Deși Cetatea Orăștie este prinsă în „lista monumentelor istorice„ din județul Hunedoara la codul LMI (Lista Monumentelor Istorice din România) HD-II-a-A-03376 (RAN: 87647.01.01), Rotonda de la Orăștie nu se bucură de aceeași recunoaștere ca și sora ei din apropiere ce are o construcție asemănătoare, provenind din aceeași perioada numită Rotonda de la Geoagiu.
Rotonda este una din cele mai vechi biserici medievale de pe actualul teritoriu al României, păstrată într-o formă foarte apropiată de cea originală, dar prea puțin cunoscută publicului, pentru că nu a fost promovată. Este o capela circulară cu o vechime estimata la 1000 de ani. Era folosita doar de familiile nobiliare care dominau la acea vreme, ca influenta, zona Orăștiei.
O înfloritoare aşezare meşteşugărească şi negustorească
Săpăturile întreprinse în ultimii ani în cetatea din centrul orașului, au scos de asemenea la lumina numeroase mărturii despre îndelungata locuire în aceiași vatră. În acest loc, un vechi grind de mlaștină, s-a închegat în secolele VIII-IX, o așezarea umană ale cărei urme materiale au fost răvășitei în secolul al X-lea, prin contracția primei fortificații, cu val de pământ și palisada de lemn. În legătură cu aceasta cetate de pământ a fost ridicat la cumpănă secolelor XI-XII și primul edificiu de cult creștin din piatra; „rotonda de la Orăștie”, monument deosebii de important pentru începuturile arhitecturii ecleziastice de zid din Transilvania.
Această veche biserică și prima fortificație, demonstrează importanța așezării la începutul mileniului nostru și reprezintă probabil nucleul în jurul căruia se va dezvolta viitorul oraș, contrar altor așezări urbane transilvane ce evoluează din sate. Rădăcină „orsas” sau „cetate” se întâlnește permanent, atât în numele românesc: „Oraș”ție, cat și în cel maghiar „War”as, variantă preluată și de germani ca Vras, Bras Ai apoi Broos. Din toponimie se poate deci deduce ca Orăștia nu a fost niciodată așezare rurală, ci a evoluat în jurul unei cetății, a unui important centru administrativ. Această situație explică și atestarea Romosului deja în anul 1206, între primele trei sate din Transilvania că coloniști germani „primos hospies rengi”, pentru ca în 1224 Orăștia să fie atestată documentar (Waras) în cunoscuta diploma a regelui Andrei al II-lea. Acest act stabilește Orăștia, ca limită apuseană a „pământului liber crăiesc”, ca piatra de hotar, simbol ce alături de spadele încrucișate ale întemeierii, va împodobi prima și singura stemă istorică a orașului. Situația în cadrul acestui sistem economic-administrativ a adus la avântul rapid al urbei care la 1324 dobândește titlul de „civitas” iar la 1376 face parte dintre centrele importante meșteșugărești cu organizarea de breaslă reglementată. Avântul economic, a generat și avântul constructiv, cetatea de pământ fiind înlocuita încă din secolul XIII cu cea de piatră vizibilă cu mici modificări și astăzi, iar micii biserici rotonde, devenită neîncăpătoare, i se alătură o biserică sala în stil romanic, suprapusă astăzi de biserica reformată. Începutul secolului al XIV-lea, marchează o importantă creștere a populației, reflectată de registrul zeciuielile de la 1334, când în Orăștie sunt numărate 344 fumuri, fără baia publică și casa parohială. Creșterea demografica, determină și așezarea deja de la 1309 , a călugărilor din Ordinul Franciscan, care, după cum au dovedit recentele cercetări arheologice, construiesc o primă biserică pe locul actualei mănăstiri. Tot acum se cere amplificat și lăcașul de cult al comunității, lucrările începând cu construcția corului, în stil gotic și cu dimensiuni impresionante; care fac ca și în prezent să fie ai treilea, ca mărime din Transilvania. Din păcate incursiunile turcești au împiedicat definitivarea întregului ansamblu.
Construcție de secolele XI –XII
In 1992, o campanie de cercetări arheologice a scos la iveală un edificiu Rotondei.
„Atât rotonda, cât şi mantaua de îngroşare, au fost ridicate în sistemul paramentelor îngrijit zidite, dar fără folosirea pietrei fasonate, între care se toarnă emplecton din amestec de piatră şi mortar. în acelaşi mod este realizată şi coloana centrală de susţinere a bolţii. În afara intervenţiilor şi a reparaţiilor târzii, lipseşte cu totul cărămida, cu excepţia unui fragment de tegula romană ştampilată, surprinsă în emplectonul rotondei deasupra intrării din partea de vest, element ce pare a fi ajuns accidental în emplecton, împreună cu piatra de râu şi pietrişul folosit în mortar.
