Untul este produsul alimentar care a cunoscut cel mai mare salt al prețurilor în perioada iulie 2017-iulie 2018, aproape 20%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Consiliul Concurenței a analizat cauzele scumpirii și a pornit găsit originea în urmă cu câțiva ani când la nivelul UE era impus sistemul cotelor de lapte.
Pentru a putea avea o imagine coerentă asupra cauzelor care au condus la creșterea prețului la unt, este necesară surprinderea evenimentelor majore care au marcat sectorul producției de lapte în ultimii ani, prin prisma faptului că pentru un un kilogram de unt este nevoie, în medie, de 20 litri de lapte. Creșterea cererii de unt a evoluat, la început, în contextul cotelor de lapte din UE, introduse pentru evitarea unei supraproducții de lapte la nivelul țărilor membre și, în consecință, pentru menținerea unui preț rezonabil al laptelui, la fermier. După renunțarea formală la sistemul cotelor de lapte în anul 2015, a intervenit mecanismul subvențiilor, având același scop economic. Totodată, renunțarea la cotele de lapte a condus la o supraproducție de lapte, implicit la scăderea accentuată, în unele state, a prețului oferit fermierilor. Aceștia au răspuns prin scăderea producției, precum și prin închiderea efectivă a unui număr mare de ferme. Datele publice estimează că, în 2016, un milion de vaci de lapte au fost abatorizate. În Olanda, subvenția pentru abatorizarea de către fermieri a unei singure vaci a fost de 1.200 de euro, ceea ce a condus la dispariția a 160.000 de vaci. Practic, scăderea cantității de lapte s-a reflectat masiv în evoluția producției și prețurilor la unt.
Mai mult de atât, în anii 2015-2016 au început să apară, în publicații de renume, studii medicale care afirmă că untul nu trebuie incriminat pentru creșterea colesterolului, iar consumul acestuia este mult mai sănătos decât înlocuirea lui în alimentația umană cu grăsimi vegetale. Aceste informații medicale au fost popularizate rapid, conducând la o creștere substanțială a consumului de unt și de produse care conțin unt, concomitent cu scăderea consumului de
margarine. De exemplu, consumul de unt din SUA a ajuns, în 2016, la cea mai ridicată valoare din ultimii 45 de ani, iar compania McDonalds a anunțat că va reintroduce untul în toate rețetele, în locul grăsimilor vegetale. Prin urmare, cererea de unt a crescut rapid, alături de cea de brânzeturi cu un conținut de grăsime ridicat.
În cadrul acestui context economic, a avut loc creșterea ridicată a cererii de unt și, implicit, a prețului acestui produs. Totodată, având în vedere că materia primă pentru producerea untului este laptele, produs agricol supra-reglementat la nivel european, ajustarea eficientă a producției în funcție de cerere necesită o perioadă îndelungată de timp, de ordinul anilor. Analiza valorii importurilor și a exporturilor de lapte, a produselor lactate și ouălor reflectă
soldul negativ pe care România în înregistrează în raport cu partenerii comerciali externi. Acest deficit poate indica faptul că producătorii interni nu au capacitatea de a asigura cantitatea necesară de astfel de produse pentru consumul intern. Astfel, limitarea cantității de unt oferite la nivel european (și chiar penuria din anumite State Membre, precum Franța), au creat premisele creșterii prețului la unt, inclusiv în România, în special pe fondul creșterii consumului intern privat.
Sursă foto: FitBody.ro
s-a schimbat ”moda”, unii cercetatori au ajuns la concluzia ca grasimile vegetale/uleiul sunt mai putin bun decat grasimile din unt, asa ca a crescut cererea si odata cu ea si pretul, a fost la moda margarina, apoi uleiul de palmier acum untul…ca si cotele de lapte pot avea un rol, dar mult mai mic decat ”moda”.
Si eu care credeam ca a crescut pretul la unt din cauza de Veorica,Daddy si Tradiceanu,ca asa mi-a tot bombardat urechili,pe toate canalili,baso-iohanistii patriei.
Untul s-a scumpit cu peste 50% nu cu 20%, iar în unele marketuri untul lor de 65% grăsime s-a scumpit cu aproape 100%.