Democrația se va lupta cu autocrația pe stomacul gol

FMI a redus perspectivele de creștere economică pentru 143 de țări, a anunțat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, directoarea FMI, bulgăroaica Kristalina Gheorghieva. Banca Mondială  a redus estimarea creșterii PIB-ului mondial în acest an de la 4,1% (cât estimase în luna ianuarie), la 2,9%. Asta în condițiile în care creșterea economiei mondiale în anul precedent a fost de 5,7%. Banca Mondială a avertizat că vor urma stagflație (inflație și o creștere economica cvasiinexistentă, plus șomaj) și mai mulți ani cu o rată mare a inflației. Iar președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a mai spus următoarele: ”Exista riscul unei recesiuni globale. Una dintre variabilele cheie este daca lanțurile de aprovizionare își vor reveni, pentru a ajuta la creșterea economică și la reducerea inflației. Oricum, aceasta este cea mai grava încetinire a economiei din ultimii 80 de ani”.

Tot mai mulți economiști vorbesc despre recesiunea care va lovi Europa și Statele Unite. Potrivit economiștilor de la Rabobank, UE va intra în recesiune economică la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Estimarea pentru Statele Unite arată că recesiunea va veni, cel mai probabil, în 2023.

De ce s-a ajuns aici? Primul răspuns ține de modul în care guvernele au acționat pentru a combate pandemia covid. Al doilea motiv este legat de sancțiunile impuse Rusiei și de sincopele majore în exportul de cereale din Rusia și Ucraina, ca urmare a războiului din Ucraina, un război care a fost pregătit de Moscova începând din 2014, un interval suficient de lung pentru a fi evitat conflictul. Un al treilea motiv tine de spirala salarii-prețuri, de scăderea gravă a puterii de cumpărare, ceea ce obligă băncile centrale să intervină prin majorarea dobânzilor, asta daca nu vor să aibă de-a face cu mișcări sociale, ascensiunea unor mișcări politice extremiste și emoții electorale inacceptabil de mari pentru partidele sistemului, ale statului profund.

Războiul din Ucraina este oarecum binevenit pentru băncile centrale, în special pentru Federal Reserve din SUA. In timpul crizei pandemiei, Federal Reserve a fost într-o situație delicată – miliardarii americani își înmulțeau exponențial averile, indicii bursieri creșteau într-un ritm amețitor, însă totul era plătit cu prețul inflației (care întotdeauna îi afectează pe cei mai săraci, pe cei care cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor pentru coșul zilnic). Băncile centrale aveau două soluții: să continue această politică inflaționistă sau să crească dobânzile, să cauzeze astfel implozia burselor stimulate artificial și să arunce economia în recesiune. Pentru această din urmă opțiune, bancherii centrali aveau nevoie de o acoperire, de un eveniment care să le mascheze acest atac economic. Acum, războiul din Ucraina este acoperirea perfectă pentru toate păcatele Federal Reserve și ale Băncii Centrale Europene din ultimii ani buni.

Recesiunea indusă prin majorarea dobânzilor nu este neapărat singura cale de rezolvare a problemei staglafției, însă a fost metoda adoptată în anii 1970, în timpul crizelor prețului petrolului, când și inflația, și somajul erau la cote ridicate. Atunci, recesiunea a lovit întreaga lume, în special în țările sărace. Dar acum lumea nu se confrunta doar cu o criză a prețului petrolului, ci și a prețului gazelor naturale și al energiei, la care se adaugă un război în Europa, convalescența economiei mondiale după măsurile ucigătoare adoptate în timpul pandemiei.

Creșterea dobânzilor și alte măsuri de politică monetara nu au efecte imediate în economie, întotdeauna este o întârziere. Economiștii avertizează că asta ar putea duce la mișcări de protest, în special în țările sărace. Cetățenii care astăzi nu-și pot plăti facturile tot mai mari la energie vor afla în curând că au rămas și fără loc de muncă – asta este stagflația despre care a avertizat Banca Mondială.