Partea vizibilă a ştampilei conţine semnele I, V şi L însemn ce poate fi atribuit legiunii VI Ferrata, ce a luptat în primul război dacic şi a cărei prezenţă în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei este atestată epigrafic, Bolta a fost realizată exclusiv din piatră de carieră, şist cristalin, ce se desprinde în fâşii foarte potrivite zidirii arcuite şi adus special în acest scop din zona montană apropiată a Masivului Şureanu.
Piatră fasonată, respectiv calcar, s-a folosit numai la ancadramentul intrării în subsol, din care s-a păstrat doar partea inferioară. Gresia s-a folosit doar la realizarea treptelor scării adosate rotondei pe partea de vest, într-o etapă mai târzie, la începutul secolului al XlV-lea, când această rocă se foloseşte şi la ridicarea bisericii gotice.”
„Cele mai vechi urme de locuire umană, în spaţiul cercetat arheologic, sunt reprezentate de un strat de cultură ce conţine fragmente de vase lucrate la roata înceată, din pastă grosieră degresată cu nisip, ornamentate cu benzi şi linii în val şi impresiuni cu unghia sub buză, arse neuniform brun-roşiatic până la negru, material ceramic databil în perioada secolelor VIII-IX.
Acest strat de cultură este răvăşit şi suprapus de o primă fortificaţie din pământ cu şanţ, val şi palisadă. Această amenajare militară poate fi datată pe baza unui vârf de săgeată cu extensie cronologică destul de scurtă, în secolul al Xl-lea).
Prima fază a rotondei, a fost ridicată pe acest val de apărare, deci după secolul al Xl-lea, cel mai probabil la jumătatea secolului al XII-lea.”
Din lucrarea domnului Prof. dr. Zeno-Karl Pinter „ROTONDA DE LA ORĂŞTIE”
Rotonda astăzi
La sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI Rotonda a fost redată circuitului turistic, undeva prin ani 1999-2000 autoritățile locale orăștiene au „tras” o copertină deasupra acesteia (ce s-a desprins în scurt timp( iar apoi au lăsat-o-n părăsire, cum de altfel au făcut și fac în continuare cu tot ansamblul „Cetatea Orăștiei”. Singuri vizitatori permanenți fiind păsările cerului și gândacii pământului, nepăsarea fiind cuvântul ce ar descrie ce-l mai bine actuala stare de fapt.
Să fie doar o simplă bătaie de joc la adresa celor 1000 de ani în care Rotonda a dăinuit, posibil, dar parcă tot nu-mi vine a crede că poți reface Cetatea Orăștiei fără să nu vezi acest obiectiv. Rotonda este o vie pată pe obrazul Orăștiei și a autorităților Locale și Naționale.
Totul imprejur e deja degradat in procent peste 60-70% in cei 30-31 ani de cinism, dezbinare si ura, reforma implementata si mentinuta cu succes de toata clasa politica perindata in politica, parlament si guvernul oricare ar fi fost!
Aud in seara asta la a3, o madam director CNSCBT vum ‘abereaza’ evitand raspunsul clar si corect la intrebarea „internari asimtomatici obligatpriu in spital, in ce tara?”, madam a spus spania=complet fals si inca o tara dar a inghitit in sec cand a spus a doua tara= fals ordinar, asa ceva nu am vazut pe micile ecrane spaniole sau euronews spanica(euronews are orice tara) sau ca stire pe alte canale tv! Era imposibil sa nu aflu(din si in halvetica) despre internari asimptomatici obligatoriu in spital! Vedeti-i agitatia si bruiajul verbal vorbitoarelor live, dar fiti obiectivi si reci in analiza! Ba nene, ce monstruozitati de aberatii scot cele doua pe gura!
