Filme fantastice în 3 D, cu eroi de basm

De mai mulţi ani, pe ecrane apar adaptări moderne şi spectaculare după poveştile de odinioară care ne-au încântat copilăria. O tendinţă estetică, dar, în acelaşi timp, comercială.

Poveştile şi un pumn de eroi negativi meniţi să consoleze lumea.

“Grozavul şi puternicul Oz”,la origine, e un clasic al literaturii pentru copii, scris în 1900 de Frank Baum şi ilustrează originile istoricului personaj creat acum mai bine de 100 de ani.

În anii ‘30, înainte de a se hotărî pentru “Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici”, Walt Disney se gândise să realizeze primul său lungmetraj de animaţie adaptând cartea lui L. Frank Baum, “Vrăjitorul din Oz”.

Diggs şi Theodora

După câţiva ani, triumful filmului realizat de Victor Fleming şi interpretat de Judy Garland a înscris universul lui Oz în patrimoniul imaginar american. Acest univers revine în 2013 în filmul Disney, odată cu “Grozavul şi puternicul Oz”, noul blockbuster familial. Un spectacol ce narează ce se petrece înaintea poveştii relatate de Fleming.

Povestea începe odată cu alungarea lui Oscar Diggs (James Franco), un magician de circ cu principii etice discutabile, din prăfuitul Kansas. Acesta, în timpul unui vârtej al unui uragan, debarcă cu balonul său pe Tărâmul lui Oz, un loc plin de viaţă, şi crede că a dat norocul peste el: aici ar putea deveni faimos şi s-ar putea îmbogăţi. Însă, în scurt timp, cunoaşte trei vrăjitoare de-ale locului, Theodora (Mila Kunis), Evanora (Rachel Weisz) şi Glinda (Michelle Williams), care nu sunt sigure că acesta este marele vrăjitor pe care îl aşteptau cu toţii.

Hansel şi Gretel

Fără să vrea, magicianul devine implicat în problemele noii lui ţări şi ale locuitorilor acesteia şi trebuie să îşi folosească talentul şi farmecele pentru a deosebi binele de rău, înainte să fie prea târziu. Astfel, Oscar se transformă în „Grozavul şi Puternicul Magician din Oz” şi, în acelaşi timp, devine un om mai bun.

Oscar acceptă de a se îmbarca într-o aventură, asemănătoare unui parcurs de iniţiere care îi relevă adevăratele valori ale frumuseţii, bunătăţii şi solidarităţii. Ca şi Victor Fleming în filmul său din 1939, şi regizorul Sam Raimi pleacă de la peliculă în alb-negru, apoi ecranul se măreşte şi pelicula ia culori aprinse. Din păcate, James Franco este lipsit de umor. Copiii se distrează, dar pelicula nu reuşeşte să-şi găsească o cheie poetică.

În Oraşul de Smarald, capitala ţării Oz, o imagine grandioasă cu James Franco, care îl interpretează pe magicianul Oz, şi Mila Kunis

Persoana care se ascunde în spatele acestui proiect se numeşte Joe Roth, graţie căruia tendinţa, dacă nu moda adaptărilor modernizate ale poveştilor celebre a reînviat. Producător al peliculei “Alice în Ţara minunilor”, regizat de Tim Burton cu o reţetă de un miliard de dolari în 2010, el a lansat apoi proiectul “Albă-ca-Zăpada şi Vânătorul”, o relectură a poveştii Fraţilor Grimm care a inspirat şi ea Studiourile Disney în trecut. În acelaşi moment, apărea pe ecran o altă “Albă-ca-Zăpada”, cu Julia Roberts în rolul Reginei celei rele.

Iar la sfârşitul acestei ierni, propunerile se multiplică. Pe lână “Oz”, a fost lansat recent “Hansel&Gretel. Vânătorii de vrăjitoare”, transpunerea poveştii Fraţilor Grimm într-un univers western parodic, în care cei doi copii, deveniţi adulţi, îmbrăcaţi în haine din piele şi înarmaţi până în dinţi, vânează vrăjitoare. Pelicula se află deja pe ecranele noastre, având în rolurile titulare pe Jeremy Renner şi Gemma Arterton.

Charlize Theron în Regina Ravenna din Albă-ca-Zăpada este la fel de frumoasă pe cât de rea

La 15 ani de la înfricoşătoarele evenimente din căsuţa de turtă dulce, chiar dacă se refac după chinul prin care au trecut, munca lor este relativ uşoară, pentru că blestemele şi vrăjile nu se prind de ei.

Primarul din Ausburg îi angajează pentru a vâna o vrăjitoare malefică – Janssen – care plănuieşte să sacrifice mulţi copii la „Luna roşie” peste 2 zile. Pentru ca lucrurile să nu fie simple, cei doi trebuie să se ocupe de şeriful Berringer, care a acaparat puterea în Ausburg şi conduce de asemenea o vânătoare de vrăjitoare. De această dată, ei trebuie să înfrunte un pericol mai puternic… trecutul lor.

Scris şi regizat de Tommy Wirkola, filmul s-a situat pe locul I în 39 de ţări, încasând deja suma de 211 milioane de dolari pe meridianele globului, dintre care, 24,1 milioane de dolari în Brazilia, 19 milioane în Rusia şi 14 milioane de dolari în Mexic, 12,8 milioane, în Germania.

Este deja pe ecrane şi “Jack vânătorul de giganţi”, adaptat după povestea anglo-saxonă “Jack şi vrejul de fasole” de Bryan Singer.

