Eterne ipostaze teatrale, în octombrie

Teatrul Naţional Bucureşti

”Revizorul”

Un text clasic ale cărui coincidenţe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca şi Caragiale, vede enorm şi simte monstruos, Revizorul fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieţii, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupţiei, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca şi în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar şi un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supravieţuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagonişti pe Marius Manole şi Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: De cine râdeţi? De voi râdeţi!

„Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel se vor transforma în lucruri comune, iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!”, scria N.V. Gogol.

“Revizorul este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în eterna şi fascinanta Românie, ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, «De ce râdeţi?» tot el dă răspunsul devastator: «De voi râdeţi!». Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă efect”, mărturisea Felix Alexa.

Scenografie: Andrada Chiriac. Light design: Chris Jaeger. Ilustraţie muzicală: Felix Alexa.

Din distribuţie mai fac parte Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Irina Movilă, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Axel Moustache, Marcelo Cobzariu, Eduard Adam, Armand Calotă, Ovidiu Cuncea, Istvan Teglaş, Lorena Luchian / Oana Puşcatu, Cosmin Dominte, Răzvan Popa, Iuliana Moise, Natalia Călin, Carmen Ungureanu, Mircea Albulescu.

Vineri, 3 octombrie şi sâmbătă 4 octombrie, la ora 19.30, la Sala Studio.

”Nebun din dragoste”

Gavril Pătru în Nebun din dragoste

O piesă a unuia dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani, Sam Shepard, un artist revoltat şi nonconformist, celebru nu numai în lumea teatrului, dar şi în industria de film de la Hollywood.

„O poveste despre iubiri vinovate şi secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naşte în protagonişti un puternic conflict interior care devine sursă a violenţei şi iraţionalităţii pasiunilor şi acţiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste şi demonii ei, dar şi despre diferenţa uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă şi realitatea brută a faptului întâmplat”, afirmă regizorul Claudiu Goga

Decor: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean. Muzica: Valentin Luca.

Cu: Gavril Pătru, Diana Cavaliotti, Ioan Andrei Ionescu, Mihai Călin.

Vineri, 3 octombrie, la ora 20.00, la Sala Atelier.

”Micul Infern”

Ilinca Goia şi Liviu Lucaci în Micul Infern

O comedie despre iadul conjugal, aşa cum numim, mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie – un elogiu al vieţii de familie.

Un text de Mircea Ştefănescu la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul şi ironia replicilor, Micul Infern este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

Regia: Mircea Cornişteanu. Scenografie: Clara Labancz.

În distribuţie: Ileana Stana Ionescu / Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Vineri, 3 octombrie şi sâmbătă, 4 octombrie, la ora 19.30, la Sala Pictura.

”ActOrchestra”

Florin Călbăjos, Petre Ancuţa şi Emilian Mârnea în ActOrchestra

Nu este concert, nici teatru muzical, nici improvizaţie muzicală, nici exerciţiu de actorie… dacă vrem să definim genul. Este doar un joc la care se râde… serios, cu 3 actori şi încă 20 de parteneri… sau instrumente muzicale. Orchestra din această seară transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiştii devin o prelungire a sunetelor.

O poveste plină de umor, cu trei personaje pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremaţiei pe scenă. Un concert împachetat într-o poveste veselă, sonoră, ritmată. Sunteţi pregătiţi pentru un maraton muzical şi teatral de o oră, unde se trece cu viteza luminii, de la Mozart la rock… şi la chansonete? Puneţi-vă centurile de rezistenţă maximă pentru starea de râs.

Un spectacol al Centrului de Creaţie şi Cercetare Ion Sava, programul TNB pentru Noua Generaţie de creatori.

Regia: Horia Suru. Costume: Alina Herescu.

Cu: Petre Ancuța, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea.

Sâmbătă 4 octombrie, la ora 20.00, la Sala Mică.

