Am aflat întâmplător de existența celor două Rapoarte Naționale de Literație (Rapoarte privind nivelul de literație al elevilor din România), din mai 2022 (32 pagini) și aprilie 2023 (24 pagini), elaborate de Brio și lansate cu mare pompă în prezența ministrului Educației.
Să observăm, mai întâi, că nu există în Dicționarul ortografic ortoepic si morfologic cuvântul „literație”. Ar trebui „citire/lectură” (reading).
Primul Raport Național de Literație poartă semnătura lui Dragoș Iliescu și M. Airinei și a fost lansat într-o conferință de presă pe 12 mai 2022, în prezența ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, a consilierului de stat de la Administrația Prezidențială, Ligia Deca, a mai multor specialiști din mediul public, privat și ONG.
https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2022/05/Raport-literatie-2022.pdf
Aflăm din Raport că sistemul educațional generează date de mai bună calitate, care pot sta la baza unor comparații și analize, cu ocazia Testelor PISA, a Evaluării Naționale și a BAC-ului.
„PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internațional inițiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (denumită în continuare OECD) cu scopul de a măsura dezvoltarea competențelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflați la finalul învățământului obligatoriu, în trei domenii principale: citire/lectură, matematică și științe.
Potrivit rezultatelor PISA 2018, publicate de către directoratul pentru Educație al … OECD, România are printre cele mai slabe rezultate obținute în ultimii ani, cu un procent de analfabetism funcțional de 41% în literația lingvistică.” (p. 3)
„Rezultatele României la testarea PISA (scor literație lingvistică): 2006 – 397, 2009 – 424, 2012 – 438, 2015 – 434, 2018 – 428.” (p. 4)
”BRIO a lansat în Ianuarie 2021 testul de literație. Acest test măsoară competențele de literație pentru elevii claselor I-VIII. Prezentul raport analizează datele obținute după primele 15 luni de funcționare a acestui test în România. ”(p. 5)
„Competențele de literație (pe scurt, ”literația” sau ”alfabetizarea funcțională”) … reflectă capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text. Cititorul competent înțelege și interpretează textul – chiar la prima citire atentă – în detaliu și nuanțat, utilizează informațiile din el, evaluează conținutul ideatic și forma sa, reflectează asupra sa și interacționează cu el pentru a-și atinge scopurile, a-și îmbogăți cunoștințele și a-și amplifica potențialul, precum și pentru a participa la viața societății (OECD, 2018).” (p. 6)
„BRIO este platforma de teste digitale standardizate pentru elevii români. Prin testele școlare Brio, elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene.” (p. 7)
„Testul de literație Brio este accesibil în mod gratuit atât elevilor (din clasele I-VIII), cât și profesorilor, în baza unui cont înregistrat în platforma Brio (www.brio.ro )….
Rezultatele sunt prezentate sub forma Indicelui de literație, un scor care poate varia între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent). Scorul total reflectă nivelul general al competenței de literație, capacitatea generală a elevului de a procesa textul citit în cursul testării.” (p. 8)
”Testele au fost realizate prin implicarea voluntară, alături de Brio, a unui număr impresionant de asociații și organizații cu activitate în zona de educație, dintre care menționăm: AVE România, Teach for Romania, InfinitEdu, Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice, Asociația Ovidiu Ro, Fundația Noi Orizonturi). Itemii au fost dezvoltați pe baza unui proces elaborat, în care experți (profesori) au generat itemi, care au fost rafinați în mai multe etape, supuși analizei critice de către alți experți etc.” (p. 9)
”Testele de literație Brio tratează competențele de literație diferențiat pe niveluri de clasă (clasele 1-4, respectiv 5-6 și 7-8). … . Itemii s-au construit pornind de la abordarea testelor internaționale PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) și respectiv PISA (Programme for International Student Assessment), însă nu acoperă toată gama de competențe de literație evaluate în aceste teste. … În concluzie, testul de literație BRIO se bazează pe o bancă de itemi cu 3000 de itemi de literație… Pentru clasele I-IV, un test de literație conține 2 probleme, pe baza cărora au fost realizați între 22 – 30 de itemi, timpul de rezolvare fiind 60 de minute. Pentru clasele V-VIII, un test conține între 3 și 4 probleme, pe baza cărora au fost realizați între 30 – 50 de itemi, timpul de rezolvare fiind 90 de minute.” (p. 10)
”În interpretarea rezultatelor, indicele de literație generat de test este clasificat în una din cele trei categorii de competență,…:
Nivelul Nefuncțional reprezintă scorurile cuprinse între 0 – 20 …
Nivelul Minim funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 21 – 50 …
Nivelul Funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 51 – 100 …” (p. 12)
”Raportul de față se bazează pe o bază de date totală compusă din 31590 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII, iar rezultatele acestuia sunt prezentate pe trei straturi: (1) în funcție de vârstă, (2) în funcție de sex și (3) în funcție de 8 regiuni de dezvoltare…” (p. 14)
”Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul Ianuarie 2021 – Aprilie 2022 și a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literație Brio.” (p. 18)
Să observăm că în Raport nu se precizează care este numărul total al elevilor cu vârste în intervalul 6-14 ani și dacă eșantionul este statistic reprezentativ. Nu este prezentat criteriul de selecție. Nu sunt prezentate formulele matematice folosite, eroarea maximă a sondajului. Colaboratorii nu sunt prezentați.
