Despre lumea în care plăţile nu se mai fac cu numerar

Bancnotele mari sunt folosite în finanţarea terorismului şi în munca la negru, bancnota e folosită pentru scopuri criminale sau ”este un instrument pentru activităţi ilegale”, afirmă directorul Băncii Europene Centrale, Mario Draghi. Miniştrii de Finanţe din UE se aşteptau ca la întâlnirea din februarie BCE să ia măsuri adecvate în privinţa retragerii bancnotei de 500 de euro.

Demersul financiar este făcut de către Kenneth Rogoff, profesor universitar la Harvard şi fost economist-şef la FMI, între anii 2001 şi 2003. El a lansat ideea unei lumi în care plăţile nu se mai fac cu numerar. Tot el este partizanul unei idei destul de ciudate, care se sprijină pe cartea ”Blestemul Banilor”, al cărei autor este (FOCUS Online).

Consiliul Băncii Centrale Europene a decis pe 4 mai a.c. că bancnota de 500 de euro va fi retrasă. Se estimează, în publicaţia online deutsche-handwerks-zeitung.de, ce înseamnă pentru consumator aceasta, sau cât costă procedura de retragere din circulaţie a bancnotei.

Ar fi vorba despre o cheltuială de milioane de euro. Totuşi, bancnota poate fi folosită în continuare. Până atunci bancnotele de 100 şi de 200 euro ar urma să primească noi elemente de securitate incluse. Plata cu ”bancnota de 500” se va putea face pe o perioadă nedeterminată, a comunicat Banca Centrală Europeană.
Ne vom pune o întrebare obiectivă. În ce măsură este acest demers unul necesar?

Cele mai mari bancnote, după unii autori ele fiind cele mai problematice, ar trebui retrase cât mai repede. Spre exemplu, bancnotele de 50 şi 100 de dolari sunt propuse spre scoatere de la tipărire, în paralel cu avizarea instituţiilor financiare, ele ar urma apoi să fie date spre banca centrală a statului şi apoi distruse.
În timpul care ar urma, ar trebui ca bancnotele mari să aibă un procent minor în sumele achitate cu bani lichizi. Procesul retragerii banilor mari, pentru început, ar putea să dureze mai multe zeci de ani, dar există şi metode mai rapide. Statul ar putea să limiteze valabilitatea bancnotelor de o anumită valoare. Cele cu valoare mică ar trebui să rămână încă 20 de ani raportat la perioada întregului proces de tranziţie. În final, cele mai mici bancnote ar trebui preschimbate, transformate în monede de 5 şi de 10 dolari sau în monedă electronică.

În cartea lui Kenneth Rogoff se schiţează dezavantajele folosirii banilor lichizi, fără ca, la ora actuală, să se ştie despre un alt economist cu o propunere asemănătoare.

După trecerea în revistă a dezavantajelor banilor lichizi, cum sunt ”spălarea banilor, criminalitatea sau evaziunea fiscală”, autorul trece la metodele scoaterii din circulaţie a lor. Astfel ar urma să se procedeze în următorul mod: s-ar urmări ca orice plată să fie monitorizată, mai ales cele în cuantum mare şi cele care nu pot fi uşor identificate. S-ar părea că astfel se opreşte evaziunea fiscală sau folosirea banilor în activităţi ilegale. Astăzi plăţile între companii şi plăţile la nivel înalt se efectuează în monedă electronică.

În al doilea rând, afirmă economistul, ”această tranziţie monetară ar trebui să se efectueze în timp mai îndelungat, pe o perioadă de cel puţin 10-15 ani”.

”Eu văd că aceste bancnote ar trebui scoase în următoarea etapă“ – de fapt profesorul universitar de la Harvard vrea noi sacrificii în plăţile prin numerar.

Se preconizează o perioadă de acomodare oferită atât instituţiilor, cât şi persoanelor individuale. Oamenii au tendinţa de a nu spune ce sume schimbă cu soţul, soţia, părinţii sau prietenii. Statul nu are interese în aceste schimburi, atâta timp cât nu este vorba despre sume mari de bani, sau împrumuturi mari de restituit. Valori în jurul a câteva sute de dolari nu sunt interesante. Deocamdată.

În al treilea rând, oamenii cu posibilităţi financiare mici ar trebui să primească un cont personal, fără o plată la înfiinţare, şi să se obişnuiască în plus cu achitarea prin smartphone. În ceea ce priveşte anonimatul plăţilor, este bine să se facă distincţie între ingerinţa instituţiilor statului în viaţa privată şi plăţile particulare ale cuiva, inclusiv schimburile între membrii unei familii sau cele cu prietenii unui individ.
Scopul final al demersului este de a nu permite tranzacţii anonime mari, dacă nu sunt făcute prin metode electronice. Sumele mici pot fi tranzacţionate în continuare anonim.