”Don Quijote”

Dan Puric şi Ileana Olteanu în Don Quijote

Celebrul personaj al romanului lui Cervantes vine să se mai lupte o dată cu morile de vânt într-un spectacol marca Dan Puric. Un Don Quijote plecat din carte, care trece pe lângă noi, ca singura şansă de mântuire a sufletului, într-o civilizaţie agonică.

Nu-l scăpaţi! De la step la arte marţiale, la dansuri populare româneşti, Don Quijote al anului 2005 va traversa cu lejeritate barierele de cultură şi mentalitate, intrând în sufletele oamenilor de pretutindeni.

Costume: Doina Levintza. Ilustraţie muzicală: Dan Puric. Coregrafie: Svetlana Zotina.

Cu: Dan Puric, Constantin Dinulescu, Carmen Ionescu, Ileana Olteanu, Violeta Totir, Silviu Oltean, Mircea Cristescu, Antoanela Vlădescu, Daniela Trofim, Nadejda Dumitriu, Mihaela Ailincăi, Claudia Susanu, Elena Valentina Popa, Ana Pepine, Ştefan Ruxanda, Toni Dumitrescu, Relu Poalelungi, Alexander Mustaţă, Adrian Nour, Vadim Rusu, Gabriel Călinescu, Toma Cuzin, Daniel Făt, Radu Micu, Paul Cimpoieru.

Spectacol realizat în colaborare de TNB, Compania Passe-Partout D.P., Fundaţia Art-Production, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Duminică, 5 octombrie, la ora 20.00, la Sala Studio.

”Anonimul veneţian”

Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu în Anonimul veneţian

O scurtă şi ultimă întâlnire între doi oameni care au cunoscut, de tineri, marea dragoste unul în braţele celuilalt şi pe care viaţa, cu meandrele ei imprevizibile, i-a separat. Se regăsesc pentru o zi. O trăiesc cu intensitatea unei vieţi întregi. Două firi pătimaşe, imprevizibile, prinse într-o iubire ca-n filme şi un final mai presus de o… moarte la Veneţia; pe ei nimic nu-i poate despărţi, dincolo de toate despărţirile…

Spectacolul, după piesa lui Giuseppe Berto, este coordonat de Ion Caramitru.

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu. Ilustraţie muzicală: Vasile Manta.

Cu Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu.

Duminică, 5 octombrie, la ora 20.00, la Sala Atelier.

”Acum ori niciodată”

Spectacolul cu piesa lui Vladimir Krasnogorov este prezentat de On Stage.

Regia: Mihai Constantin.

În distribuţie: Gheorghe Ifrim, Mirela Oprişor, Nicoleta Lefter, Şerban Pavlu.

Duminică, la ora 20.00, la Sala Pictura.

”Fata din curcubeu”

Tania Popa în Fata din curcubeu

„Tania Popa e actriţa aia care a intrat la 16 ani la facultatea de teatru şi toată lumea a decis că-i genială. Basarabeancă talentată, de. După care ne-am obişnuit cu ea, s-a obişnuit şi ea cu ea şi… nu ştiu, parcă anii i-au mai tuns din raze. Zilele astea o să iasă cu un spectacol scris şi îndrumat de mine…

Acum ea îl înfloreşte la fereastra voastră şi îl înfructeşte, şi îl desfrunzeşte, şi îi retează crengile sub ochii voştri. (…)

E, poate, cel mai frumos lucru pe care l-am văzut în ultimul timp. Tania e mai Tanie decât a fost ea vreodată… e ca un pumn în stomac, e ca un borcan de iaurt pe spatele ars al unui rătăcit în Sahara, e ca o pană de păun picată în şleaul înnoroiat lăsat de roata unui tractor, e ca numărul de pe braţul unui evreu supravieţuitor, e ca un hohot de râs când încă nu ţi-a trecut tristeţea de adineauri…

Deci, cuvinte cheie de ţinut minte: Tania, fata din curcubeu, naţional, curând, înspăimântător de frumos”, scria Lia Bugnar, autoarea şi regizoarea acestui spectacol.

Cu: Tania Popa. La pian: Marian Hâncu.

Duminică, la ora 20.00, la Sala Media.