Nu vom prezenta rezultatele din acest Raport pe 2022, deoarece le considerăm false la nivel național, eșantionul statistic considerat nefiind reprezentativ (reprezentativitatea fiind ”capacitatea de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care e extras”.) Ele sunt adevărate doar pentru grupul celor 31.590 elevi români.
Spre lauda sa, ziaristul Mihai Peticilă de la Edupedu.ro îi ia un interviu, pe 23 mai 2022, lui Dragoș Iliescu, doctor în psihologie, fondatorul Brio și autorul principal al Raportului (Professor at University of Bucharest / CEO, Founder and Chief Scientist at BRIO / Facilitator at TalentDevelopment):
https://www.edupedu.ro/dragos-iliescu-autorul-raportului-national-de-literatie-cu-datele-acestea-nu-ai-ce-politica-publica-sa-faci-esantionul-a-fost-unul-de-convenienta-nu-zicem-nicaieri-ca-este-reprezentativ/
Prezentăm în continuare câteva fragmente din acest interviu edificator:
Edupedu.ro: Așadar a fost un eșantion de conveniență?
Dragoș Iliescu: Este de conveniență, clar. Nu zicem nicăieri că este reprezentativ.
Edupedu.ro: Dar scrie că este Raport național de literație, or asta duce cu gândul că este reprezentativ pentru toată populația școlară a României.
Dragoș Iliescu: Nu, a fost eșantion de conveniență, s-au adunat date și la un moment dat cei de la Alfabetar au venit către noi și au spus “măi, dar la câte date avem, nu facem și noi un state of de nation pe literație, că sunt alte țări în care se face treaba asta”?
Edupedu.ro: Practic, rezultatele arată că dacă un copil intră în clasa I cu un nivel de literație „nefuncțional”, până în clasa a VIII-a are același nivel?
Dragoș Iliescu: Da.
Edupedu.ro: E ciudat în acest caz că școala pare că nu funcționează la nimic. Nu-l ajută cu nimic școala, dacă pe parcurs nu se îmbunătățește nivelul de literație?
Dragoș Iliescu: Exact, … Faptul că acel 40% e „de la botoșei până la 43”, deci peste tot ai aproape jumătate din populația școlară „praf”.
Edupedu.ro: Apropo de nivelul de analfabetism funcțional, de 42%, cât a reieșit și în testările PISA. Cineva ar putea spune că l-ați făcut ca să arate ca PISA. Cum s-au stabilit criteriile acestea?
Dragoș Iliescu: Ai rezultate ca PISA pentru că noi le-am definit ca PISA. Noi spunem asta, că ne bazăm pe framework-ul PISA. Măsurăm exact aceleași lucruri ca ei și avem exact aceleași definiții de spre ce înseamnă acele lucruri. ….
Edupedu.ro: Criteriile au fost făcute înainte de culegerea datelor sau după?
Dragoș Iliescu: Evident că înainte, pentru că asta ține de framework-ul de evaluare. Tot testul a fost creat ca să respecte PISA.
Edupedu.ro: Deci și itemii au fost creați tot pe tipicul PISA.
Dragoș Iliescu: Da, itemii au fost creați pe asessment framework-ul PISA. A fost totul foarte transparent….
Edupedu.ro: Pe baza acestui raport și a datelor din el urmează, potrivit declarațiilor de la conferință ale ministrului Educației și ale reprezentantului Administrației Prezidențiale, să fie făcută o politică publică.