Plata în timp real şi plăţile de la om la om

Multe din plăţile ”unu la unu” necesită manipularea de bani lichizi, pentru că poţi pipăi ce sumă este în faţa ta. La plăţi electronice acest lucru nu este posibil. Tehnologia în continuă dezvoltare face ca acest lucru să nu mai fie o problemă, se afirmă pe focus.de. Multe schimbări la efectuarea de plăţi se pot face mult mai uşor cu ajutorul intervenţiei statului…

Cum s-ar implementa manevra aceasta?

Trebuie să faci ca anumite plăţi să nu mai fie efectuate în bancnote de orice valoare, sau volumul individual de cumpărături să fie diminuat, pentru a scoate de pe piaţă anumite valori în bancnote.

Lucrul acesta ar duce la situaţia în care banii lichizi nu mai sunt preferaţi. Dacă plata ar fi făcută numai cu bancnote mici şi monede, se pot introduce dobânzi negative, fără a afecta puternic circuitul banilor lichizi.
Dacă sectorul privat va inventa noi metode de plată, care nu vor putea fi monitorizate, statul trebuie să introducă măsuri ca aceste tranzacţii să fie făcute cu taxe ridicate. Retragerea banilor lichizi nu ar opri evaziunea fiscală, ci doar ar diminua întinderea acesteia, se mai afirmă în publicaţia germană Focus.
Statul ia deja în zilele noastre măsuri de îngrădire a plăţilor private care sunt greu de monitorizat. Să luăm cazut unei sume aflate în monedă. Monedele au un volum considerabil, astfel o sumă de 10.000 dolari nu se poate ascunde.

Greul unei astfel de schimbări ar cădea fără doar şi poate pe cardurile bancare. Se vor dezvolta şi afaceri prin plata cu smartphone-ul. Cum se pot cuprinde însă cetăţenii fără venituri considerabile? Economiştii vor introducerea facilităţilor pentru deschiderea conturilor de persoane cu venituri mici. (FOCUS Online)

Economistul Kenneth Rogoff

Tema care-l preocupă pe profesorul analist financiar, la nivelul cel mai de jos, este echilibrul care trebuie păstrat între dreptul individului la viaţă privată şi cerinţele statului de a emite noi legi, de a impune noi taxe, de a duce o luptă împotriva terorismului.

Problema este foarte complicată, ea nu se restrânge în niciun caz la simpla scoatere a bancnotelor din hârtie (din masă plastică) din circulaţie.

Ce implicaţii are decizia Băncii Centrale Europene pentru consumatori?

Majoritatea celor care au bancnote de asemenea valoare au legătură cu tranzacţii auto-moto la mâna a doua. Spaniolii o numesc deja bancnota ”Bin Laden”, datorită anunţurilor făcute de mediile de informare în legătură cu aceasta. Nu mulţi au văzut-o pe viu. Publicaţia adaugă că la puţine case ale magazinelor se poate plăti cu această bancnotă.

Cât de scumpă este retragerea ei?

Conform estimărilor din Frankfurter Allgemeine Zeitung, plata scoaterii din circulaţie a acestei bancnote va costa în cel mai bun caz o sumă ”mai mare de 500 milioane de euro”. Calculele au fost făcute de experţii din băncile centrale naţionale şi din Banca Centrală Europeană. La ora actuală sunt în circuit 600 milioane de bancnote de 500 de euro. În principiu este vorba de tipărirea unor bancnote de 100 şi 200 de euro care să înlocuiască aceste hârtii de 500.

Plata fabricării bancnotei

Carl-Ludwig Thiele, membru al conducerii Băncii Federale Germane, afirmă: pentru necesarul de tipărire a bancnotelor mici vor fi costuri considerabile, care vor trebui duse de către băncile naţionle, cât şi de către Banca Federală a Germaniei. Pentru a fabrica o bancnotă sunt necesari 8 sau 9 eurocenţi. (www.deutsche-handwerks-zeitung.de).

În timp destul de scurt trebuie tipărite mai multe miliarde în bancnote de mărimi mai mici. Costurile sunt de 500 milioane de euro, fără a lua în considerare şi cheltuielile de logistică a schimbului de bancnote.
Ca o concluzie vom afirma faptul că procedeele şi principiile care stau la baza acestui demers nu sunt de natură a oferi soluţii pentru stoparea terorismului, mai puţin valabil însă în cazul evaziunii fiscale. Se pare că avem de a face şi cu un mecanism interesant de monitorizare a tuturor plăţilor, atât la nivel de individ, la nivel de firmă sau de companie, cât şi la nivelul cel mai înalt de folosire a banului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.