Teatrul Naţional pentru Copii

Marian Râlea reînvie lumea copilăriei

În proiectul iniţiat de Fundaţia Abracadabra, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, “înarmaţi” cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.

Cu multă fantezie şi poftă de joc, dar şi cu o recuzită neaşteptată, urcând pe scenă şi învingându-şi teama, micuţilor actori li se oferă şansa ca, la capătul premierei, să concureze pentru un rol special, erou de poveste. În lumea magică a teatrului şi a copilăriei, totul este permis. Poţi să lupţi cu forţele rele, ţinând în mână un balon pe post de sabie, şi să le învingi, pentru că la Teatrul Naţional pentru Copii Binele triumfă întotdeauna prin luptă dreaptă.

Fiind vorba numai despre spectacole interactive, copiii trebuie să ştie că există câte un rol pentru fiecare dintre ei şi, odată cu evoluţia poveştii, apare şi şansa de a fi învingător. De-a lungul stagiunii, toţi copiii vor urca pe scenă şi vor deveni Eroi în nemuritoarele basme ale românilor.

Duminică, 5 octombrie, la ora 11.00 la Sala Media.

Lansare audiobook eveniment Florian Pittiş

Inegalabilul Florian Pittiş

Editura Casa Radio vă invită în 3 octombrie, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobook-ul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, apare în colecţia Fonoteca de Aur, seria Spectacolul poeziei, prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban.

Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.

Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.

Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş, la care gazde sunt Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, va fi onorată de prezenţa artistei Mariana Mihuţ şi a cunoscuţilor oameni de radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu.

„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.

Două premiere la început de octombrie la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Logodnicii de provincie în regia lui Alexandru Dabija

Primele două premiere din această stagiune.

Alexandru Dabija, care revine după 30 de ani, montează vodevilul Logodnicii din provincie de Georges Feydeau, iar Nona Ciobanu, pentru prima oară la Teatrul Maghiar, pune în scenă piesa Cel care închide noaptea. Premierele vor avea loc sâmbătă, 4 octombrie, ora 20.00, la Sala Mare, şi duminică, 5 octombrie, ora 20.00, la Sala Studio.

„Îmi place să mă ocup de lucruri uşoare, lejere. Am vrut să regizez o comedie pentru că, din păcate, în ţara noastră nu prea practicăm vodevilul, cu toate că nevoia noastră de a ne distra rămâne veşnică”, mărturisea regizorul Alexandru Dabija la conferinţa de presă organizată cu ocazia premierei. Piesa a fost scrisă de Feydeau şi de colaboratorul său, M. Desvalliéres, iar regizorul consideră că această metodă de lucru, împreună, se regăseşte şi în lucrul la spectacol. Decorul este semnat de Dragoş Buhagiar şi formează un spaţiu interactiv care se modifică conform jocului actorilor.

La realizarea spectacolului au mai contribuit András Visky, în calitate de dramaturg şi István Albu, ca asistent de regie. În rolurile principale publicul îi va putea vedea pe: Áron Dimény, András Buzási şi Csilla Albert, alături de: Zsolt Bogdán, Loránd Farkas, Attila Orbán, Csilla Varga, Kati Panek, Melinda Kántor, Csaba Marosán, Zsolt Vatány şi Alpár Fogarasi.

Cel care închide noaptea, în regia Nonei Ciobanu

În scrierea piesei Cel care închide noaptea, regizoarea Nona Ciobanu a fost inspirată de filmul Lilianei Cavani, Portarul de noapte. Piesa, în două personaje, spune povestea reîntâlnirii unui fost ofiţer nazist cu o deţinută, la 13 ani după ce acesta o abuzase sexual. „În această poveste mă interesează problematica răului şi a vinovăţiei. Cred că şi astăzi relaţia dintre dominant şi submisiv este extrem de actuală, mai ales dacă este vorba de o relaţie bărbat-femeie. Suntem responsabili de felul în care acceptăm aceste abuzuri şi, de multe ori, participăm la menţinerea lor”, afirma regizoarea. Actorii Gábor Viola şi Enikő Györgyjakab au participat activ la realizarea spectacolului, iar artiştii vizuali, Peter Košir şi Matjaž Wenzel, au contribuit la realizarea decorului şi a înregistrărilor.

