FMI a redus perspectivele de creștere economică pentru 143 de țări, a anunțat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, directoarea FMI, bulgăroaica Kristalina Gheorghieva. Banca Mondială a redus estimarea creșterii PIB-ului mondial în acest an de la 4,1% (cât estimase în luna ianuarie), la 2,9%. Asta în condițiile în care creșterea economiei mondiale în anul precedent a fost de 5,7%. Banca Mondială a avertizat că vor urma stagflație (inflație și o creștere economica cvasiinexistentă, plus șomaj) și mai mulți ani cu o rată mare a inflației. Iar președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a mai spus următoarele: ”Exista riscul unei recesiuni globale. Una dintre variabilele cheie este daca lanțurile de aprovizionare își vor reveni, pentru a ajuta la creșterea economică și la reducerea inflației. Oricum, aceasta este cea mai grava încetinire a economiei din ultimii 80 de ani”.
Tot mai mulți economiști vorbesc despre recesiunea care va lovi Europa și Statele Unite. Potrivit economiștilor de la Rabobank, UE va intra în recesiune economică la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Estimarea pentru Statele Unite arată că recesiunea va veni, cel mai probabil, în 2023.
De ce s-a ajuns aici? Primul răspuns ține de modul în care guvernele au acționat pentru a combate pandemia covid. Al doilea motiv este legat de sancțiunile impuse Rusiei și de sincopele majore în exportul de cereale din Rusia și Ucraina, ca urmare a războiului din Ucraina, un război care a fost pregătit de Moscova începând din 2014, un interval suficient de lung pentru a fi evitat conflictul. Un al treilea motiv tine de spirala salarii-prețuri, de scăderea gravă a puterii de cumpărare, ceea ce obligă băncile centrale să intervină prin majorarea dobânzilor, asta daca nu vor să aibă de-a face cu mișcări sociale, ascensiunea unor mișcări politice extremiste și emoții electorale inacceptabil de mari pentru partidele sistemului, ale statului profund.
Războiul din Ucraina este oarecum binevenit pentru băncile centrale, în special pentru Federal Reserve din SUA. In timpul crizei pandemiei, Federal Reserve a fost într-o situație delicată – miliardarii americani își înmulțeau exponențial averile, indicii bursieri creșteau într-un ritm amețitor, însă totul era plătit cu prețul inflației (care întotdeauna îi afectează pe cei mai săraci, pe cei care cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor pentru coșul zilnic). Băncile centrale aveau două soluții: să continue această politică inflaționistă sau să crească dobânzile, să cauzeze astfel implozia burselor stimulate artificial și să arunce economia în recesiune. Pentru această din urmă opțiune, bancherii centrali aveau nevoie de o acoperire, de un eveniment care să le mascheze acest atac economic. Acum, războiul din Ucraina este acoperirea perfectă pentru toate păcatele Federal Reserve și ale Băncii Centrale Europene din ultimii ani buni.
Recesiunea indusă prin majorarea dobânzilor nu este neapărat singura cale de rezolvare a problemei staglafției, însă a fost metoda adoptată în anii 1970, în timpul crizelor prețului petrolului, când și inflația, și somajul erau la cote ridicate. Atunci, recesiunea a lovit întreaga lume, în special în țările sărace. Dar acum lumea nu se confrunta doar cu o criză a prețului petrolului, ci și a prețului gazelor naturale și al energiei, la care se adaugă un război în Europa, convalescența economiei mondiale după măsurile ucigătoare adoptate în timpul pandemiei.
Creșterea dobânzilor și alte măsuri de politică monetara nu au efecte imediate în economie, întotdeauna este o întârziere. Economiștii avertizează că asta ar putea duce la mișcări de protest, în special în țările sărace. Cetățenii care astăzi nu-și pot plăti facturile tot mai mari la energie vor afla în curând că au rămas și fără loc de muncă – asta este stagflația despre care a avertizat Banca Mondială.
Apoi, politica monetara nu face ca grâul să crească la fel ca în anii trecuți, însă acum fără îngrășăminte și fără motorina pentru utilajele agricole. Doi jurnaliști de la Deutsche Welle arată cât de grav este impactul dublării prețului îngrășămintelor (tot un efect al sancțiunilor economice impuse Rusiei) pentru agricultura unor state extrem de sărace precum Ciad sau Niger. Ei arată că producția și așa insuficientă poate să scadă cu circa 40%. Majoritatea statelor africane sunt în aceeași situație – cu recolte slabe pentru acest an și cu o dependență uriașă de niște exporturi din Rusia si Ucraina care sunt blocate.