Dragoș Iliescu: Nu ai cum. Cu datele acestea nu ai ce politică să faci. Nu ai atât de multe date aici încât să construiești politici publice pe ele. Nu ai suficiente. …
Edupedu.ro: Nu spun că e într-un fel sau altul raportul, dar trebuie lămurit faptul că eșantionarea a fost făcută după ce ați cules datele și acesta este motivul discuției, pentru că nu am găsit în raport toate aceste lucruri. E foarte important dacă raportul are, sau nu, reprezentativitate pentru că prin lansarea acestuia având girul Ministerului Educației și al Administrației Prezidențiale, ați pus o ștampilă – ați spus atâția dintre copiii din România, elevi în școală, sunt sub nivelul „funcțional”, aceștia sunt „pe medie” și ceilalți peste nivelul „funcțional”. Acesta este și motivul pentru care întreb dacă această cercetare se poate susține în fața unui peer review, sau dacă poate fi publicat într-o revistă internațională de specialitate, dacă sunt date reprezentative la nivel național? Știți foarte bine cât de rău poate face o cercetare care să nu aibă acuratețea necesară, dar să fie prezentată ca și cum acoperă toată populația școlară. Poate mai sunt și alte cercetări diferite, de exemplu mă uitam la cele ale lui Gabriel Bădescu, care a studiat PISA pe România și care a publicat o carte, iar concluziile lui pe literație sunt altele decât cele din raportul prezent, în multe puncte.
Dragoș Iliescu: Da, îl știu bine pe Gabi, lucrăm împreună.
Edupedu.ro: Acesta este motivul pentru care întreb dacă are reprezentativitate la nivel național studiul făcut, numit „Raportul național de literație”?
Dragoș Iliescu: Datele nu sunt eșantionate așa cum este eșantionată PISA, deci asta pot spune clar. PISA își selecționează elevii, școlile din care ia copiii, școli după o anumită rețetă, noi nu avem un astfel de eșantion. Este un eșantion foarte generos, dar de conveniență”.
**
Al doilea Raport Național de Literație poartă doar semnătura lui Dragoș Iliescu și a fost lansat la Sala Symposium a Bibliotecii Naţionale a României, la o conferință de presă care a avut loc pe 28 aprilie 2023, în prezența ministrului Educației, Ligia Deca, a mai multor specialiști din mediul public, privat și ONG. Este asemănător cu primul raport.
„… testul de literație BRIO se bazează pe o bancă de itemi cu aproximativ 8000 de itemi de literație,…” (p. 9)
„Raportul de față se bazează pe o bază de date totală compusă din 14796 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII…” (p. 13)
„Colectarea datelor pentru raportul de față s-a realizat pe o perioadă de 12 luni, în intervalul Aprilie 2022 – Martie 2023 și a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literație.” (p. 14)
„Datele care reies din această analiză reflectă un grad mic de „redresare” a nivelului de literației, din momentul în care elevul intră în primul ciclu școlar și până la finalizarea celui de-al doilea – ciclul gimnazial. „ (p. 18)
Pentru ministrul Educației (Cîmpeanu, în 2022, Deca, în 2023), ca și pentru „experții” în educație și pentru asociațiile și organizațiile cu activitate în zona de educație, se pare că știința nu contează, nu contează că rezultatul unui sondaj făcut pe un eșantion nereprezentativ este fals, nereprezentativ la nivel național.
„Copiii intră nefuncționali în școală și ies la fel de nefuncționali din școală” – a afirmat iresponsabil la microfonul conferinței o doamnă activistă (minutul 21).
Doamna Deca, la minutul 25-26 al conferinței de presă din 28 aprilie 2023, a spus: https://www.youtube.com/watch?v=vP27WwAvG_c
”Acest demers trebuie să continue … Au existat dezbateri în spațiul public vizavi de reprezentativitatea eșantionului … am spus că indiferent de dezbaterile metodologice, avem nevoie de toate datele pe care le putem obține … De aceea, apreciez consecvența în a fi realizat această analiză sistemică, pentru că este unul dintre instrumentele care ne oferă repere utile în fundamentarea politicilor și a programelor educaționale. ...”
Doamnă ministru, mâine o să dezbateți dacă 2 + 2 = 4 și o să concluzionați că nu-i nimic dacă raportul spune că 2 + 2 nu face 4, că acest demers trebuie să continue … pentru că aveți nevoie de toate datele, chiar și de cele false ?!