Căpşunile şi orfanii . O călătorie spre o generaţie abandonată

Căpşunile şi orfanii

Căpşunile şi orfanii, un spectacol-eveniment, susţinut de Teatrul Naţional Marin Sorescu în colaborare cu Teatrul de Stat Braunschweig (Germania), va avea loc sâmbătă, 4 octombrie, ora 19.00, la Teatrul Nottara, Sala George Constantin.

Din distribuţie fac parte: Gabriela Baciu, Gina Călinoiu, Sven Hönig, Oliver Simon şi Kim Efert (muzician). Regia spectacolului este semnată de Julia Roesler, scenografia este creată de Adrian Damian, iar muzica de Kim Efert.

În fiecare an, generaţii întregi de tineri se formează în absenţa părinţilor. Familii destrămate, oameni care pleacă în căutarea unei vieţi mai bune, oameni care rămân în aşteptarea salvării.

Titlul Căpşunile şi orfanii (în germană Erdbeerwaisen) defineşte o generaţie de copii din România ai căror părinţi au părăsit ţara pentru a munci în state precum Spania, Italia, Grecia sau Germania. Părinţii sunt numiţi „căpşunari”, indiferent că lucrează ca îngrijitori pentru persoane vârstnice sau fac muncă sezonieră, că sunt muncitori în construcţii, în şantiere navale sau în măcelării. Se estimează că 5.000.000 de români lucrează în străinătate. Proiectul Căpşunile şi orfanii dezbate „preţul” absenţei părinţilor: Cum se reorganizează familiile? Cine preia sarcina părinţilor absenţi? Cine poate să-i înlocuiască? Unde se simte cel mai acut lipsa lor? Ce urmări emoţionale are acest lucru, pe termen lung, asupra copiilor şi asupra întregii familii?

În anul 2013, în lunile septembrie şi noiembrie, echipa de artişti de la werkgruppe2 a colaborat cu mai multe ONG-uri şi a cunoscut o serie de cazuri din Craiova şi judeţul Dolj. Interviurile realizate le-au dezvăluit viaţa de zi cu zi a unor familii aflate în astfel de situaţii. Textul dramatic este rezultatul exclusiv al discuţiilor realizate cu copiii, bunicii şi rudele lor. Rezultatele au fost transpuse într-un scenariu ce relevă aspecte emoţionante ale vieţii de zi cu zi, dar şi aspecte legate de problematica intrării României în UE şi urmările sale.

Regia artistică: Julia Roesler.

Documentarea: Julia Roesler, Silke Merzhäuser, Gina Călinoiu.

Muzica originală: Kim Efert.

Scenografia: Adrian Damian.

Parteneri : Salvaţi Copiii – România; World Vision – România; Goethe-Institut Bucureşti.

Piesa este urmată de o dezbatere pe tema imigrării.

Platforma de Teatru Educaţional la Teatrul Foarte Mic

Familia Offline

În luna octombrie, Teatrul Foarte Mic va fi gazda unui proiect derulat în parteneriat cu Asociaţia Culturală Replika – Platforma de Teatru Educaţional.

Spectacolele prezentate în cadrul proiectului au ca principal obiectiv creşterea apetenţei pentru teatru a copiilor şi adolescenţilor. Prin implicarea lor directă în producţii ca interpreţi şi prin problematica spectacolelor, interesul pentru actul artistic este stimulat şi putem astfel vorbi despre formarea pe viitor a unui „spectator-profesionist”.