Apoi, politica monetara nu face ca grâul să crească la fel ca în anii trecuți, însă acum fără îngrășăminte și fără motorina pentru utilajele agricole. Doi jurnaliști de la Deutsche Welle arată cât de grav este impactul dublării prețului îngrășămintelor (tot un efect al sancțiunilor economice impuse Rusiei) pentru agricultura unor state extrem de sărace precum Ciad sau Niger. Ei arată că producția și așa insuficientă poate să scadă cu circa 40%. Majoritatea statelor africane sunt în aceeași situație – cu recolte slabe pentru acest an și cu o dependență uriașă de niște exporturi din Rusia si Ucraina care sunt blocate.

În cele din urmă, creșterea dobânzii asociată cu reducerea producției și a puterii de cumpărare duce la distrugerea cererii. Acest din urma efect se va face vizibil cel mai mult la produsele energetice, unde va scădea cererea din cauza prețurilor foarte mari.

Care sunt efectele la nivel politic ale acestor evoluții economice? Apar mici fisuri în blocul occidental. După exceptarea Ungariei, Slovaciei, Bulgariei de la embargoul impus petrolului din Rusia, premierul Belgiei a cerut compensații pentru toate statele UE, căci toate economiile europene suferă de pe urma acestor sancțiuni. Cel mai important este însă că premierul Alexander De Croo consideră ca nu mai este oportună extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei: ” „În ceea ce privește sancțiunile, ne apropiem gradual de sfârșit. Pachetele adiționale nu mai au sens, în afara cazului în care situația (din Ucraina) se schimbă semnificativ”.

Neliniștit este și Mario Draghi, fost bancher Goldman Sachs, fost președinte al Băncii Centrale Europene, acum premier al Italiei. Draghi a discutat telefonic cu Vladimir Putin și și-a oferit serviciile de mediator pentru deschiderea cât mai rapidă a porturilor ucrainene. Draghi are motive de îngrijorare: rata inflației în Italia este cea mai mare din ultimii 40 de ani, iar în sondaje conduce partidul Fratelli d’Italia, un partid de extremă dreapta. În Franța, alegerile legislative din aceasta luna pot duce la o coabitare între Emmanuel Macron și un guvern condus de un reprezentant al stângii radicale – Jean-Luc Melenchon – care nu s-a sfiit să critice de o mulțime de ori UE și a adoptat o poziție foarte ambiguă în ce privește Rusia și războiul din Ucraina.

Mai mult ca sigur, în planificarea războiului din Ucraina, Kremlinul a luat în calcul nu numai efectele sancțiunilor occidentale asupra economiei ruse, ci si asupra țărilor care impun aceste sancțiuni, precum și asupra tarilor vulnerabile din regiunile de interes strategic pentru Occident – în special în Orientul Mijlociu. Nu trebuie uitat că așa-zisa primăvară arabă, revoltele și răsturnările de regim din 2011, a început în contextul unei crize economice și alimentare.

Revenind la economie, pentru nu puțini specialiști, conceptul de „distrugere a cererii” înseamnă de-a dreptul foamete în unele țări ale lumii. Politicienii nu vor spune niciodată asta. Până de curând, bancherii centrali nu au vorbit despre inflație și cu atât mai puțin despre stagflație. Au făcut-o când inflația a explodat și când a devenit evident că economiile abia mai pot să mențină un ritm anemic al creșterii. Iar despre recesiune nu vor vorbi nici ei, nici guvernele, pentru că aceasta înseamnă să piezi puterea.

Guvernele vor repeta doar că trebuie să fim ”rezilienți” și că trebuie să promovăm o ”narațiune” pozitivă și vor relua ceea ce a spus directoarea FMI, la Forumul Economic Mondial de la Davos –  că lumea a trecut ”dintr-o criză de neimaginat într-o altă criză de neimaginat(…) a rămas rezilientă. Următorul capitol trebuie să se concentreze pe a-i face pe oameni rezilienți – obiectiv construit pe educație, sănătate și protecție socială”. Să însemne asta că guvernele și băncile centrale se vor gândi să pună caloriile nu în avioanele celor foarte bogați, ci în farfuriile săracilor? Guvernanții vor mai spune că, dincolo de orice dificultăți economice, cea mai importantă este lupta dintre democrație și autocrație care se dă acum în Ucraina. În urmă cu 30 de ani, pe când intermedia întâlniri ale diplomaților români la Washington, Moses Rosen, un evreu mai înțelept decât cel care conduce acum Ucraina, spunea: ”Cu foamete nu se face democrație”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.