Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizaţie neguvernamentală de apărare a drepturilor omului desfăşoară activităţi de monitorizare independentă şi inopinată a observării modului în care sunt respectate drepturile persoanelor cu dizabilităţi plasate în instituţiile rezidenţiale publice si private.
Prima colaborare instituţionala în acest domeniu a apărut în octombrie 2003 în cadrul programului „Pledoarie pentru Demnitate”. Colaborarea a fost semnată cu Ministerul Sănătăţii şi cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (în prezent, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Copil şi Adopţie, ANPDCA), fiind continuată de protocoale semnate cu Ministerul Sănătăţii si Ministerul Muncii în 2014, şi următorul în anul 2019. Link către protocoale: http://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/protocoale-de-colaborare/ În toată această perioadă niciun sindicat nu a ieşit public împotriva activităţii Centrului de Resurse Juridice. De ce oare?
Singura perioadă în care Centrului de Resurse Juridice nu i s-a permis oficial în baza unui protocol de colaborare, să desfăşoare activităţi de monitorizare independente şi inopinate, este cuprins între toamna anului 2017 – decembrie 2019. Acest lucru a fost contestat oficial de autorităţi ale Consiliului Europei, astfel Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a transmis Prim Ministrului Guvernului României, o scrisoare prin care solicita ca Centrului de Resurse Juridice să îi fie permis să îşi continue activitatea în centrele de tip rezidenţial pentru persoanele cu dizabilităţi: https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/romania-ngo-expertise-still-vital-for-monitoring-institutions-for-persons-with-disabilities , http://www.crj.ro/comisarul-pentru-drepturile-omului-al-coe-isi-exprima-ingrijorarea-serioasa-fata-de-oprirea-accesului-crj-in-centrele-rezidentiale-pentru-persoane-cu-dizabilitati-intelectualeprobleme-de-sanatate-min/
În acest context trebuie menţionat faptul că CRJ a deschis calea accesului la justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate, schimbând jurisprudenţa CEDO prin hotărârea Marii Camere din 2014 „CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu c. României”: http://www.crj.ro/curtea-europeana-pentru-drepturile-omului-a-condamnat-romania-in-dosarul-crj-in-numele-lui-valentin-campeanu-vs-romania/
În acelaşi context amintim Decizia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, organism care urmăreşte punerea în executare a hotărârilor Curţii, decizie care pune în vedere statului român necesitatea de a asigura vizite independente în instituţii privative de libertate în care se află sau se pot afla persoane cu dizabilităţi: http://www.crj.ro/ultima-decizie-a-comitetului-de-ministri-cu-privire-la-executarea-hotararii-cedo-in-speta-valentin-campeanu/
Prin urmare, activitatea de monitorizare a CRJ nu constituie un lucru nou: http://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/procese-test-pledoarie/, http://www.crj.ro/crnn-maciuca-un-nou-episod-din-lungul-serial-al-abuzurilor-din-romania/ http://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/rapoarte-de-monitorizare/ , http://www.crj.ro/lagarele-de-langa-tine/ , http://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/sprijin-in-implementarea-articolului-19-viata-independenta-si-integrare-in-comunitate/harta-dezinstitutionalizarii/, http://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/sprijin-in-implementarea-articolului-19-viata-independenta-si-integrare-in-comunitate/aparitii-media/
Întâmplarea face că unele judeţe printre care Bacău şi Maramureş nu au vizitate în ultima perioadă de timp iar nefericirea face ca lucrurile să nu stea deloc bine pentru persoanele cu dizabilităţi aflate în custodia statului. A se vedea link Raport CRRPH Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş: http://www.crj.ro/wp-content/uploads/2019/10/Raport-vizite-Sighetu-Marma%C8%9Biei.pdf , http://www.crj.ro/apel-urgent-oameni-cu-dizabilitati-in-custi-in-sighetu-marmatiei/ şi Raport CRRN Răcăciuni, jud Bacău: http://www.crj.ro/crj-raport-de-monitorizare-crrn-racaciuni-bacau/
Link alte rapoarte: http://www.crj.ro/crnn-maciuca-un-nou-episod-din-lungul-serial-al-abuzurilor-din-romania/ ,
Trebuie precizat faptul că scopul monitorizării efectuată de CRJ este acela de a spori gradul de protecţie şi de respectare a drepturilor acestor persoane, de a urgenta trecerea la viaţa în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a accesului la justiţie al acestora, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 221/2010 de ratificare a Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.
CRJ alocă fonduri exclusiv private pentru vizitele de monitorizare. În ceea ce priveşte suportul în luarea deciziilor („decizia asistată” ) aceasta este obligatorie şi în baza Ordinului ministrului muncii nr. 82 din 2019 (Standard nr. 14): http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/02/standarde-calit.-dizabilit-100-bis.pdf
Într-o societate modernă unul dintre indicatorii de măsurare ai democraţiei este acela al respectării drepturilor grupurilor vulnerabile, în cazul de faţă al persoanelor cu dizabilităţi (fie acestea copii sau adulţi). Vorbim în România despre aproximativ 25.000 de minori şi adulţi cu dizabilităţi aflaţi în custodia statului, în instituţii pe care nu le pot părăsi niciodată, de unde nu pot solicita ajutor şi care nu au un mecanism de reprezentare ori de plângere adecvate. Câteva mii de persoane au reprezentanţi legali, angajaţi şi sefi de centre sau chiar directori generali ai Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului.