Titlurile incluse, prin varietatea şi calitatea artistică demonstrată deja, promit să fie la fel de interesante şi pentru publicul larg: Familia offline de Mihaela Michailov, în regia lui Radu Apostol, Zic Zac – un spectacol de Andrea Gavriliu şi Ştefan Lupu, Copii răi de Mihaela Michailov, în regia lui Alexandru Mihăescu, Clasa noastră de Tadeusz Slobodzianek, în regia Simonei Măicănescu, Confesiunile unui câine – dramatizare după Peter Mayle, un spectacol de Mihaela Rădescu şi Ioana Macarie, L-V:8-16 – un spectacol de Ioana Păun cu Lari Giorgescu, Del Duma, vorbeşte-le despre mine de Mihaela Drăgan, în regia Lianei Ceterchi.

Familia offline are în centru o cercetare pe tema copiilor care rămân singuri acasă, având părinţii plecaţi la muncă în străinătate, cercetare pe care dramaturgul Mihaela Michailov şi regizorul Radu Apostol au iniţiat-o în 2007.

În 2012, Mihaela Michailov şi Radu Apostol au început să lucreze cu un grup de copii de la Şcoala nr.55 din cartierul Republica, în cadrul unor ateliere de jocuri şi improvizaţie teatrală, care au stat la baza construcţiei spectacolului Familia Offline. Copiii au fost implicaţi în procesul de elaborare a spectacolului, în găsirea unor soluţii teatrale care să reprezinte cât mai adecvat universul lor emoţional, preocupările şi nevoile proprii de auto-exprimare.

Familia Offline este spectacolul maturizării în absenţa părinţilor. Este spectacolul copiilor care se transformă în oameni mari, aşteptând să fie din nou alături de mama şi de tata. Maturizarea lor naşte întrebări inocente, tandre şi cinice, despre lumea în care trăim: Când suntem destul de mari ca să putem avea grijă de noi şi de cei care ne sunt aproape? Când devenim mama? Şi când mama nu este aproape de noi, cine e mama?

Familia Offline este spectacolul adaptării la condiţia şi rolul de copil-părinte în noua dinamică a vieţii de graniţă.

Cu: Bianca Gheorghe, Denis Nadolu, Ionuţ Roşca, Mario Ştefan, Andreea Baraitan, Georgiana Moise, Anca Negoiţă, Roberta Parascan, Ana Maria Zaincovschi şi Viorel Cojanu, Mihaela Rădescu.

Scenografia: Maria Mandea.

Muzica: Bogdan Burlăcianu.

Spectacolul poate fi vizionat în 4 şi 5 octombrie.

”Zic Zac”

Dans cu Andrea Gavriliu în Zic Zac

El şi Ea se găsesc într-un club în care se supun, fără să vrea, DJ-ului. Având ca temă principală influenţa muzicii asupra individului, se va urmări evoluţia relaţiei lor în funcţie de ce senzaţii, stări şi reacţii le trezeşte fondul sonor. Prin urmare, coloana sonoră a spectacolului joacă un rol decisiv în traseul celor doi „clienţi”. Controlată de către DJ, acest maestru de ceremonii care se află într-o continuă metamorfoză – animalic, bufonic, diavolesc – muzica îi transformă în marionete care nu-şi mai pot controla pornirile. Se opreşte muzica? Se simt descoperiţi fără ea… Această serată le va scoate la iveală, rând pe rând, toate măştile afişate în societate, plăcerile vinovate, prejudecăţile şi fricile până nu mai rămâne decât… El şi Ea.

Zic Zac este spectacolul unei generaţii. Vorbeşte despre etapele unei relaţii: simpatie şi antipatie, porniri animalice şi dezbateri filosofice, sensibilitate şi cruzime, frici personale şi nevoia de a ne găsi jumătatea. Toate acestea sunt înglobate într-o călătorie psihedelică plină de umor şi, mai ales, de Muzică!

Zic Zac este un spectacol care transpiră energie explozivă, sexualitate, umor şi sensibilitate care ne învaţă că dacă ai carte, nu se face primăvară, că „Tăcerea este unul din argumentele cele mai greu de combătut”.

Un spectacol cu Andrea Gavriliu, Ştefan Lupu şi Gabriel Costin.

Scenografia: Andreea Săndulescu. Light design: Alexandru Bibere. Montaj video: Gabriel Costin.

Spectacolul este programat în 7 şi 16 octombrie.