Spre lauda sa, cercetătorul Dacian Dolean, la 1 mai 2023, face o analiză excelentă a celor două rapoarte zise naționale, cu titlul: Trei concluzii greșite care se regăsesc sistematic în „Rapoartele Naționale de Literație”.
Cele trei concluzii greșite sunt:
1.Rapoartele ar fi naționale
„Cuvântul ”național” atașat titlului unui raport implică faptul că este relevant pentru populația unei țări, însă cele două rapoarte nu sunt naționale, deoarece nu exista dovezi că elevii testați ar fi reprezentativi pentru populația școlară din Romania.”
2.Școala nu face nimic
„În raportul de anul acesta se precizează că “după finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce privește nivelul de alfabetizare” (p.24),
Aceste afirmații care sugerează că școala nu ar avea impact asupra alfabetizării elevilor nu doar că sunt total false, dar în opinia mea jignesc nejustificat un număr mare de profesori care își fac meseria cu profesionalism.
De unde știm că afirmațiile sunt false? În studiile noastre longitudinale am arătat că nivelul alfabetizării crește pe parcursul școlarizării: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0959475218308703
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/desc.12858
3. Alfabetizarea copiilor ”crește” sau ”scade”.
”Ca să putem afirma că o competență scade sau crește, trebuie să testăm repetat aceiași copii pe o perioadă mai lungă de timp. Adică sa-l testăm pe Mihăiță în clasa 1, în clasa a 2-a, în clasa a 3-a etc. Astfel, îi urmărim longitudinal evoluția performanței sale pentru a putea spune dacă nivelul său de alfabetizare crește, rămâne constant, sau scade.
În schimb, în Raportul Național de Literație se iau rezultatele testului administrat lui Mihăiță din clasa 1 și se compară cu rezultatele unui test diferit administrat Danielei din clasa a 8-a (ambii copii testați într-o fereastră de 11 luni), după care se compară performanța celor doi față de anumite criterii dificil de cuantificat obiectiv și de echivalat și se concluzionează că în România nu prea crește nivelul alfabetizării pe parcursul a 8 ani de zile. Nu trebuie să fii cercetător științific să înțelegi că ceva e în neregulă cu această poveste.”
În concluzie, lansarea publică a unor rapoarte care au concluzii greșite, deci false, nu trebuie să mai continue. Existența unor statistici false la adulți este la fel de gravă ca existența analfabetismului funcțional la copii – este, dacă vreți, un altfel de analfabetism funcțional.
De aceea, conducerea și Comisia de etică a Universității București trebuie să analizeze activitatea domnului profesor universitar Dragoș Iliescu în această chestiune. Iar doamna ministru Deca, care a cauționat aceste statistici false, prin prezența domniei sale și prin discursul ținut la lansarea acestor Rapoarte în spațiul public, trebuie să demisioneze, sau să să fie demisă.
17 mai 2023
Afrodita Iorgulescu
Doctor în matematică
Profesor Emerit A.S.E. București
Educația nu a fost niciodată după 1989 prioritate națională. S-a votat 6% din pib la mișto. Politicienii vor un anume tip de electorat.
Daca tot s-au mărit veniturile parlamentarilor și dascălii din „biserica” cer un plus de 60%, de ce nu ar cere și doftorii măriri de salarii ca sa nu plece afara? Huuo Hadar cu ecuația coardei vibrante și cu pasul de defilare pe podul de la Brăila!
Deci se gasesc analfabeti functionali si in ministerul educatiei.chiar in fruntea lui.
Aceste informații ar trebui raportate și cunoscute pentru fiecare elev, din scoală, nu din statistici pe eșantioane.Notele ar trebui sa descrie situația, nu sa se orienteze un minister atât de important pe date culese pe internet.
suntem pe făraș,in RDG se dau 50000 de ieuro de familie care Nu face copii
Ministerul Invatamantului ar trebuii sa revina cu totate regulile care erau in invatamant inainte de 1989.Incercati si faceti o comparatie intre performantele invatamantului care era inainte si performantele invatamintului care exista la ora actuala, din toate punctele de vedere .Cum aratau tinerii inainte de 89 si cum arata la ora actuala.