Angelina Jolie în timpul filmărilor la Malefique

Un conflict străvechi este pe cale să reînceapă atunci când fermierul Jack (Nicholas Hoult) deschide din greşeală un portal prin care uriaşii mitologici pot pătrunde în lumea noastră. Odată ajunse pe pământ, răzbunătoarele creaturi o răpesc pe frumoasa prinţesă Isabelle (Eleanor Tomlinson) şi plănuiesc să cucerească întreaga omenire. Tânărul Jack este cel care va trebui să conducă misiunea de salvare a acesteia şi să îi învingă pe uriaşi chiar pe tărâmul lor. Pentru a-şi apăra regatul şi a o salva pe prinţesa de care s-a îndrăgostit, Jack va trebui să îi învingă pe neînfricaţii uriaşi, despre care auzise doar din legende.

„Albă-ca-Zăpada şi vânătorul” este o nouă abordare a basmului clasic care îi oferă un rol mai extins Vânătorului (Chris Hemsworth). În basm, Regina cea Rea (Charlize Theron) îi ordonă acestuia să o ducă pe Albă-ca-Zăpada (Kristen Stewart) în pădure şi să o omoare, dar Vânătorul o eliberează. În noua abordare a basmului, Vânătorul nu ia această atitudine din dragoste. În schimb, în filmul lui Rupert Sanders, acesta acţionează mai mult ca un mentor, învăţând-o pe Albă-ca-Zăpada să se lupte şi să supravieţuiască.

Mila Wasikowska în Alice în Ţara Minunilor de Tim Burton

Regina Ravenna, interpretată de Charlize Theron, e la fel de frumoasă pe cât e de rea.

Rupert Sanders semnează o nouă adaptate epică şi emoţionantă a celebrei poveşti a Fraţilor Grimm. Albă-ca-Zăpada nu pare o tânără fată din poveste. Ea este îmbrăcată într-o rochie medievală, cu botine, dar are şi elemente ale rockului, cum ar fi unghiile negre, ştie să se bată şi ia câteodată alura lui Jeanne D’Arc în armură. Albă-ca-Zăpada este îndrăgostită de pădure, de cerbii magici, de efectele speciale…

Pot fi înţelese motivele comerciale ale acestui gust reînnoit pentru poveştile care au fost garantate de timp. Dar pentru Sam Raimi, realizatorul peliculei “Grozavul şi puternicul Oz”, acestea nu explică totul: “Este, într-adevăr, o nouă tendinţă a momentului. Dar a existat întotdeauna dorinţa de a povesti istorii universale, fie prin basme, mituri şi chiar, în ultimii 10 ani, prin filme cu supereroi. Sunt poveşti care îi spun omului cine este, ce aspiră să devină şi ce tebuie să facă pentru a fi o fiinţă mai bună”.

Jack şi Giganţii

Bruno Bettelheim arătase deja, în “Psihanaliza basmelor”, importanţa structurantă a acestor poveşti, modul prin care ele ajută copiii să crească confruntându-se în mod simbolic cu provocările şi angoasele vieţii care îi aşteaptă. Există o legătură foarte puternică între aceste istorii şi public, iar studiourile de cinema, întotdeauna la pândă după o posibilă franciză, sunt perfect conştiente de acest lucru.

Fabrice Colin, romancier pentru copii şi pentru adulţi, atras de lumea imaginarului, a semnat postfaţa “Ciclului Oz”. El îşi explică acest nou val de adaptări atât prin motive terre à terre, cât şi prin raţiuni mai ascunse.

“Există într-adevăr un motiv comercial: toată lumea cunoaşte aceste poveşti, iar ele sunt lipsite de drepturi de autor. Povestea universalităţii lor este mai complexă. Pentru a-l parafraza pe Bettelheim, să spunem că poveştile îi ajută pe oameni să trăiască şi să se construiască, aşa că îmbrăţişează miturile şi conceptele atemporale (abandonul, căutarea, dragostea mai puternică decât moartea)”.

Armie Hammer şi Julia Roberts în Albă-ca-Zăpada

Pe de altă parte, aceste adaptări sumbre şi violente sunt destinate mai curând unui public adolescentin decât copiilor. Sam Raimi a adus cu el nenumărate arme în filmul horror “Evil Dead”. Ca un extraordinar practician el justifică pasajele cele mai înfiorătoare din film, în care intervin vrăjitoare, mai ales prin necesităţi dramaturgice. “În Oz, pentru ca publicul să fie entuziasmat de magician, am avut nevoie de un instrument mai sumbru şi mai înfiorător”. Mai analitic, romancierul Fabrice Colin mărturiseşte că noi, contemporanii, ne găsim în faţa unor poveşti din motive sociale şi filosofice şi asta, probabil pentru că trăim într-o criză spirituală majoră. Lumea pare plină de ameninţări. “Occidentalul, pietrificat şi lipsit de repere, este fericit să ştie că ar putea fi şi mai rău şi că totuşi există o cale de salvare”.

Cinemaul nu a sfârşit de a explora profilurile posibile, pentru că deja se profilează la orizont alte proiecte, printre care câteva producţii “Disney”, adaptate după două mari desene animate ale Studioului: “Malefique”, care pretinde că repovesteşte basmul “Frumoasa din Pădurea adormită”, dar de această dată din punctul de vedere al vrăjitoarei, interpretată de Angelina Jolie, care pare a fi născută pentru acest rol, şi “Cenuşăreasa”, care este realizat de englezul Kenneth Branagh, cu Cate Blanchett în rolul mamei vitrege. “Albă-ca-Zăpada”, ieşită la începutul anului, este marea triumfătoare a ultimei ceremonii a Premiilor Goya ale cinemaului spaniol, care o transportă pe Albă-ca-Zăpada în Spania anilor ‘20, în timp ce francezul Christophe Gans turnează o nouă verisune din “Frumoasa şi Bestia” cu Vincent Cassel şi Lea Seydoux în rolurile titulare. Mai mult ca niciodată, în vremurile noastre poveştile sunt de folos.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.