”Copii răi”

Un spectacol despre sistemul de educaţie din România, despre formele de violenţă care transformă o pedeapsă aparent banală într-o ameninţare colectivă, despre relaţiile de putere copii-profesori-părinţi, despre influenţa grupului în luarea unor decizii personale, despre pericolul abandonului şcolar.

Copii răi pleacă de la un caz real, pe care echipa spectacolului l-a documentat în şcoală. Este un text-confruntare cu sistemele care ne cresc mari, care ne-nvaţă ce-ar trebui să ne reprezinte şi ce-ar trebui să fim. Care ne transformă în lideri înainte să ne lase să fim copii. Care ne dresează comportamentul ca să ne încadrăm în sistem.

Echipa spectacolului a iniţiat programul Şcoala de sâmbătă dimineaţa, în cadrul căruia sunt invitaţi copii, părinţi şi profesori, care, după spectacol, participă la o dezbatere moderată de un psiholog.

La dezbaterile post-spectacol, părinţii, copiii şi profesorii discută împreună cu psihologul şi echipa de artişti despre posibile soluţii de prevenţie a violenţei în şcoală, despre necesitatea creării unui dialog autentic între toţi factorii de decizie implicaţi şi despre importanţa de a transforma şcoala într-o comunitate vie, care să stimuleze forţa creatoare a copilului.

Text: Mihaela Michailov.

Regia: Alexandru Mihăescu.

Performer: Katia Pascariu. Muzică: Eduard Jak Neumann. Mişcare scenică: Farid Fairuz.

Spectacolul poate fi vizionat în 12 şi 15 octombrie.

”Clasa noastră – Poveste în XIV lecţii”

Un grup de copii. Cu toţii în aceeaşi clasă: fete şi băieţi, catolici şi evrei. Învaţă împreună, se joacă împreună, cresc împreună. Dar într-o bună zi, la lecţiile de istorie şi de religie, au de înfruntat realitatea: stalinismul, nazismul, discriminările, dogmele, nedreptăţile. Viaţa îi obligă să crească prea repede, punându-i la încercare: să-şi urască prietenul, să-şi iubească duşmanul, să-şi trădeze credinţa din frică sau din iubire. Să lupte şi să moară pentru convingerile lor, să trăiască cu speranţa că nu-şi vor pierde niciodată demnitatea.

Clasa noastră este o poveste, scrisă de Tadeusz Slobodzianek, despre zece copii şi destinul fiecăruia dintre ei, de-a lungul a şaptezeci de ani de istorie. O piesă tulburătoare despre noi, oamenii, şi puterea sentimentelor noastre.

Regia: Simona Măicănescu.

Scenografia: Ruxandra Manolovici. Muzică originală: Marius Sireteanu.

Cu: Alexandra Buză / Gabriela Sandu, Ilona Brezoianu/ Ioana Chiţu, Mădălina Craiu, Ionuţ Niculae, Alin Stan, Andrei Cătălin, Costin Dogioiu, Dragoş Olaru, Rareş Andrici, Alecsandru Dunaev.

Spectacol anunţat pentru 14 şi 23 octombrie.

”Confesiunile unui câine”

Confesiunile unui câine

Spectacolul Confesiunile unui câine, dramatizare după Viaţă de câine de Peter Mayle, are ca subiect lecţiile de supravieţuire ale unui câine comunitar, a cărui poveste de viaţă l-a făcut celebru.

Mărturisirile personajului sunt prezentate sub forma unei conferinţe, după modelul TED.

Spectacolul este interactiv. Publicul este provocat să intre în dialog cu actorii. Muzica live crează o atmosfera de bună dispoziţie, emoţionează şi, în acelaşi timp, amplifică mesajul principal al spectacolului: „Adoptă un câine, tu eşti şansa lui!”.

Miza spectacolului este sensibilizarea, conştientizarea şi responsabilizarea cetăţenilor în legătură cu problema câinilor comunitari, pe de-o parte, şi cu violenţa împotriva animalelor, pe de altă parte.