Suntem onorati si este chiar un privilegiu, dna. Profesoara Iorgulescu, sa va citim analizele atat de competente si din suflet facute, despre standardele invatamantului romanesc actual, precum si despre caricaturile de sefi la Ministerul de resort, care caricaturi sunt depasite ref. „literatia” sau ”alfabetizarea funcțională”, de elevi eminenti olimpici la lb. romana, lb. latina, engleza, lb. franceza si, bineinteles, la matematica, fizica, chimie, biologie. Exista o aristocratie de elevi uimitori, la Liceele de top, din Bucuresti, Cluj, Iasi, Constanta, intr-un procent de cca. 10% din elevii romani, restul de 90% fiind pregatiti sa culeaga sparanghel si alte legume, in Tarile Vest Europa, sau, si mai rau, sa bata strazile in cautare de munca putina si bani multi. Dramatic este ca, pariul cu educatia si scoala in Romania, a fost pierdut, se aplica principiul pt. elevii si studentii romani „scapa cine poate”, adica, doar cei 10%. Cat despre Deca asta, nici ea nu stie ce cauta pe scaunul de Ministereasa la Invatamant, aplicam la madama asta, proverbul stramosesc „de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”.
Observ ca nici date despre starea învățământului nu prea sunt ce ar trebui sa fie, de unde atâta urgenta?
Interesant. Înțeleg că s-au dat bani pentru o „cercetare” din care să pară că elevii noștri sunt chiar mai proști decât sunt în realitate, și be, că școala nu are nici un rost, pentru că nu ar crește nivelul de înțelegere al elevului.
„nu există în Dicționarul ortografic ortoepic si morfologic cuvântul „literație”” dar itemii, wtf is itemii ???
Exista shi Esterele Bibilice ale occidentului sau ale Romaniei nu numai ale Orientului. Se poate incepe ca ex. de la Ana Pauker, ce shi cu Dej baga spaima in burghezii care au vazut ca pina shi Crucea de Crace au desfintzat-o de nu mai era loc de slobozire. Dar dupa serialul RTV din dec 89 a marelui crai din lipsa de craci, tov.Sergiu Nico, ce era plimbaretz cu voia Elenei Ceashka prin occident, proaspat venit de la bordelul RFG, a relizat la comanda lui Brukan shi rromului semikhazar Ylici Yliescu, marea epopeie a khazarilor pe teritoriul nostru stramoshesc, dacic shi mai ales de la Zamolxe, popor Biblic. Cum spunea Pata/WC, ei s-au pishat pe noi, Pedro Roman shi cu Rabya lui l-a facut Legionar pe Eminescu cu tot Imparat shi Proletar, mai mult Estera proletcultisa tov.Zoe Petre, pupola Levantzici Tzapului, a desfintzat cultura neaosha romaneasca, tocmai acum pina cind shi Hitler este publicat iar Horty reabilitat, facand Ghettoul lor mult iubit prin legile antinatzionale. Sa nu uita-m de a 3-a gratzie tov.electronista tov Gushetz care vroia shi ea ministru la Justitzie, dar a paradit-o parlamentarul armean facind-o la ce dadea din ea=Ana Pauker nr.2 Dar Esterele nu se opresc in Colonia noastra, stat parale bune numai pentru unii, dupa plecarea Golanilor ca nu aveau incotro dupa bataia cu bulan de catre minerii pe post de Rebeliune Legionara=Yliescu dixit. Deci acum cu DECA se incearca slobozire ideilor LGBD, schimbarile de sexe=disectzii ca omul sa devina un animal asistat social de cei care dau papa shi usor manipulat conform reflexului Pavlov. Austerlitzul a fost Abecedarul, pentru ca vor incepe cu legi mankurte ex.la educatzie, care vor sa desfintzeze natzia romana.
O zi buna.
Con
P.S. Jurand pe obiecte acolo dar nu pe Biblie, intrebarea este daca are copii sau ce inclinatzie de sex are???
Se demonstreaza ca rapoartele lui Dragos Iliescu sunt FALSE!
El impreuna cu Ligia Deca, demisia urgent! Falsificatorii nu pot detine functii, nu-si pot potrivi la infinit minciunile dupa comanda stapnilor,impotriva realitatii si a romanilor!Doar pt.a-si mentine ei servitoratul rusinos,mai ales in someniul inv.si educatiei copiilor din Romania!
ALti agenti,alti borfasi mincinosi pe „cercetare falsa”!
Felicitari dlui.Dacian Dolean,
si dnei.Afrodita Iorgulescu o minunata femeie iubitoare de adevar ,ii doresc multa sanatate si toata stima mea !