În ceea ce priveşte rata deceselor persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii, accesaţi Harta deceselor: http://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/sprijin-in-implementarea-articolului-19-viata-independenta-si-integrare-in-comunitate/harta-deceselor/
Tocmai din aceste motive, CRJ a încheiat în anul 2015 şi un protocol de colaborare cu Ministerul Public în vederea preluării şi investigării relelor tratamente şi /sau deceselor suspecte: http://www.crj.ro/wp-content/uploads/2015/04/Protocol-P%C3%8ECCJ.pdf . Cu siguranţă că aceste lucruri deranjează, un status quo împământenit dinainte de 1989, conform căruia persoanele cu dizabilităţi trebuie ferite de ochii publicului fără acces în societate, şi „îngrijite” de cel puţin jumătate din populaţia rurală în a căror vecinătate se află.
Georgiana Iorgulescu
Director Executiv
Centrul de Resurse Juridice
asta-i madame socol, prietena anei maria patru??
„Scopul” asa zisului „acord de colaborare” incheiat de tovarasa asta impreuna cu Min Muncii este „recunoasterea CALITATII Centrului de Resurse Juridice pe care dansa o capuseaza cu asa zisa „fundatie” sorosista este „recunoasterea CRJ de a efectua vizite de monitorizare anuntate sau INOPINATE” la centre de plasament destinate copiilor si tinerilor si chiar adultilor CU SI FARA DIZABILITATI ,casute de tip familial,apartamente,locuinte protejate,sociale”!
CJR are un „protocol”cu Parchetul de pe langa ICCJ si acest fapt este scandalos deoarece Parchetul respectiv nu putea da competente acestei „fundatii” mai mari decat prevede Procedura Penala sau Civila ,adica sa controleze inopinat la orice ora din zi si din noapte ,oriunde vrea ,insasi executorul judec.sau procurorii sau alt eorgane neputand patrunde decat in baz alegii-cu mandate sau in executarea obligatiilor de serviciu intre anumite ore etc.Asadar, dansa are „atribuitii”peste Lege,supralegale!Individa considera ca acesti oameni cu sau fara dizabilitati-copii,tineri, adulti se afla in „custodia”statului, nu frate, nu sunt bunuri, obiecte sa se afle in custodie ci se afla in sistem de pingrijire, protectie etc.!Ei au sustinatori LEGALI, reprezentanti legali si daca nu au AUTORITATILE TUTELARE TREBUIE SA LE NUMEASCA TUTELA SAU CURATELA ETC.Institutiile numeroase stiu ce sa faca si daca sunt nepasatoare, corupte, neglijente sa raspunda,nu este necesar sa controlezi viata PRIVATA A ACESTOR CETATENI AI ROMANIEI in MOD ILEGAL!Sunt convinsa ca face AVOCATURA CALNDESTINA motivat de asa zisele aparari de drepturi,sunt vizate adoptiile.Nu exista „resurse juridice”ci exista Legi si iar Legi si se vrea ocolirea si dispretul lor,ajutata de complici sorosisti cum ar fi Parchetul general sau Min Muncii deviat de la atributiile sale prin aceste CAPUSE SOROSISTE.
Tovarasa Iorgulescu,
Asigurati asistenta si persoanelor cu impotenta sexuala accentuata? Ca, tot o disabilitate este si aia. Banuiesc ca fondurile din care platiti lefurile inspectorilor provin din economiile personale, nu?!?
numai niste nemernici iau in ras persoanele cu dizabilitati si pe cele care se implica in ajutorul lor.
mai ieri a fost schingiuit un caine amarat si aia au zis.
-ce atata tam-tam pt o javra?
Problema e ca lipseste legea care sa pedepseasca cu inchisoarea pe viata a acestor crime.
Tovarasa Iorgulescu, aveti si cu Soros un protocol? Ar fi interesant de stiut!
Mda … da’ ce ar zice toate acesta ONG-uri mai mult decit dubioase daca s-ar constitui si alte „structuri” care sa desfasoare tot „activităţi de monitorizare independentă şi inopinată” tocmai a acestor ONG-uri ?! Sa vedem si noi cam de unde le vin fondurile, instructiunile, etc … (si apropo, unde sint faimoasele „corpuri de control” ale ministerelor ? dorm in cizme si-i lasa pe altii sa le faca treaba ?)
Ușor aruncăm cu vorbe de ,,ocară – spunea cândva bunica mea,să-i fie țărâna ușoară” în public, eu unul am pierdut un văr la vârsta de 24 de ani într-un astfel de centru și sunt de acord cu astfe de controale cu atât mai mult dacă sunt și legale iar cât privește abuzul în a face un control anunțat sau NU e de competența instituțiilor dar și a beneficiarilor (aparținători,tutore,curator…etc) de a fi sau a NU fi lăsați să fie controlați ,,inopinant”. Chiar……………si apropo, unde sint faimoasele „corpuri de control” ale ministerelor ? dorm in cizme si-i lasa pe altii sa le faca treaba?.