Patru din zece români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă online în ultimele 12 luni, comparativ cu trecutul, iar 75,8%, se tem că ar putea deveni victime ale escrocilor online în viitor, potrivit unui studiu realizat de o companie de AI şi analytics.
Conform sursei citate, 32% dintre români afirmă că nu au căzut niciodată victime ale unor fraude online şi 19% dintre respondenţi au fost fraudaţi de trei sau mai multe ori.
„Aproape la unison, românii (9 din 10) consideră că organizaţiile, companiile sau instituţiile cu care aceştia interacţionează ar trebui să facă mai multe pentru a-i proteja de tentative de fraudă. Tot la fel de mulţi români consideră că sunt mult mai conştienţi în prezent de posibile ameninţări cibernetice decât erau în trecut. Aproape 8 din 10 români afirmă că instituţiile financiare cu care colaborează le-au pus la dispoziţie informaţii despre măsurile pe care le iau pentru a preveni frauda. 5 din 10 români acordă beneficiul îndoielii dacă primesc un apel necunoscut şi încearcă să determine dacă e vorba de un apel legitim”, se menţionează într-un comunicat al companiei.
Studiul SAS mai semnalează că cele mai întâlnite tipuri de fraudă online de către români sunt: încercarea de a obţine detalii bancare – 57,9%; încercarea de a obţine date personale – 54,4%; asumarea identităţii unor organizaţii reputabile sau a unor autorităţi oficiale – 21%; pretexte că persoana contactată este datoare cu sume de bani – 10,5%; afirmaţii că persoana contactată a câştigat bani/ un premiu – 45,5%; bani extraşi fraudulos din contul bancar – 12,1%; pretexte că persoana contactată este eligibilă pentru returnarea unor bani/ taxe – 12,8%; pretexte că victima nu a plătit o sumă completă, pentru o livrare, de exemplu – 8,5%; încercarea de câştiga încrederea victimei înainte de a cere bani – 18,7%; altele – 3,4%.
Cele mai folosite canale pentru încercarea de a frauda clienţii au fost telefonul fix (17,6%), telefonul mobil (67,1%), email ( 64,8%), SMS/ WhatsApp (48,6%), poştă (4,6%), social media (43,1%) etc.
Pe de altă parte, studiul subliniază că opt din zece români intervievaţi afirmă că sunt dispuşi să folosească metode biometrice de autentificare (recunoaştere facială, a amprentei, etc.) pentru a-şi securiza mai bine plăţile şi tranzacţiile online. În paralel, patru din zece persoane preferă o parolă statică pentru logarea în conturile aferente plăţilor online, în vreme ce 6 din 10 vor să se bazeze pe sisteme biometrice.
De asemenea, opt din zece români sunt de acord ca plăţile şi tranzacţiile online pe care le efectuează să se desfăşoare mai lent, pe fondul unor posibile verificări suplimentare, pentru a avea mai multe garanţii de securitate în faţa posibilelor fraude. Aproape şapte din zece români ar fi dispuşi să renunţe la colaborarea cu un serviciu financiar dacă ar fi victimele unei fraude, sau dacă ar exista o alternativă mai sigură pentru ei.
La nivel global, studiul a fost efectuat pe 13.500 de clienţi din 16 ţări, şi acesta arată că, per total, fraudele online reprezintă o problemă la nivel global, având în vedere că 70% dintre respondenţi au experimentat frauda cel puţin o dată, iar patru din zece oameni au căzut victime ale fraudelor de două sau mai multe ori. Aproape jumătate dintre participanţi (47%) au experimentat mai multe tentative de fraudă în 2022 decât în anii anteriori şi 86% dintre respondenţi declară că sunt mai conştienţi cu privire la pericolul fraudelor online decât erau în trecut.
Cele mai folosite strategii de fraudă sunt tentativele de a obţine detalii ale conturilor bancare sau date personale. Telefoanele mobile şi email-urile reprezintă canalele de comunicaţie folosite cel mai des de atacatori pentru a realiza un contact iniţial.
„Când infractorii online reuşesc să-şi ducă la bun sfârşit planurile, organizaţiile din sectoarele bancar, al asigurărilor, guvernamental, de retail şi telecomunicaţii, cele mai expuse la atacuri, devin fără voia lor canale de desfăşurare a fraudelor. Având în vedere că două treimi dintre consumatorii intervievaţi afirmă că şi-ar schimba furnizorul de servicii pe fondul fraudelor, sau dacă un competitor ar oferi protecţie mai bună, consecinţele potenţiale ale inacţiunii sunt substanţiale şi nu ar trebui ignorate”, a declarat Stu Bradley, senior vice president of Risk, Fraud and Compliance în cadrul SAS.
SAS a colaborat cu 3Gem Research and Insights pentru a desfăşura studiul global cu privire la trendurile din sfera fraudei împotriva consumatorilor. Rezultatele au fost obţinute pe baza unui eşantion de 13.500 de persoane, împărţit egal între bărbaţi şi femei. În România, rezultatele studiului se bazează pe un eşantion de 1.000 de persoane.
SAS este lider global în software AI şi analytics, inclusiv în privinţa soluţiilor specifice pentru diverse industrii.
Românii se teme că după toate furaciunile, imigrările, sărăcia,restricțiile și lipsirea de drepturi și libertati acum mai nou limite la CASH ,să nu mai reziste și să riposteze cu măsuri proporționale amenințărilor.ATENTIE!!!
Din propaganda pro-digital, mai puțini bani de bani. În primul rînd cel puțin jumate din români nu au cont sau scot toți banii de pensie, salar, a doua zi. Cum să le fie frică?
Treaba cu „furtul identității” e o altă sperietoare, bau-bau. Au ajuns să înfrice oamenii de la bloc cu tabelul de cheltuieli și interfonul; să nu cumva să pună numele ci numai nr apartamentului că dacă hoțul digiatl are numele, cîți locuiesc și cîtă apă rece au folosit e de rău, îți fură identitatea.
Romanii de munca se tem cel mai tare, restul povesti.
Nu este problema ca ar fi online sau nu. Cum banii fizici pot fi furati chiar si din conturi bancare fara un card atasat si banii digitali sunt intr-o anumita masura cat timp posesorul tine cu rigoare anumite proceduri sa tina fraudele departr. Problema este sa nu fie limitata o singura metoda de plat. Bancile si magazinele sa fie obligate sa faciliteze tranzactiile cu cash in/din cont si in general.
Fraude reale cu furturi de identitate prin simpla fotografiere a cartii de identitate si utilizarea ei la imprumuturi evident frauduloase la institutii financiare nonbancare IFN, imprumuturi pe caren persoanele reale nu le-au efectuat nicioadata. Se cunoaste exact autorul facut frauda dar imprumutul este restituit tot de posesorul CI furate, care trebuie sa se judece, la cat dureaza procesele in Romania, plateste frauda altuia pana o achita. Persoane apropiate au fost gasite de furtul CI si au facut imprumituri la IFN-uri in numele rudelor, colegi de servici, prieteni si totusi nu invalideaza acest tip de „imprumut”.
digitalizare,da?
-nu mai imprastie rushii virushi????
Sondajul tampitilor ! Se analizeaza procentul prostiei ?