În cele din urmă, creșterea dobânzii asociată cu reducerea producției și a puterii de cumpărare duce la distrugerea cererii. Acest din urma efect se va face vizibil cel mai mult la produsele energetice, unde va scădea cererea din cauza prețurilor foarte mari.
Care sunt efectele la nivel politic ale acestor evoluții economice? Apar mici fisuri în blocul occidental. După exceptarea Ungariei, Slovaciei, Bulgariei de la embargoul impus petrolului din Rusia, premierul Belgiei a cerut compensații pentru toate statele UE, căci toate economiile europene suferă de pe urma acestor sancțiuni. Cel mai important este însă că premierul Alexander De Croo consideră ca nu mai este oportună extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei: ” „În ceea ce privește sancțiunile, ne apropiem gradual de sfârșit. Pachetele adiționale nu mai au sens, în afara cazului în care situația (din Ucraina) se schimbă semnificativ”.
Neliniștit este și Mario Draghi, fost bancher Goldman Sachs, fost președinte al Băncii Centrale Europene, acum premier al Italiei. Draghi a discutat telefonic cu Vladimir Putin și și-a oferit serviciile de mediator pentru deschiderea cât mai rapidă a porturilor ucrainene. Draghi are motive de îngrijorare: rata inflației în Italia este cea mai mare din ultimii 40 de ani, iar în sondaje conduce partidul Fratelli d’Italia, un partid de extremă dreapta. În Franța, alegerile legislative din aceasta luna pot duce la o coabitare între Emmanuel Macron și un guvern condus de un reprezentant al stângii radicale – Jean-Luc Melenchon – care nu s-a sfiit să critice de o mulțime de ori UE și a adoptat o poziție foarte ambiguă în ce privește Rusia și războiul din Ucraina.
Mai mult ca sigur, în planificarea războiului din Ucraina, Kremlinul a luat în calcul nu numai efectele sancțiunilor occidentale asupra economiei ruse, ci si asupra țărilor care impun aceste sancțiuni, precum și asupra tarilor vulnerabile din regiunile de interes strategic pentru Occident – în special în Orientul Mijlociu. Nu trebuie uitat că așa-zisa primăvară arabă, revoltele și răsturnările de regim din 2011, a început în contextul unei crize economice și alimentare.
Revenind la economie, pentru nu puțini specialiști, conceptul de „distrugere a cererii” înseamnă de-a dreptul foamete în unele țări ale lumii. Politicienii nu vor spune niciodată asta. Până de curând, bancherii centrali nu au vorbit despre inflație și cu atât mai puțin despre stagflație. Au făcut-o când inflația a explodat și când a devenit evident că economiile abia mai pot să mențină un ritm anemic al creșterii. Iar despre recesiune nu vor vorbi nici ei, nici guvernele, pentru că aceasta înseamnă să piezi puterea.
Guvernele vor repeta doar că trebuie să fim ”rezilienți” și că trebuie să promovăm o ”narațiune” pozitivă și vor relua ceea ce a spus directoarea FMI, la Forumul Economic Mondial de la Davos – că lumea a trecut ”dintr-o criză de neimaginat într-o altă criză de neimaginat(…) a rămas rezilientă. Următorul capitol trebuie să se concentreze pe a-i face pe oameni rezilienți – obiectiv construit pe educație, sănătate și protecție socială”. Să însemne asta că guvernele și băncile centrale se vor gândi să pună caloriile nu în avioanele celor foarte bogați, ci în farfuriile săracilor? Guvernanții vor mai spune că, dincolo de orice dificultăți economice, cea mai importantă este lupta dintre democrație și autocrație care se dă acum în Ucraina. În urmă cu 30 de ani, pe când intermedia întâlniri ale diplomaților români la Washington, Moses Rosen, un evreu mai înțelept decât cel care conduce acum Ucraina, spunea: ”Cu foamete nu se face democrație”.
În urmă cu 30 de ani, pe când intermedia întâlniri ale diplomaților români la Washington, Moses Rosen, un evreu mai înțelept decât cel care conduce acum Ucraina, spunea: ”Cu foamete nu se face democrație”.
Asta e esenta care demoleaza orice teorie a blocului atlantist.
Că în Ucraina se dă o luptă între Democrație și Autocrație e o simplificare puerilă.
Ceea ce nu se spune, este că, atît inflaţia cît şi stagflația au ca accelerator evaporarea din aria ecnomiei a petrodolarilor, pe fondul unei „injecţii neacoperite! de vre-o 6.000 de miliarde şi nu numai.