Iară ne perpelim pentru istoria ceror care au oprimat și frânat dezvoltarea românilor din Ardeal. Că reclama cu bisericile săsești fortificate din Ardeal este continuă, șosele ce le leagă sunt impecabil refăcute, chiar dacă localitățile sunt pustiite de sașii ce și-au părasit istoria și limba și au plecat să îmbogățescă mai mult bogata Germanie. În Baia Mare este un turn numit al lui Ștefan, cum altfel, ramas de la o biserică prabușită sau neterminată acum 500, 600 de ani. A fost descoperită fundația, placă mare cu explicații, turnul are ceasul fixat pe ora Ungariei. La doi pași “centrul vechi” cu proiect Milemium, vezi discursul lui Orban Victor, și tot felul de simboluri maghiare, foarte bine, românii corecți ca fraierii nu le contestă trecutul cu o fac ei pe toate cărarile. Dar, dar de 1 Decembrie 2018 primarul Cherecheș putea pune unde a fost munumentul soldaților sovietici care ne-au ajutat să eliberăm Ardealul și Baia Mare de ocupația maghiaro-hortistă, o statuie cât turnul lui Stefan a lui Dr. Vasile Lucaciu memorandistul. E țara plină de monumente ruină ale prezenței românilor aici dintotdeauna, dar nu ne pasă. Însă ne prostesc alții ca scoatem la lumină trecutul lor. Care nu e todeauna la lor.
Păi,.. are romania monumente istorice vechi ?? N-are.. Are romania cetăți, castele, conace nobilare, biserici fortificate, clădiri monument ?? N-are. Toate le are doar Transilvania.. Evident nu este istoria, munca, cheltuială romanului, valahului. Deci se poate fura, distruge, chiar sunt indicate. De ce să păstreze istoria, cultura altui neam, popor, care a făcut Transilvania măreață.. Vezi multele castele, conace nobilare din mai toate comunele transilvane a unor nobili maghiari cum sunt uitate lăsate pradă, vezi chiar un Herculane, unde nimic nu e munca romanească, cum e uitat. De Ungaria nu finanța renovarea, recondiționarea unor clădiri monument, a unor biserici vechi, chiar a unor loclități, (Sovata) azi toate erau la pământ, furate, uitate.. Deci ce pui mei păzește un LMI,. de unde unii sunt bugetari prea bine plătiți ??
@Cotidianul! degradarea si distrugerea monumentelor istorice s-a initiat în decembrie ’89, o data cu lovitura de stat! 1. Nastase Adrian si complicii, cu „retocedarile” abuzive contribuind în mod fundamental la distrugerea civilizatiei si urmelor ei, a monumentelor si site-urilor istorice de pe teritoriul tarii. 2. Ministerului Culturii NICI CA-I PASA, dar NICI CA-I PASA! toate distrugerile (cladiri de prestigiu, monumente istorice, site-uri naturale…), fiind sub nasul lui de rea-credinta. Sucursalele judetene ale Ministerului Culturii (fostul Consiliu al Educatiei si Culturii Socialiste), „muncind” si ele, cu acelasi rezultat. Deturnare de fonduri publice (salariile pe care le primesc) din partea angajatilor.
Orăștie, mai demult Oroșteiu (în germană Broos, în maghiară Szászváros, în traducere „Orașul sașilor”, în latină Saxopolis)
Oro-ștei-muntele de aur al dacilor (vezi Muntii Orastiei)
Sper să nu fie intenționată interpretarea cuvântului „város”- înseamnă o localitate înconjurată cu ziduri, care seamănă cu o cetate. „vár”- însemnă cetate. Rotonda, de care pomeniți, este o biserică creștină din aceea perioadă în Ungaria și nu numai. O biserică rotundă și nu o cetate, se construia în acel stil când creștinii erau mai puțini, știind că ungurii în acea perioadă au fost încreștinați. Rotonda nu are nicio legătură cu sașii, daci, sau alte popoare. În acele vremi erau creștinii sau necreștinii, adică păgânii.
Are, mai bozgore!
Ca nu le stii tu…
În acele vremi voi erați în India până să vă aducă Batu can în anul 1241.
Soecial în judecata conducătorilor unguri inoculată și maghiarilor de rând ești dumneata domnule Medve-șan. Deci sute de ani românilor nu li s-a dat voie să-și facă biserici de piatră numai de lemn, nu li s-a dat voie până au aparut greco-catolicii să pătrundă în orașe, nu au avut voie să-și dea copii la meserii, să aibe școli în limba română și acum țipați ca din gură de șarpe trimis în gaura lui câ români nu au monumente în Ardeal? Na meri.
@Emile,
Am înțeles că mințiți, dar să minți atât de ordinar și să te bucuri că te crede lumea este un mare tupeu. Te întreb: În Voievodate ”românești” cine i-a interzis să se construiească biserici din piatră până la sec.XV dacă mai și pretindeți, că ați fost încreștinați pe aceaste meleaguri de la Facerea Lumii?