și financiari nu se încadrează în tiparul plenar al conceptului.
Ce intrebare?De ce jurnalistii romani nu semneaza ?Pai avem jurnalisti adevarati in Romania ?
Jurnalistii romanesti sunt inregimentati in subordinea ocupantilor militari ai acestei colonii. De aia NU SEMNEAZA, ca nu au voie. Constiinta? Ce e aia? Probabil, e un cuvant comunist.
Care jurnalisti?
Jurnalismul a fost inmormantat in Ro de cand a fost abrogata Legea Presei.
De atunci toti scrijelitorii de pe la gazete au hipotalamusul vidat si stau in gatlej cu telecomanda securicilor.
Ziarijdii din Ro Semneaza adeziuni pentru marxistul Navalni.
Chestiile astea cu drepturile si libertatile, Occidentul democrat, Drepturile Omului, au fost asasinate de mult de catre cocarjatul licurici.
Ce intrebare ! Pai, e frica de stapan- dar e asa de clar.
În colonie nu există presă liberă ,ci doar aservită. Așa că, întrebarea e non sens !
@ Maxtor.Hurezeanu stie unde sa slugareasca.Saracul Assange…ce i-a trebuit sa lupte cu uriasii lumii ?Jurnalistii romani n-au treaba cu asa ceva.Interesul poarta fesul.