Fără știrea părinților. Documente din 1989 arată cum erau recrutați elevii de Securitate

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de documente de arhivă care ilustrează modul în care fosta poliție politică a regimului comunist trata școala nu ca pe un spațiu de educație, ci ca pe un potențial focar de riscuri politice. Potrivit CNSAS, propaganda oficială a Partidului Comunist Român susținea că protejează copiii și tinerii, oferindu-le cele mai bune condiții de educație și dezvoltare, însă în realitate aceștia erau îndoctrinați ideologic încă de la vârste fragede.

Instituția reamintește parcursul impus copiilor din perioada comunistă: de la 4 ani deveneau „șoimi ai patriei”, între 8 și 14 ani erau făcuți pionieri, pentru ca ulterior să ajungă membri U.T.C. și, în final, membri de partid. Fiecare etapă era marcată de uniforme, sloganuri și ceremonii dedicate glorificării partidului și a lui Nicolae Ceaușescu. În paralel cu acest cadru oficial, CNSAS arată că se desfășura un proces mult mai puțin vizibil: recrutarea copiilor ca informatori ai Securității, realizată cu complicitatea unor directori de școli sau diriginți, dar fără acordul părinților. Copiii recrutați erau obligați să semneze angajamente prin care se obligau să nu discute cu nimeni despre relația lor cu poliția politică.

Documentele publicate provin din arhiva Inspectoratului Județean Vrancea al fostului Minister de Interne, dar CNSAS precizează că practicile descrise erau sistematice la nivelul întregii Românii socialiste.

Zeci de licee și mii de „persoane de sprijin”

Un prim document, un plan de muncă din ianuarie 1989 pentru problema „învățământ-tineret”, arată amploarea rețelei informative din județ: rețeaua școlară din Vrancea, formată din 5 licee, 58 de școli cu clasele I-X, 103 școli cu clasele I-VIII, 180 de școli cu clasele I-IV și 257 de grădinițe, era acoperită de 9 informatori și 270 de persoane de sprijin, dintre care 64 erau chiar cadre didactice, alături de rezidenți, surse aprobate și gazde ale unor case de întâlniri. Cele 8 licee aflate în atenția serviciului de contrainformații economice mai aveau, separat, 153 de persoane de sprijin.

CITEȘTE ȘI:

Cozi la carne, comentarii „tendențioase” și informatori la fiecare colț. CNSAS publică documente din 1980

Documentul stabilea și ținte concrete de recrutare pentru anul respectiv: alți patru informatori și 142 de noi persoane de sprijin, dintre care 37 de cadre didactice. În plus, ofițerii Securității urmăreau categorii întregi de persoane considerate suspecte, printre care cadre didactice cu rude în străinătate, cadre care făcuseră parte din culte religioase, elevi cu „preocupări mistico-religioase” sau descendenți ai unor persoane cu antecedente politice ori penale, aceștia din urmă numărând, doar în Vrancea, 96 de cazuri.

Cofetării, discoteci și cercuri de teatru, sub urmărire

Al doilea document publicat de CNSAS, un plan de recrutare din octombrie 1989, coboară la nivel de detaliu și arată cât de extins era spionajul asupra vieții cotidiene a tinerilor din Focșani. Ofițerii aveau termene precise pentru a racola surse dintre persoanele care frecventau cofetării, discoteci din cadrul caselor de cultură, comunități religioase sau locuințe în care se organizau vizionări de casete video. Alte ținte de recrutare erau elevii implicați în formațiile de teatru ale unor licee din oraș sau tinerii care colaborau cu reviste locale de presă și poligrafie.

CNSAS subliniază, la finalul postării, că întregul mecanism funcționa pentru a apăra privilegiile unei oligarhii politice, fără ca inocența copiilor să reprezinte, pentru autoritățile de atunci, un preț prea mare de plătit. Documentele integrale, provenite din fondul arhivistic al instituției (A.C.N.S.A.S., dosar D 10659), au fost puse la dispoziția publicului ca parte a eforturilor de cercetare și informare privind activitatea fostei poliții politice.