Dacă petrolul şi gazele încep a fi tranzacţionate şi în ruble, de ce nu ar fi posibil ca şi îngraşămintele, produsele petrochimice, semiconductorii, resursele strategice să fi tranzacţionate şi în ruble.
Cum tot la fel de bine parte din produsele finite ar putea fi tranzacţionate şi în yuan. Sau parte din produsele agricole şi în reali.
De unde rezultă un ritm accelerat al atît al inflaţiei cît şi a politicilor stagflației. Deci haos!
Partea cu rezilienţa se pare a fi specifică celor ce preferă euro/dolarul. Tot aici inflaţia va fi galopantă, iar stagflație haotică.
În Africa va fi aşa cum vor alege. Şi cum interesele sunt multiple va fi nevoie de mult curaj în a alege.
Nu se poate culege decît ceea ce s-a semănat!
Marchievici iar începi cu șopârlele? Înțeleg că ești un fan înfocat al republicanilor, dar începi să semeni cu un fan Putin. Sindromul Stockholm?
Democratia ,cat a mai ramas din ea,isi inchipuie ca lupta cu autocratia.Democratia vrea sa poarte un razboi fara gloante la vedere,vrand sa para si fata mare,dar utilizeaza sisul bine palmat.Nu tine.Aventura democratica a NATO nu are acoperire dar ofera Rusiei acoperire.Cum isi inchipuie conducerea UE ca vor putea antrena in lupta contra Rusiei o lume infrigurata si infometata?Falimentul gandirii europene vine din programul nedeclarat al uniunii.Si iarasi ne intoarcem la perioada 2014-2022 in care Ucraina,inloc sa fie folosita ca varf de lance ar fi putut fi ajutata sa inteleaga o realitate geopolitica urmand tratativele incepute la Minsk.
Prin urmare NATO a vrut sa-si acorde o acoperire expansionista dar a oferit Rusiei acoperire tot pentru expansiune.Iar Rusia joaca acasa.
Putem fi mai seriosi?Faceti socoteala mai mult de 5 kile de grau per capita de african ,nu exporta Ucraina Y Rusia
Africa consuma in primul rand porumb,apoi met,sorg etc
Dar e bine sa urlam ca din degetele prinse in usa :foamete,valeu,n-avem ce manca,valeu:))dar un african nu se duce sa-si cultibe pamantul…
Mai ;lasati melodrama,sunt lucruri mult mai importante ca reintoarcerea revansismului rusesc in frunte cu Fuhrer Putin
OMENIREA ȘI-A FĂCUT-O CU ȘEFII EI!!! SE CHELTUIE PESTE –DOUĂ MII DE MILIARDE DOLARI ANUAL-PENTRU ÎNARMARE– CU 1/4 DIN SUMA ACEASTA S-AR FI PUTUT FACE ,,PĂMÂNTUL” GRĂDINA RAIULI DAR A PREFERAT BOMBE,TUNURI,TANCURI,AVIOANE,RACHETE, ROBOȚI LUPTĂTORI …(UNDE APARE O PUȘCĂ ,SIGUR SE VA TRAGE CU EA ÎN CINEVA!!!
Cand va spun ca indiferent de hotararile caposilor politici, la final se aduna bancherii si ceea ce spun ei e litera de lege, nu ati crezut! Eu vad pe toate canalele tv straineze din strainezia in limba oficiala a canalului tv absolut tot ce se discuta, nu pasaje cum se da in Romania! Incepe sa imi fie sila de manipularile infecte practicate in Romania de cei care se cred caposi si atotstiutori, cand de fapt, habar nu au sa isi lege sireturile la papuci, cum sa stie si spuna adevarul gol golut compatriotilor care traiesc in interiorul Romaniei!
Bill Porți deschise cere înființarea unei forte militare OMS căreia sa i se dea 100 miliarde anual(cel puțin) pt a o putea trimite iute și eficient oriunde în lume sa pună la colt pe cei care refuza veninul „Vaccinurilor” lui de psihopat, dar pt lipsa alimentelor nu zice sa dea el ceva din Marea lui avere!
Unde mai pui ca este cel mai mare al 4-lea latifundiar din SUA. Pai el de unde are îngrășăminte, combustibil pt utilaje, etc?
India anunță recolta record la grâne, Rusia și alte țări, așișderea! Pai și atunci unde este hiba? De unde foamete? Din planul agendei comuniste, pardon, globaliste.
UE se va duce pe boola. Doamne ajută !