Florin Piersic şi Alexandru Arşinel, surclasaţi de Sebastian Ghiţă

Scheciurile lui Alexandru Arşinel? Depăşite. Poantele lui Florin Piersic? Nu mai sunt de actualittate. O altă „stea” s-a născut. O (îl) cheamă Sebastian Ghiţă. Să facem comparaţii. Păi îi poate trece prin cap lui Arşinel, când se află pe scena de la „Tănase”, să bage în textele lui o situaţie de genul, un ditamai procuror se duce la prim-ministrul unei ţări pentru a-i înmâna o invitaţie la un concert, unde solistă este fetiţa lui, şi nu pentru altceva? Evident că nu. Doar un geniu ca Sebastian Ghiţă poate avea un astfel de „text”. Deci, domnu’ Arşinel, urgent, angajaţi-l la “Tănase” pe Sebastian Ghiţă. Şi cedaţi-i poziţiile dvs. din spectacole. Nici nu ştiţi ce pierdeţi! Păi crede cineva că Florin Piersic cât este el de vorbăreţ poate în cele 179 minute din 180 ale unui talk show tv, în care microfonul este la el, să recite pe nerăsuflate că „preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, are în lucru două dosare, foşti prim-miniştri ai României au fost fie arestaţi, fie trimişi în judecată, fie au dosare în lucru, şefi de servicii de informaţii au dosare, procurorul general a fost demis cu un dosar, şefii tuturor partidelor politice sunt ţinuţi sub ameninţarea dosarelor, inclusiv Vasile Blaga şi Alina Gorghiu, peste 100 de parlamentari au dosare, şefii tuturor instituţiilor media au dosare, mii de medici, profesori, oameni de afaceri şi funcţionari sunt hartuiţi cu dosare, mii de firme româneşti au fost distruse cu dosare”? Deci, domnilor moderatori TV, dacă vreţi să faceţi audienţă, renunţaţi la Piersic şi aduceţi-l pe Ghiţă. Pentru că nici voi nu ştiţi ce pierdeţi! Mai vreţi un exemplu. Urmăriţi aceste două disculpări: „Păi, vă rog, tovarăşi, de ce vreţi să mă trimiteţi în puşcărie pentru o zdreanţă, dacă sunt nevinovat? E păcat, tovarăşi! E păcat. Eu nu am luat decât 200 de lei. Alţii iau zeci de mii şi nu-i vede nimeni. Închide ochii toţi” – inegalabilul şi regretatul Jean Constantin (în seria BD), sau „Eu nu m-am născut să fur, ci să creez. Eu nu m-am născut să fac contracte cu statul ca să fur bani” – Sebastian Ghiţă. Care text este mai convingător? Evident al doilea. Deci, dragi regizori, dacă veţi face un remake după BD-uri, aveţi deja fără casting un actor pentru unul din rolurile principale.

Să trecem acum la lucruri serioase. Cer scuze celor doi monştri sacri ai scenei că i-am „implicat”, dar asta a fost prima mea inspiraţie după cele întâmplate miercuri în Camera Deputaţilor. Am comentat cu câţiva colegi de breaslă spusele lui Sebastian Ghiţă de la microfonul Camerei. Unii au susţinut că a fost un discurs al unui om disperat, alţii au văzut o mostră de bluf combinat cu un tupeu nemaiîntâlnit. Cred că ambele variante sunt corecte. Am urmărit cu atenţie luarea de cuvânt a lui Sebastian Ghiţă şi au existat în ea trei direcţii clare, două din ele cu siguranţă urmează să producă un mare deficit de imagine României.

1. Am asistat la o pledoarie împotriva actului de justiţie, cu subiect şi predicat. Expresii de genul „Se încearcă o educare a societății românești prin folosirea arestării abuzive (…) Vă rog să arătaţi că Parlamentul respinge metoda arestării, respinge o metodă a unor practici abuzive, arestarea înaintea judecării”. Când aşa ceva se aude din partea unui deputat, al unei persoane prietene şi protejate de un prim-ministru, când o asemenea pledoarie este acceptată de o majoritate parlamentară, atunci, cu siguranţă, va fi subiect de discuţie în cancelariile UE.
2. Când spui – în calitate de deputat al României – că mii de medici, profesori, oameni de faceri, toţi demnitarii înalţi din stat, firme şi companii, şefi de servicii, peste 100 de deputaţi au dosare penale, laşi să se înţeleagă că România este un stat plin de infractori. Mai există o interpretare aici: România este un stat poliţienesc. Numai că atenţie cine o spune. Un deputat care a inventat şi a promovat grozăvenia (şi din multe puncte de vedere inutilă) de proiect de lege a cartelelor „prepay”, care acum este reluată din motive care nu îmi sunt clare. Crede cineva că Sebastian Ghiţă a avut o campanie agresivă în favoarea legii cartelelor „prepay” pentru a proteja România de acte de terorism? Aiurea. Afacerile sale reclamau o astfel de lege. Ca să nu mai vorbim şi de faptul că de o astfel de lege ar fi beneficiat din plin şi partidul său. Nu în ultimă instanţă, o astfel de lege chiar este specifică statelor poliţieneşti.
3. Sebastian Ghiţă s-a arătat indignat de faptul că unele informaţii din dosarul său au ajuns la presă, sau pe blogul unei jurnaliste. Dar acelaşi Sebastian Ghiţă nu a fost niciodată indignat când înspre televiziunea (România TV) pe care o patronează se scurgeau informaţii din „n” dosare, cu precădere ale celor din altă zonă politică, sau ale unor colegi de partid, dar neagreaţi de el. A uitat câte „breaking-news”-uri au fost cu stenograme, rechizitorii etc. De ce atunci nu a venit la microfonul Camerei ca să critice astfel de proceduri?

Cam atât acum despre acest personaj. Nu pot însă, în încheiere, să nu dau un citat cules dintr-un text de pe blogul „PoliticaTa”. Are legătură cu subiectul. „Uneori, atunci când mă calcă pe nervi Iohannis, de ce n-aş recunoaşte-o – se mai întamplă, mă gândesc că la această oră lucrurile puteau sta cam aşa: Ponta la Cotroceni, George Maior premierul PSD-UNPR-ALDE, tata socrul mic Ilie Sârbu la SIE, Gabriel Oprea la SRI, Kovesi – trasa pe tusa, Niţu – procuror general, şi Sebi Ghita în locul Elenei Udrea pe post de sfetnic-sponsor numero uno al preşedintelui-dottore (…) Făceti-vă cruce: glonţul ne-a ratat milimetric”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.