Un spectacol de Mihaela Rădescu şi Ioana Macarie, realizat de Asociaţia Culturală Replika în colaborare cu Asociaţia RED PANDA şi Teatrul LUNI de la Green Hours.

Cu: Mihaela Rădescu, Ioana Macarie, Andrei Gönczi, Mădălina Florescu – pian şi Cristian Balaş – vioară

Coregrafia: Ioana Macarie.

Spectacolul poate fi vizionat în 22 şi 24 octombrie.

”L-V:8-16”

Spectacolul, semnat de Ioana Păun, interpretat de Lari Giorgescu, este ca o hartă a traseelor cotidiene, din parc-acasă-la şcoală-la job, care transformă un copil în adolescent şi apoi în tânăr cu rate şi probleme de adaptare la o societate a oamenilor-roboţi.

„Am 6 ani şi 8 luni. Îmi place să mă uit la Ţestoasele Ninja. Să văd cum se luptă cu criminalii, cu extratereştrii şi cu Shredder. Când voi fi mare vreau să mă fac Ţestoasă Ninja.

Am 7 ani şi 4 luni. Sunt în clasa întâi. Trezirea la 6. Teme. Note. Caiet liniat. Dictare. Autodictare. Invăţat pe derost. Ghiozdanul meu are o tonă. Tone de caiete. Tone de teme. Doamna învăţătoare ne dictează cu viteza luminii.

Am 24 de ani. Am un job. O garsonieră în rate şi un televizor.”

Artist asociat: Maria Drăghici.

Programat în 21 şi 28 octombrie.

”Del Duma, Vorbeşte-le despre mine!”

Del Duma, vorbeşte-le despre mine, cu Mihaela Drăgan

Poveştile a patru femei rome se îmbină cu muzica tradiţională romani, într-un spectacol de teatru documentar.

Cele patru femei rostesc: „Del Duma, Vorbeşte-le despre mine”! Despre adevărul căsătoriei timpurii, despre ce înseamnă apartenenţa la o comunitate tradiţională şi despre ce se întâmplă când nu te mai regăseşti acolo. Despre aşa-zisul „exotism” al femeii rome, despre stereotipuri care ne amintesc că acceptarea şi diversitatea sunt încă departe de realitate.

„Ca să nu mă mărit, m-am pocăit. Părinţii mei îmi spuneau că e vremea, că toate fetele se mărită la vârsta mea dar eu nu mă simţeam pregătită la 13 ani să devin soţie şi nici mamă!”

„Mi-a dăruit un C.D. cu albumul lui pe care mi-a scris: « the best two days of my life, big kiss for my future wife». Când am ajuns în Olanda am aflat că el era dealer de marijuana. Acolo mi se spunea «romanian gipsy girl»Toţi erau curioşi să afle lucruri despre mine, despre familia mea gipsy de parcă eram exponat de muzeu.”

„Da, sunt ţigancă dar nu privi tu partea rea, uită-te la mine cum sunt şi judecă-mă după persoana mea.”

Text: Mihaela Drăgan.

Regia: Liana Ceterchi. Muzica: Elena Albu. Costume: Meşteshukar Butiq.

Cu: Mihaela Drăgan.

Sunteţi aşteptaţi în 29 octombrie.

Hotel în avanpremieră la UnTeatru

Duminică, 5 octombrie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la spectacolul Hotel de Eugen Jebeleanu, liber inspirat din ”Wunschkonzert” de F.X. Kroetz.

Spectacolul spune povestea unei seri aparent banale dintr-un hotel, care se dovedeşte crucială pentru destinele a două femei. Pe fundalul unei societăţi lipsite de solidaritate şi comunicare, acest spectacol non-verbal surprinde o oră din viaţa a două persoane solitare, ca două planuri ce se suprapun şi se completează.

Un spectacol de Eugen Jebeleanu, co-producţie Compagnie 28, Teatrul UnTeatru şi Colectiv A Cluj.

Scenografia: Velica Panduru. Musica: Alex Halka.

Cu Camelia Pintilie, Emilia Dobrin.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.